2,163 matches
-
parte, descoperim forțe creatoare, noduri vitale, principii fecundante, o mișcare eternă, o viață nemuritoare, tot atâtea variațiuni pe tema viului, celebrat mai mult ca de obicei. Este lucru știut, Lucrețiu reduce orice realitate la atomi care se grupează și se agregă în mișcare în vid. Dacă ne concentrăm atenția doar asupra particulelor, lăsăm deoparte puterea care face ca atomii să se întâlnească și apoi să se asocieze sau să se disocieze. Vedem bine elementele componente ale lumii și nu mai suntem
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care califică astfel faimosul clinamen, declivitatea atomică fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. într-adevăr, niște atomi care cad în vid nu întâmpină nicio rezistență, ei cad ca ploaia, la nesfârșit, fără să se poată întâlni, asocia și agrega vreodată. Lumea se reduce atunci la această cădere de particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. în condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au fost elaborate: gradul de consultare publică, respectarea legislației naționale și internaționale, utilizarea corectă a resurselor publice, reprezentarea echilibrată a tuturor intereselor sociale; - impactul probabil al acestora: cine sunt cei care câștigă și cine sunt cei care pierd? Cum putem agrega costurile și beneficiile într-un indicator unic? Există categorii care pierd inacceptabil de mult? Există persoane ale căror drepturi sunt încălcate? Există distorsiuni laterale ale politicii respective asupra capacității deliberative a sociatății sau asupra funcționării instituțiilor publice? - corespondența politicilor și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un studiu de caz menit să ilustreze îmbinarea tipurilor de i.i. în efectuarea unei analize instituționale. Acesta este o sumă a factorilor concurenți în cazul dezvoltării partidelor în România postcomunistă. Subiectul a fost ales datorită funcțiilor partidelor de a agrega și reprezenta interese și de a transpune în politici publice preferințele alegătorilor. Astfel, cazul este relevant prin prisma conexiunilor ce pot fi realizate între cadrul analitic propus și dezvoltarea socială aferentă politicilor promovate de către partide. Ultima secțiune relaționează i.i
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p. 28). Implicații ale izomorfismului instituțional - reprezentarea și agregarea intereselor Pentru a remarca interacțiunea dintre cele trei ideal-tipuri propuse de DiMaggio și Powell, este necesară analizarea unui caz concret. În acest sens, consider importantă evoluția partidelor, organizații care reprezintă și agregă interesele cetățenilor, tranformându-le, prin diverse mecanisme, în propuneri de politici care influențează fundamental dezvoltarea socială. În același timp, este necesară relaționarea izomorfismului cu instituționalizarea, un alt concept esențial în dezvoltarea unei organizații. Unitatea de analiză pentru acest exemplu aplicat este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
imposibil de comparat. 2. Indici compoziți de nivel național. Folosiți de cele mai multe ori pentru a evalua disparitățile între regiuni sau localități, se pliază pe datele deja existente la nivelul unei întregi țări, culese de institutele de statistică, pe care le agregă prin efortul comunității naționale de cercetători. Nu totdeauna ajung să fie menționați în jurnalele internaționale și câteodată nici nu poartă vreun nume. Un exemplu este indexul folosit pentru evaluarea disparităților regionale în Ungaria ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Quadrado
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(pentru o excelentă trecere în revistă, vezi Sharpe și Smith, 2005). Un bun exemplu este Index of Social Health (ISH), introdus de Miringoff și colegii săi de la Universitatea din Fordham. El cuprinde 15 domenii, agregate într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dates><caption>;</caption><urls><related-urls><url>http://www.wider.unu.edu./publications/discussion-papers.htm </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(McGillivray și Noorbakhsh, 2004). De un real succes s-a bucurat însă Indicele Dezvoltării Umane (IDU) propus de ONU, care agregă trei categorii de indicatori: speranța de viață (indicator al condițiilor de viață și sănătății); rata analfabetismului combinată cu includerea în învățământul primar, secundar și terțiar; PIB real pe cap de locuitor. Alegerea indicilor nu este întâmplătoare, ei fiind incluși în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
of Social Progress (ISP; WISP), a fost calculat începând cu 1986. El cuprinde, în forma actuală, 45 de indicatori grupați în 10 domenii: educație, sănătate, statusul femeii, efortul de apărare, economie, demografie, geografie, haos politic, diversitate culturală și efort social, agregați pe o scară de la 0 la 100. Cele mai dezvoltate, potrivit aceastei clasificari, sunt regiunile Australiei și Noii Zeelande (cu 84 de puncte), Europei (82 de puncte) și Americii de Nord (79 de puncte). România, cu 77 de puncte, ocupă locurile 27-28
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
manieră mult mai eficace - în special în ceea ce privește susținerea piețelor interne ca bază pentru (re)întărirea procesului de industrializare; - generarea unei cereri interne de bunuri și servicii mult mai mari prin creșterea salariilor, care se va resimți pozitiv prin creșterea cererii agregate pe piețele interne; - dezvoltarea unor scheme și mecanisme publice eficace de acoperire cu servicii sociale, destinate în special celor în situație de risc/nevoie acută, pentru ca aceștia să nu devină dependenți, ci chiar să devină competitivi. În esență, aceste elemente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pornind de la dilema securității: statul trebuie să-și întărească propria capacitate de descurajare și de apărare, fără a submina astfel capacitățile de descurajare și apărare ale altor state. Aceasta ar presupune transformarea teoriei structurale bazate pe putere înțeleasă ca resurse agregate într-o teorie bazată pe capabilități militare și strategie. Statul ar trebui să-și poată dezvolta capacitățile militare pentru a efectua anumite misiuni și, totodată, să-și interzică alte misiuni, ceea ce va oferi mai multă securitate potențialilor rivali, atenuând dilema
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și tranzacții internaționale. Dimensiunea culturală vizează procesul de diseminare și hibridizare a unor simboluri, semnificații și valori culturale în direcția dezvoltării treptate a „ceva asemănător unei culturi globale” sau cel puțin a unei „conștiințe globale” (Robertson, 1992, pp. 135, 8), agregate în jurul unui set minim de valori culturale împărtășite global. Dacă dimensiunea economică este cea mai vizibilă, dimensiunea culturală este cea mai controversată. Nu de puține ori, în spațiile academic, politic, și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
limitează la ceea ce este observabil; microprocesele vizibile doar În laborator le scapă. De asemenea, ei nu realizează nici că logica ecologică, ce pare să funcționeze pe termen lung la nivelul unei singure ferme, va da În același timp rezultate viabile, agregate la nivelul unei Întregi regiuni. Acestea fiind spuse, să adăugăm totuși faptul că agricultorii din Africa de Vest au la dispoziție o viață Întreagă pentru a face observații atente ale condițiilor locale și pentru a acumula cunoștințe minuțios filtrate despre acestea, pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pereche de variabile este separat examinat). Dup) analizarea, în mod similar, a altor perechi, factorii sunt combinați într-o ecuație, în care apar că variabile în postularea unei legi cauzale. Elementele, separate și înțelese în simplitatea lor, sunt combinate sau agregate pentru a recompune întregul, având ad)ugați timpi și mase drept coeficienți scalari, iar relațiile dintre distanțe și forțe - în funcție de legile vectoriale ale adun)rii (vezi, de exemplu, Rapoport 1968, si Rapoport și Horvath 1959). Aceasta este metodă analitic). Ea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
punct de vedere calitativ, interdependenta se accentueaz), pe m)sur) ce ț)rile depind una de alta în privința mai multor bunuri și servicii importante, care ar fi dificil de procurat din alt) parte. Definiția are dou) componente: câștigurile și pierderile agregate pe care statele le experimenteaz) prin intermediul interacțiunilor lor, si uniformitatea cu care acele câștiguri și pierderi sunt distribuite. Statele care sunt interdependențe în grade înalte în privința schimbului experimenteaz) - sau se supun fâț) de - vulnerabilitatea comun) pe care interdependenta crescut) o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de Munte, a organizat aici cursuri de vară ale Universității Populare, ce aveau să se desfășoare anual până în 1915 și iarăși din 1921 până în 1940, cu participarea unor personalități intelectuale proeminente din țară și de peste hotare. Numit în 1919 profesor agregat la Sorbona și la Collège de France, I. și-a onorat această calitate până spre sfârșitul vieții. Aflat la Paris, răspundea constant și solicitărilor de a preda sub auspiciile altor instituții: Institut de France, Institut des Hautes Études, Académie des
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
cea comparativ-culturală, tind spre teorii ale familiei care să fie în același timp globale, dar și cu un grad avansat de exactitate. Sunt utilizate în acest sens metoda panel și analiza longitudinală a datelor, precum și, mai nou, analiza multinivelară, care agreghează, în principal prin metoda regresiei, date de la nivel individual, microcontextual (familie și comunitate) și macrosocial (vezi și Courgeau, 2003). b) Deși trecută acum într-un con de umbră, paradigma structural-funcționalistă și mai ales cea sistemică sunt angajate în abordarea familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
succesiv, profesor de liceu la Cernavodă, Giurgiu și București (1924-1935), lector de limba și literatura română la Universitatea Hanseatică din Hamburg (1945-1949), bibliotecar la Fundaçao Getulio Vargas și la Serviço de Intercâmbio e Catalogaçao din Rio de Janeiro (1949-1962), profesor agregat la Faculdade Nacional de Filosofia de la Universitatea Braziliei din Rio de Janeiro (1951-1962), profesor de filologie romanică la Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Catolic „Santa Ursula” din Rio de Janeiro (1957-1958), docent la Spracheninstitut din Nürnberg (1965-1973). A fost redactor
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
catdir/toc/ecip0417/2004009280.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(2005) adaugă următoarele condiții generale pentru construcția indicilor: să fie reprezentativi pentru populația și fenomenul cercetate; să reflecte perioada de timp care-l interesează pe cercetător; să poată fi agregați sau dezagregați la diferite niveluri de analiză (pe ani, subgrupuri sociale etc.); să poată fi ușor interpretați, mai ales când vor fi folosiți de practicanții comunitari; să existe un acord clar și mutual asupra definițiilor acestora. Legat de ultima cerință
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
to ISI>://000081419100003 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Boelhouwer, Stoop, 1999). Mulți indici de dezvoltare nu respectă însă această condiție. În sfârșit, cercetătorii se împart în două tabere când este vorba despre cerința ca indicatorii componenți să fie agregați într-un singur indice. Documentul comun al specialiștilor incluși în International Society for Quality of Life Research (ISQOLS) recunoaște că nu s-a ajuns în această privință la un consens ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Hagerty</Author><Year>2001
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
O categorie aparte o reprezintă indicatorii de nivel național. Folosiți de cele mai multe ori pentru a evalua disparitățile dintre regiuni sau localități, se pliază pe datele deja existente la nivelul unei întregi țări, culese de institutele de statistică, pe care le agregă prin efortul comunității naționale de cercetători. Nu totdeauna ajung în publicațiile internaționale și nu totdeauna poartă vreun nume. Un exemplu este indexul folosit pentru evaluarea disparităților regionale în Ungaria ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Quadrado</Author><Year>2001</Year
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locuitori); număr de doctori (primari și pediatri) la 10 000 de locuitori; paturi de spital la 10 000 de locuitori; PIB (procentaj); rata șomajului (procent din forța de muncă); investiții în economia națională (pe cap de locuitor). Acești indicatori sunt agregați printr-o procedură complexă într-un indice. Un indice al dezvoltării localităților rurale este realizat și în România, în cadrul unui cunoscut studiu realizat pentru FRDS ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Sandu</Author><Year>1999</Year><RecNum>20</RecNum><Prefix
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Technology</publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(pentru o excelentă trecere în revistă, vezi Sharpe, Smith, 2005). Mult mediatizat a fost Index of Social Health (ISH), introdus de Miringoff și colegii săi de la Universitatea din Fordham. El cuprinde 15 domenii, agregate într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
number><dates><year>1979</year></dates><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hicks, Streeten, 1979). În ciuda succesului repurtat la data apariției, el este astăzi puțin folosit. De un real succes s-a bucurat însă Indicele Dezvoltării Umane propus de ONU, care agregă trei categorii de indici: speranța de viață (indicator al condițiilor de viață și sănătății); rata analfabetismului combinată cu includerea în învățământul primar, secundar și terțiar; PIB real pe cap de locuitor. Alegerea indicilor nu este întâmplătoare, ei sunt prezenți în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
4 .H330 1994</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote> - Haas, 1994). El cuprinde, în forma actuală, 45 de indicatori grupați în zece domenii: educație, sănătate, statusul femeii, efortul de apărare, economie, demografie, geografie, haos politic, diversitate culturală și efort social, agregați pe o scară de la 0 la 100. Cele mai dezvoltate, după această clasificare, sunt regiunile Australiei și Noii Zeelande (cu 84 de puncte), Europei (82 de puncte) și Americii de Nord (79 de puncte). România, cu 77 de puncte, ocupă locurile 27-28
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]