1,906 matches
-
creșterea acestora reveneau altei ferme. Logica ce stătea la baza colhozurilor și a specializării regionale era, În linii mari, aceeași ca În cazul zonificării funcționale a orașelor. Specializarea reducea numărul de variabile pe care trebuiau să le ia În calcul agronomii și creștea, În același timp, gradul de rutină a muncii și, deci, puterea și nivelul cunoștințelor celor de la centru. Aproprierea a urmat un proces de centralizare comparabil. Pornind de la nevoile planului și de la o estimare - de obicei, nerealistă - a recoltei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
furnizat pe piață produse de Înaltă calitate era practic nulă. Cooperativele de stat reprezentau, Într-un fel, fațada agriculturii moderne, dar nu și substanța ei. Fermele erau extrem de mecanizate (conform standardelor internaționale) și erau conduse de funcționari cu diplome de agronomi și ingineri, iar cele demonstrative produceau Într-adevăr cantități mari, deși, adesea, cu niște costuri colosale. În cele din urmă, nimeni nu a mai putut ascunde numeroasele neajunsuri ale agriculturii sovietice. Menționăm aici doar trei din cauzele acestora, deoarece vom
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să crească două sau mai multe culturi pe un același teren (tehnică numită policultură sau cultură intercalată). În zonele unde se cultiva cafeaua, de pildă, arborii de cafea erau amestecați cu bananieri, fasole și alte plante anuale. Or, pentru cei mai mulți agronomi, această practică reprezenta o greșeală gravă. După cum explica un specialist „serviciul de dezvoltare agricolă Îi Încurajează pe țărani să aibă plantații pure de arbori de cafea și consideră această practică o condiție sine qua non a agriculturii moderne”. De asemenea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Deși dovezile empirice pledau Încă de pe atunci În favoarea abordării ecologice și a productivității unor regimuri de culturi combinate, lucrurile și-au urmat netulburat cursul. Ceea ce e sigur, Însă, este că plantarea În șiruri și monoculturile facilitează considerabil munca administratorilor și agronomilor. Aceste două tehnici fac mai ușoară inspectarea culturilor și calcularea suprafeței și producției, simplifică experimentele, reducând la minim numărul de variabile ce intervin pe un același teren și, În sfârșit, facilitează controlul asupra recoltelor. Culturile simplificate și lizibile oferă funcționarilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aveau legătură directă cu sănătatea și productivitatea speciilor cultivate. Această concentrare a atenției asupra unui singur rezultat - invariabil, cel care prezenta cel mai mare interes din punct de vedere comercial sau fiscal - conferă o putere analitică ce permite silvicultorilor și agronomilor să urmărească atent influența altor factori asupra acestei singure variabile dependente. În sfera ei de acțiune, nu se poate nega puterea extraordinară pe care o are acestă metodă de a spori producția. Totuși, după cum vom vedea, această perspectivă eficientă, dar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
industrializat și cu climă temperată, a eșuat de atâtea ori În lumea a treia. În ciuda rezultatelor mediocre, modelul a fost impus de coloniști modernizatori, de state independente și agenții internaționale. În Africa, unde consecințele au fost deosebite de grave, un agronom cu foarte multă experiență spunea că „una din lecțiile cruciale ale ultimilor cinzeci de ani de cercetare În domeniul ecologiei agriculturii africane este aceea că varianta «modernizării dramaticeș are un trecut atât de descurajator, Încât acum trebuie luate În considerare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
uniforme de iarnă, vândute În pachete de câte patru, care au dominat rafturile magazinelor decenii la rând. Gustul și calitatea nutrițională erau mai puțin importante decât compatibilitatea cu folosirea mașinilor. Sau, dacă e să ne exprimăm În termeni mai generoși, agronomii au făcut tot ce au putut pentru a obține cel mai bun soi de tomate posibil, În condițiile extrem de restrictive ale mecanizării. Imperativele legate de maximizarea profiturilor și, În acest caz, de mecanizare au avut o contribuție majoră la transformarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rituale și gusturile culinare; nu este vorba doar de o strategie de producție pe care un Întreprinzător hotărât să maximizeze profitul să o fi luat direct din paginile unei lucrări de economie neoclasică. Estetica și ideologia extrem-moderniste adoptate de majoritatea agronomilor coloniști și a succesorilor lor formați În stil occidental au respins analiza obiectivă a practicile agricole locale, considerându-le obiceiuri deplorabile, pe care agricultura modernă și științifică venea să le corecteze. Critica ideilor hegemonice de acest gen vine - dacă vine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mixte a fost susținută În cea mai mare parte de figuri marginale, ce nu făceau parte din curentul de gândire dominant. Probabil că cea mai deosebită dintre aceste persoane a fost Albert Howard (devenit, mai apoi, Sir Albert), un cercetător agronom care a lucrat În India, sub patronaj local, mai mult de trei decenii. El a devenit cunoscut În mare măsură datorită procesului Indore, o metodă științifică de obținere a humusului din resturi organice, și, spre deosebire de majoritatea specialiștilor occidentali, era un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numeroasele strategii agricole existente, chiar și În condițiile În care se viza obiectivul limitat al producției eficiente, cum a fost În cazul agronomiei occidentale. Faptul că, după o examinare superficială, a fost descalificată de către toți, cu excepția unui număr restrâns de agronomi, este un tribut adus atât ideologiei imperialiste, cât și esteticii vizuale a modernismului extrem În agricultură. Cazul policulturii mai ridică Încă o problemă, relevantă și din punctul de vedere al practicii agricole, și din cel al structurii sociale, o problemă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din rădăcini copacii sau buturugile mari, Însă acest obicei care limita eroziunea și menținea structura solului era calificat de funcționarii agricoli drept dezordonat și inestetic. Cu câteva excepții, terenurile arse erau pregătite cu sapa sau cotonoaga și nu cu plugul. Agronomilor occidentali li se părea că acești agricultori de-abia „zgârie suprafața” solului, dintr-o profundă ignoranță sau lene, iar acolo unde vedeau terenuri arate În adâncime și monoculturi, considerau că au de-au face cu o populație avansată și mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acestui rezultat. În schimb, vreau să subliniez puterea și utilitatea activității științifice În domeniul său și să Îi recunosc limitele În ceea ce privește abordarea acelor probleme pentru care tehnicile sale sunt inadecvate. Unghiurile moarte Dacă revenim la cazul policulturii, putem vedea că agronomii au motive atât estetice, cât și științifice să o respingă. Formele complexe de cultură intercalată introduc prea multe variabile deodată pentru a exista multe șanse să se obțină dovezi experimentale clare cu privire la relațiile de cauzalitate. Se știe că anumite tehnici
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îngrășămintele și semințele - făceau ca o parte a terenului arabil să nu poată fi Însămânțat sau să producă mult mai puțin decât de obicei. Yaney, The Urge to Moblize, pp. 515-516. Yaney consideră uimitoare continuitatea aspirațiilor Între ceea ce el numește „agronomii sociali mesianici” din vremea regimului țarist și bolșevicii care se ocupau de colectivizare. În unele cazuri, era vorba de același persoane. Figes, Peasant Russia, Civil War, p. 250. Foametea și fuga din orașe a redus numărul de muncitori din industrie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
observat, aceste influențe se exercitau relativ direct, deoarece mulți dintre cei care lucrau la Organizația pentru Hrană și Agricultură (FAO), la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Banca Mondială și În agențiile de dezvoltare din cadrul Națiunilor Unite erau economiști, agronomi, ingineri și funcționari americani. Vezi, de exemplu, Lionel Cliffe și Griffiths L. Cunningham, „Ideology, Organization, and the Settlement Experience of Tanzania”, În Lionel Cliffe și John S. Saul, ed., Policies, vol. 2 din Socialism in Tanzania: An Interdisciplinary Reader, East
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Sense of Time, Yale University Press, New Haven, 1994, p. 190. Pentru această observație Îi sunt foarte Îndatorat lui Colin Ward și lucrării sale, Anarchy in Action, Londra, Freedom Press, 1988, pp. 110-125. Notele personale de la primul congres al Asociației Agronomilor, „Agrarian Reform in the USSR”, organizat la Moscova, 24-28 iunie 1991. Birgit Müller, Toward an Alternative Culture of Work: Political Idealism and Economic Practices in a Berlin Collective Enterprise, Westview Press, Boulder, 1991, pp. 51-82. Herman E. Daly, „Policies for
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, Vintilă (18.XII.1915, Segarcea - 4.IV.1992, Villalba, Spania), prozator, poet, eseist și traducător. Era fiul Mariei și al lui Vintilă Caftangioglu, inginer agronom. A urmat, la București, Colegiul Național „Sf. Sava” (absolvit în 1933) și Facultatea de Drept; obține și licența în litere a Universității Catolice din Paris. În iunie 1940 e numit atașat de presă la Legația României din Roma, dar în
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
JIANU, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Popescu; 12.XI.1916, Fălticeni - 15.X.1982, București), prozator. Este fiul Elenei (n. Pavel) și al lui Ioan Popescu, agronom. Face liceul la Fălticeni și la Arad, absolvindu-l în 1939. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1943), devine profesor suplinitor de filosofie la Liceul „Sf. Gheorghe” din capitală, fiind concomitent redactor la „Curentul” (1939-1944
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
IVĂNESCU, Emil (8.VIII.1921, București - 4.VI.1943, Brașov), dramaturg și prozator. Este fiul Aurorei (n. Popârlan) și al lui Adam Ivănescu, inginer agronom, și fratele poetului Mircea Ivănescu. A absolvit Liceul „Spiru Haret” din București, unde a fost coleg de clasă cu Dinu Pillat și Alexandru Vona. A urmat în București doi ani de medicină și unul de farmacie. Personaj romantic, straniu, byronian
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
lansat la 10 septembrie 1933 („Dreptatea“, 13.IX.1933). • Vezi Anteproiect de program al Partidului Național-Țărănesc, p. 7-11; Programul Partidului Național-Țărănesc, București, 1935; Zigu Ornea, Țărănismul. Studiu sociologic, București, În același an, au apărut și câteva lucrări ale unor reputați agronomi și economiști, membri ai P.N.Ț., consacrate noii orientări pe care partidul urma să o dea statului țărănesc 28. Autorii lor, pornind de la analiza realităților satului românesc, recunoșteau existența unor stări de lucruri anacronice, potrivnice progresului agricol, pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să o dea statului țărănesc 28. Autorii lor, pornind de la analiza realităților satului românesc, recunoșteau existența unor stări de lucruri anacronice, potrivnice progresului agricol, pe care le doreau înlăturate cu ajutorul cooperației în general și a celei de producție în particular. Agronomul M. Chirițescu-Arva recunoștea că mecanizarea agriculturii, în general, și tracțiunea mecanică jucau un rol hotărâtor în ameliorarea culturii solului și că ele săpau tot mai adânc edificiul culturii parcelare. Dar proprietatea parcelară, cu toată dezamăgirea ce o producea din punctul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a se folosi de graiul românesc și chiar de cuvântul tipărit pe românește“. Ucazurile țarului, diferite măsuri ale guvernului rus de aplicat în Basarabia erau scrise pe românește, dar cu litere rusești. Funcționarii ruși, membrii băncilor și cooperativelor sătești, instructorii agronomi etc., recrutați în parte din populația originară a Basarabiei, vorbesc cu populația la țară pe românește, „urmărind să obțină ceva rezultate în serviciul lor“30. Lipsesc aproape cu desăvârșire - aprecia Alexis Nour - oamenii de acțiune, elementele intelectuale locale care să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comunitățile evreiești sau ruse din fosta provincie țaristă. Îi vom aminti aici pe membrii Comitetului Științific din Tiraspol, pe chimistul Nicolai Dmitrievici Zelinskij 29 și pe biologul Lev Alexandrovievici Tarasevici 30, ambii membri ai Academiei de Științe din URSS, pe agronomul Nicolai Alexandrovici Dimo, membru al Academiei Agricole din URSS31, pe sculptorul Alexei Victorovici Sciusev 32, membru titular al Academiei de Științe a URSS, pe directorul Institutului de Istorie al filialei Academiei comuniste din Leningrad, Samuil Samuilovici Bantke 33. Este însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
GÂRBEA, Horia (10.VIII.1962, București) poet, prozator, dramaturg și eseist. Este fiul Constanței (n. Răducan), inginer agronom, și al lui Dan Alexandru Gârbea, inginer de căi ferate. Învață la Liceul „Mihai Viteazul” din București, fiind apoi absolvent al Facultății de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutului Politehnic din București (1986). Este doctor în inginerie (1999) și, din 1987, cadru
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
FERARU, Margareta (11.III.1937, Iași), editor. Este fiica Tamarei (n. Jemăneanu), profesoară, și a lui Teofan Feraru, inginer agronom. A absolvit, după studii liceale la Câmpulung, Facultatea de Filologie a Universității din București (1959). A fost redactor la Editura pentru Literatură (1959-1969) și la Editura Minerva (1970-1993). Debutează editorial în 1967, îngrijind două volume de Scrieri alese de V.
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
, Gheorghe (16.IV.1936, Soroca), critic literar și poet. Este fiul Alexandrei (n. Glogovschi) și al lui Valentin Grigurcu, inginer agronom și profesor. Urmează Liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea, între 1950 și 1954. Este, timp de un an, cursant al Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București, de unde este exmatriculat fiindcă a făcut vizite lui Tudor Arghezi și la fostul sediu
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]