110,888 matches
-
Cu un asemenea om nu rezolvi problemele curente și nici cele de partid. Apropo de partid. Ceaușescu tocmai aprobase o nouă lege a agriculturii. Spre a mări răspunderea omului muncii asupra îndeplinirii întocmai a planului noua lege prevedea și pentru agricultură ca echipele să aibă aceeași componență iar echipa odată formată să lucreze cât posibil în aceeași zonă. Totodată echipele primeau un procent sporit din producția realizată. Era noua linie de partid stabilită la ultimul congres. Cumnatul meu tocmai absolvise agronomia
ORICE NAŞ ÎŞI ARE NAŞUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1483015342.html [Corola-blog/BlogPost/369631_a_370960]
-
Ciprian Porumbescu și cheamă pe toți cei interesați la înscrierea nominală și la definitivarea proiectelor de documente. Printre altele, se propune și constituirea Partidului Producătorilor Români - P.P.R., cu semnul electoral permanent pâinea și un program bazat pe redresarea urgentă a agriculturii pentru asigurarea hranei populației înfometate pe timp de criză. Relații la telefoanele: 0722972522 0723026078 0740155161 021347738. „România va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință!” Dr. Geo STROE președinte fondator al Fundației Academia DacoRomână TDC E-mail: geostroe@gmail.com www
B U N de GEO STROE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_dacoromana_comuni_geo_stroe_1357725127.html [Corola-blog/BlogPost/348722_a_350051]
-
ce se tem de El, peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui...” George PETROVAI: Credeți în steaua efectului de piramidă? Dr. Coriolan DRAGOMIR: Da, sunt convins că în curând omul va apela din ce în ce mai mult la el în diverse domenii (sănătate, agricultură etc.). Cercetările continuă. Cândva eu însumi am colaborat în acest incitant domeniu cu Academia Română, mai exact cu doamna academician Marioara Godeanu. ------------------------- A consemnat, George PETROVAI Sighetu Marmației 20 august 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - AL PATRULEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN
AL PATRULEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1472022878.html [Corola-blog/BlogPost/371570_a_372899]
-
aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau să v-o spun este o legendă despre trei haiduci, ce și-au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
promova un produs al fabricii brașovene „Schmollpasta”. Este vorba despre „Schmoll”, unsoarea cauciucată pentru piele. Scurt metrajele din acea vreme prezentau diverse teme de interes social și economic, cum ar fi sănătatea, circulația rutieră sau ultimele realizări ale industriei și agriculturii socialiste. Paradoxal, deși jurnalele premergătoare filmelor din cinematografe mi se păreau plictisitoare, agasante și interminabile, cele din piață mă atrăgeau ca un magnet. Chiar dacă știam că documentare respective sunt difuzate sporadic - după un program cunoscut doar de către organizatorii proiecțiilor - totuși
CULTURA DE MASĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1435332308.html [Corola-blog/BlogPost/352961_a_354290]
-
pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusă de TVA de 9%; 10.introducerea cotei reduse de TVA de 9% în cazul livrării apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură; 11.încadrarea evenimentelor sportive în categoria operațiunilor pentru care se aplică TVA redusă de 5%; 12.modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, în cazul aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru locuințele sociale; 13.se
Noul Cod Fiscal 2016. Rezumatul modificărilor by https://republica.ro/noul-cod-fiscal-2016-rezumatul-modificarilor [Corola-blog/BlogPost/337744_a_339073]
-
cât de omenos este boierul. La fiecare - câte ceva. Când pleci dincolo, nu iei nimic cu tine. A lăsat ceva până și celei ce-i oferea plăceri lumești - păi, nimic nu-i pe gratis! Este un progresist, vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus, în afara conacului, cu scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
mers după mireasă s-a adunat o coloană de 41 mașini cu invitați din satul meu. Torăcenii din glumă ne-au întrebat dacă a mai rămas cineva la Iancaid, ori au venit toți, cu mic cu mare, în satul miresei. Agricultura este preocuparea noastră din moși-strămoși. Alături de culturile tradiționale, ne mai ocupăm și cu tutunul, cultivăm usturoi, cartofi și mac, uneori și toate patru într-un an, iar până nu demult grajdurile ne-au fost pline cu porcine, vaci și tăurași
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
și tăurași. Am avut încă din anii cincizeci câte 2.000 de butuci de viță-de-vie, produceam ceva țuică și peste 2.000 de litri de vin anual. Acum, din lipsă de forță de muncă. ne-am îndreptat mai mult spre agricultura tradițională. Totuși, cea mai mare avere a noastră sunt copiii și nepoții. Visurile noastre s-au împlinit, iar bucuria nu avea margini, la nașterea fiicei Melania, pe 21 mai 1977 și a fiului Mihael, care a venit pe lume tocmai
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
primară a terminat-o în satul natal, iar școală medie - profilul măcelar a absolvit-o la Zrenianin. El, măcelar de profesie, putea să lucreze oriunde, pentru că această meserie este căutată, dar a hotărât să se dedice celei mai mari pasiuni - agricultura. Mihael ne spune că agricultura este pasiune, nu doar o muncă istovitoare, unde roadele și recolta bună depind uneori și de viciile naturii. Pe vremuri când lucra la un magazin alimentar, după un orar încărcat urca pe tractor și ore
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
satul natal, iar școală medie - profilul măcelar a absolvit-o la Zrenianin. El, măcelar de profesie, putea să lucreze oriunde, pentru că această meserie este căutată, dar a hotărât să se dedice celei mai mari pasiuni - agricultura. Mihael ne spune că agricultura este pasiune, nu doar o muncă istovitoare, unde roadele și recolta bună depind uneori și de viciile naturii. Pe vremuri când lucra la un magazin alimentar, după un orar încărcat urca pe tractor și ore de-a rândul își cultiva
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
un magazin alimentar, după un orar încărcat urca pe tractor și ore de-a rândul își cultiva pământul moștenit din străbuni, fără să simte vreun semn de ostenire, de parcă această îndeletnicire îl relaxa. Tocmai din acest motiv ne mărturisește că agricultura este o mare pasiune a lui. Acest tânăr, alături de cultivarea suprafețelor arabile aflate în poseseia familiei și altele luate în arendă, mai prestează și servicii agricole consătenilor. Anul trecut a efectuat lucrări de discuire la exact 100 de jugăre de
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
fiu cu toate-n ton:De șpagă , de corupție, de pile,De gropi, ce nu au loc nici pe trotuar,Și de-ar fi fost măcar parlamentar,Cu el toate mergeau ca pe șenile,Nici pomeneală, criză, faliment(!) Industria gemea, agricultura,Și n-ar fi existat harababura,Pe cât era ‘mnealui de competent;Luai apoi, de-afară, un taxiu,Iară șoferu,-n drum, pe scurtături,Cât a condus, printre înjurăturiMi-a explicat, pe toate să ... Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,Eram pe-
VALERIU CERCEL by http://confluente.ro/articole/valeriu_cercel/canal [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
aceștia se va sprijini Mihai Viteazul în îndeplinirea dregătoriei de Ban (Bănișor) de Mehedinți și apoi ca Domn în luptele sale naționale . Note Mite Măneanu, Repere istorice românești, 1 Oltenia medievală și modernă, Drobeta Tr Severin , 1999, p. 39-40. Idem, Agricultură și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale și specifice, Editura Autograf MJM, Craiova, 2009, p. 204-205. Între aceste poteci era, și cea de la Fântână Paharnicului sau Pietrele Vinete păzita de moșnenii din Podeni, aflată în hotarul Ponorălu(ibidem
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_problema_el_varvara_magdalena_maneanu_1370857743.html [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
asta, încasând pe nedrept subvenții pe pășunile României. Cu 4,9 milioane de hectare de pășuni, România se poate considera o țară bogată. Iarbă grasă e valoroasă. Și cum în alte țări, mai dezvoltate, pășunile au cam dispărut, din cauza ca și agricultură și zootehnia se industrializează, experții Uniunii Europene s-au gândit să protejeze peisajul și biodiversitatea colinelor înierbate, cu bani gratis, adică subvenții la hectar. Cine are pășune primește între 177 și 640 de euro pe fiecare hectar, pe an, în funcție de
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
protecție socială - Ion Rotaru, Comisia pentru învățământ, știința, tineret și sport - Ecaterina Andronescu, Comisia pentru cultură și media - Ioan Vulpescu, Comisia pentru regulament - Mihai Fifor, Comisia pentru afaceri europene - Gabriela Cretu, Comisia pentru transporturi și energie - Ionel Butunoi, Comisia pentru agricultură silvicultura și dezvoltare rurală - Doina Silistru. Liberalii (30 de senatori) dețin șefia a cinci comisii de specialitate: Comisia economică, industrii și servicii - Daniel Zamfir, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - Iulian Dumitrescu, Comisia pentru drepturile omului, culte și
Senatul si-a ales joi componenţa birourilor de conducere a celor 22 de comisii permanente de specialitate by http://uzp.org.ro/senatul-si-a-ales-joi-componenta-birourilor-de-conducere-a-celor-22-de-comisii-permanente-de-specialitate/ [Corola-blog/BlogPost/93104_a_94396]
-
1600, 1700, 1859, 1918, 2007 trebuie onorată. De unirea cu Roma depinde emanciparea națională și socială nu de paleativele practicate până acum. ORTODOCȘII ȘI OCCIDENTALII Să privim mai atent falia între estul greco-ortodox și vestul romano-catolic/protestant: • În est domină agricultură, cultura rurală, semiurbană de subsistență, în vest tehnologile industriale avansate, cultura urbană; • Salariile, productivitatea, participarea politică, mobilitatea profesională, diferențierea socială, sunt în est modeste, în vest ele înregistrează valori ridicate; • Organizarea socială este în est simplă și informală, în vest
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
și planuri, dacă vrem să scoatem din ele toate roadele pe care le pot da, întrucât munca eficientă reprezintă un deziderat al lumii de astăzi. În primul rând, în domeniul afacerilor a fi eficient înseamnă să supraviețuiești. De exemplu, în agricultură trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult căutate pe piață. Vara, desigur, sunt căutate legumele și fructele de sezon, atât de așteptate de lume. Dar pentru aceasta, cu mult înainte, s-a produs o conjuncție judicioasă a planurilor cu
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
ale comunei, a contribuit nemijlocit la reușita manifestării, sponsorizănd evenimentul. În mod aparte se deosebește diplomatul de carieră VOICU EUGENIU, fiind în multe rănduri Director General în cadrul Ministerului Comerțului Interior, dar și participant activ la Inspecțiile de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii sau Guvernului Romăniei, a sponsorizat evenimentul cu dăruirea și generozitatea ce-l caracterizează, fiind un patriot greu de egalat și un iubitor desăvărșit al Patrimoniului și Culturii noastre Naționale. Mediatizarea evenimentului a fost făcută de Societatea Națională de Radiodifuziune al
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
erau foarte fericiți și scriau acasă că sunt în concediu. Un concept mai puțin uzual în rural. Fiindcă, fie vorba între noi, toate stațiunile de fițe din lumea asta sunt pline de țărani, dar nu dintre aceia care lucrează în agricultură. Pregătirea psihologică a înregistrat un succes enorm, nu numai datorită prezenței în rândul cadrelor de conducere a doctorilor în psihologie și științele comunicării ci și unui fond arhivistic impresionant. Pe marile și micile ecrane poporul urmărea cu sufletul la gură
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
Caiet periodic, multilingv dedicat avangardei și moștenirii lui Tzara. Am semnalat în revista REALITATEA EVREIASCĂ aceste apariții, unde semnează personalități din România și din străinătate, de talie europeană. Știm că din Moinești au pornit și primii pionieri evrei să facă agricultură în Țara Sfântă (1881). Tot în Moinești s-a născut și romancierul Alexandru Sever, decedat în Israel. Biblioteca orășenească de azi a fost sediul școlii unde a învățat Samuel Rosenstock, alias Tristan Tzara. Pictorul Robert Dalaunay i-a făcut un
SOCIETATEA TRISTAN TZARA DIN MOINEŞTI de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Societatea_tristan_tzara_din_moinesti.html [Corola-blog/BlogPost/350836_a_352165]
-
întrebând ce se întâmplă în mijlocul Bucureștilor cu atâta lume strânsă. Apoi Marin Preda avusese curajul să vorbească despre unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
Și, cum veți vota? - LEAVE, of course! E mândru și hotărât de convingerea lui. Iar eu, după ce citisem chiar în acea dimineață un articol pe Financial Times, îl strârnesc puțin: - De ce? - Păi cu ce să încep? În primul rând, pentru că agricultura noastră suferă. O grămadă de ferme de vite și oi au fost închise. - Cum așa? - Din cauza produselor franțuzești și spaniole. Carnea lor e mai ieftină și a invadat piețele noastre. Comerțul britanic e în general foarte afectat. Eu stau și
„De ce-ați vrut să vă rupeți de noi?” Pe șezlong, în Grecia, cu britanicii din tabăra „Leave” by https://republica.ro/zde-ce-ati-vrut-sa-va-rupeti-de-noi-pe-sezlong-in-grecia-cu-britanicii-din-tabara-zleave [Corola-blog/BlogPost/337914_a_339243]
-
UE pare un drum către bunăstare și civilizație. Sau cel puțin așa se vede din unghiul meu, chiar dacă apartenența la blocul UE nu a reușit să rezolve câteva hibe mari - infrastructura e zob; industria producătoare e, cu mici excepții, anihilată; agricultura nevalorificată pentru a deservi decent piața locală; serviciile încă deficitare. Îi confirm, așa în glumă, și faptul că nu noi le-am folosit fondurile alocate, prin simplul fapt că nu am fost în stare să valorificăm acel suport. Îi dau
„De ce-ați vrut să vă rupeți de noi?” Pe șezlong, în Grecia, cu britanicii din tabăra „Leave” by https://republica.ro/zde-ce-ati-vrut-sa-va-rupeti-de-noi-pe-sezlong-in-grecia-cu-britanicii-din-tabara-zleave [Corola-blog/BlogPost/337914_a_339243]