221,754 matches
-
absolut inutilă lecturii. Majestatea Sa e tiranul, dictatorul absolut care se vrea din ce în ce mai mare, în sensul propriu al cuvîntului, așa că supușii săi măsluiesc "metrul etalon", micșorîndu-l în fiecare zi cu cîțiva centimetri, și-i fac haine tot mai largi, care ajung să-l țină legat de tron. Ultimul împărat e la fel de "apocaliptică" precum Macbett-ul lui Eugen Ionescu, cu care are în comun nu numai tema dictatorului, dar și pe cea a familiei, moștenire pervertită din dramele shakespeariene: Măscăriciul, proaspăt descoperitul fiu
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
Altă consecință colaterală: greșelile din texte, de tipar ori de lecțiune. Nu mai poți avea încredere în nimeni. Cărțile seamănă cu niște furnicare de erori. încercările din ultima vreme de a retrezi interesul pentru lectura de carte sînt binevenite. Nu ajunge însă să recomanzi tinerilor fani ai computerului să citească și cărți. E nevoie de o acuratețe a textului, specifică dintotdeauna cărții, dar de care computerul se dispensează destul de ușor, care să-i determine să observe măsura în care cartea se
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
favorabil descifrării înțelesurilor ei. Deși unele texte publicate aici au fost tipărite și în alte volume, iar cu altele am făcut cunoștință direct sub forma (atît de dorită de dramaturgi!) spectacolului. Pus în scenă la Teatrul Național din Iași ( Cine ajunge sus, la fix) sau la Studioul Casandra (de mers în pustiu). Felul în care este alcătuit volumul, etapele pe care le parcurgi tu, cititorul, dar și el, dramaturgul, te implică pe drumul unui destin literar, teatral, uman. Sînt tonuri și
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
care eu pun ștampila doar pe unul dintre mai multe buletine: e dreptul lor și îi felicit pentru certitudinile de care sînt stăpîniți. în ce mă privește, mă voi mulțumi de acum încolo cu modesta mea antidefiniție, la care am ajuns per fas et nefas ". Aici se deschide un alt unghi, întrucît, la rigoare, nefas oferă un paradoxal colac de salvare (intervine o concepție stoică asupra libertății): "Mai bine să taci decît să minți cu bună știință - acest precept transformat în
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
dl Constantinescu ar trebui să-și asume greșeala. Pentru cei care mai cunosc detalii ale felului în care dl Constantinescu a devenit candidatul unic al CDR, e dezamăgitor că fostul președinte o atacă tocmai pe Ana Blandiana în memoriile sale. Ajung astfel la miezul memoriilor sale. Dl Constantinescu se crede și azi un ales, produsul opoziției care avea nevoie de un președinte care nu putea fi decît Emil Constantinescu. Nu-i chiar așa, ca să nu zic mai mult. După părerea mea
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
serviciu (Evenimentul zilei), Testul Pomârla (Ziua, care aduce precizari chiar în subtitlu)"; Pentru a ocupa un loc de muncitor de întreținere, cu salariu minim garantat, românul de rînd are de trecut trei probe: practică, interviu și noțiuni de legislație. Ca să ajungă să lucreze la Liceul "Atanasie Bașotă" din Pomârla, aspiranții trebuie să cunoască zece legi și să treacă printr-un test grilă". Dacă o fi fost concurența mare?!
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
mai înalt. Numai că problema se pune pe terenul unei științe cu cărări ce se pierd în umbră și cu mai mult de o necunoscută în calcul. Atunci, fără a dispune de luminile d-lui Ion Popescu, observatorul atent ar ajunge la concluzia că, în respectiva emisiune, la tonă kilometru, dl Corneliu Vadim Tudor a comis o greșeală de neiertat, depășind cota de nouăsute nouăzeci și nouă, oficial permisă. O gafă - mai precis. Să; oprim derularea emisiunii la secvența în care
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
insistențelor presei, s-au adunat suficiente probe dacă nu pentru a-l condamna, măcar pentru a ne face o imagine asupra amplorii activității sale deviante. Mai palpitant, însă, decât viața sexuală a zâmbitorului istoric e felul în care el a ajuns la un statut de vedetă academică. Un statut pe care opera sa de până acum nu-l motivează deloc. Refăcând, din articolele de presă, traseul biografic al lui Kurt Treptow, am obține următoarea fișă de dicționar: un tânăr american, fascinat
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
transmisiune în timp de la o generație la alta, de investitură a urmașilor cu patrimoniul și cu insemnele unor predecesori exemplari. Astfel, pornind de la zestrea pe care Brâncoveanu o dă copiilor săi, zestre cuantificabilă în bunuri funciare, imobiliare și mobile, se ajunge în mod firesc la zestrea pe care Brâncovenii au lăsat-o posterității, pe care au delegat-o viitorului și cu care au îmbogățit un întreg patrimoniu cultural și spiritual. Dacă, la un nivel mai larg, zestrea este privită ca o
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Mircea Mihăieș Într-un articol din revista 22, Cristian Preda ajunge - încă din titlu - la concluzia că la viitoarele alegeri prezidențiale PSD-ul pare a avea dificultăți să prezinte un candidat. Analistul se bazează pe mișcările deconcertante ale premierului Năstase: în doar câteva luni, el a făcut mai multe tentative de
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
Cristian Preda pune mișcările de învăluire ale șefului de cabinet pe seama tinereții acestuia. O fi dl Năstase tănâr, dar nu e chiar imberb: dacă nu mă înșel, în 2004 va avea 54 de ani. Peste un mandat, în 2008, ar ajunge la 58, iar dacă nu cădem în dictatură, s-ar putea retrage frumușel la pensie în 2012, când, la 62 de ani, va avea timp suficient să-și admire colecția de tablouri. În opinia mea, Năstase voia să afle în ce măsură
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
de origine umilă dar cu o ținută mîndră, și care aștepta mult de la viață, s-a îndrăgostit, în vremea penuriei de bărbați din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de un indian cu vorbă dulce, un avocat - cum de ajunsese acesta pînă acolo? Indienii se răspîndesc pretutindeni - nu-i așa? Ca nisipul - care s-a căsătorit cu ea. I-a făcut trei fete în trei ani (Nissa, născută în ziua debarcării în Normandia, era cea mijlocie), apoi a ajuns la
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
de ajunsese acesta pînă acolo? Indienii se răspîndesc pretutindeni - nu-i așa? Ca nisipul - care s-a căsătorit cu ea. I-a făcut trei fete în trei ani (Nissa, născută în ziua debarcării în Normandia, era cea mijlocie), apoi a ajuns la gherlă pentru fraude în meserie, a fost eliminat din barou, a ieșit din pușcărie după Nagasaki, a anunțat-o pe nevastă-sa că și-a schimbat preferințele sexuale și a plecat la Newport News, unde s-a stabilit ca
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
pe care-l detesta. Și după ce nenorocitele de capre spaniole au fost duse la abator, săptămîni de zile nu s-a mai mîncat în casă decît carne de capră. Hellen Poe nu era o bucătăreasă prea înzestrată și micuța Nissy ajunsese direct să se teamă de mese, din pricina zîmbetului încîntat pe care trebuia să-l afișeze pe față. John Poe simțea nevoia să audă întruna mulțumiri și laude pentru binefacerile pe care le împărțea. După o masă copioasă cu carne de
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
a ars-o zdravăn, drept care fata a început să muște și mai abitir. Războiul dintre cei doi a escaladat, și apoi a încetat brusc, pentru că ambii combatanți și-au dat seama că, dacă ar fi continuat, s-ar fi putut ajunge la o nenorocire. Așa încît John Poe i-a spus lui Nissy că o iubește și și-a legat cureaua înapoi la pantaloni, iar Nissy le-a declarat micilor ei colegi terorizați: - E în ordine, n-am de gînd să
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
culcat pe o moviliță de pămînt, deși știa bine că va fi dojenită pentru că și-a murdărit hainele, și a adormit; s-a trezit cu o tresărire, văzînd că se întunecase, și a luat-o la fugă, dar cînd a ajuns acasă a constatat că ar mai fi putut întîrzia, deoarece toți ai casei erau morți. Copiii fuseseră omorîți în paturile lor, înjunghiați în inimă cu un cuțit mare de bucătărie. Muriseră aproape fără să se trezească din somn. Dar John
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
focalizarea pe vocea interioară a personajului face din lumea exterioară un spectacol: "e șase și treișpe' minute, gîndește Isidor, mai sînt trei sferturi de oră, la cincizecișiopt pleacă, o haită de derbedei, fără pic de obraz, spune femeia, trebuie să ajung și eu pînă atunci la ghișeu, gîndește Isidor..." pînă ce, tensiunea crescînd, afară vocile se multiplică, în dialoguri paralele, "măgarule - spune gospodina -, dumneata unde ți-ai lăsat obrazul - spune femeia -, domnul meu?, vorbesc cum vreau - spune studentul -, încă doi pași
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
fi obținute: amănuntul grafic se raliază textului și îi coroborează intuițiile; cazul nu tocmai fericit, acela în care efectul este unul baroc, de dezechilibru între o formă supraelaborată și un conținut modest prin comparație. în situația din urmă, aspectul exterior ajunge să eclipseze miezul ideatic propriu-zis; cu alte cuvinte, forma nu numai că nu ajută conținutul, dar îl concurează și îl strivește în cele din urmă. Cartea domnului Cristian Tiberiu Popescu ilustrează cel de-al doilea caz menționat mai sus. Publicate
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
întîlnit pe platourile de filmare cu ani în urmă în The Cotton Club (regia Francis Ford Coppola) ceea ce acum i-a ajutat să construiască pe ecran o bună relație ca doi oameni ce trăiesc împreună de 11 ani, care "au ajuns într-o situație foarte comodă de care sînt mulțumiți, dar care nu le mai îmbunătățește relația". Trebuie să amintim și faptul că filmul își are punctul de pornire în pelicula regizorului francez Claude Chabrol La Femme Infidèle din 1968, peliculă
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
ce așteptau la rând afară nerăbdători de câteva ceasuri, abia se pregăteau să intre pe lângă noi, care eram gata terminați... Oceania ne doborâse. Cel mai entuziasmat se arăta amicul meu, pictorul, Instigatorul ocult, aparținând probabil unei secte care nu a ajuns încă în România și care ar da bătaie de cap S.R.I.-ului. El socotea, de ex., că fără studii, fără belearte, fără academie, primitivii izolați de restul umanității creaseră în mijlocul Pacificului un Om real în fine, stăpânit de instincte, pe
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
cîțiva ani buni, am poposit împreună, la solicitarea amicului Victor Parhon, cîteva zile la Lugoj. Amîndoi acceptasem cu haz propunerea lui Țucu de a stimula mișcarea teatrului de amatori și de a face parte astfel din juriul festivalului dedicat lor, ajuns la a nu știu cîta ediție. Amfitrionul era, dacă cineva are vreo umbră de îndoială, Parhon. Care trona pur și simplu peste întreaga cinstită adunare. Era de-al casei și Țucu știa să se bucure de viață. Oriunde. Chiar și
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
pentru acest program, primul ministru nu ar fi avut dreptul moral de a da de înțeles că guvernul e un părinte mai bun decît părinții copiilor care primesc la școală o cană cu lapte și un corn. în felul ăsta ajungem mîine, poimîine să le cerem copiilor să-și toarne părinții de sînge mai bunului părinte care e guvernul. Sau îi invităm de pe acum pe copii să-și privească părinții cu dispreț fiindcă n-au bani să le dea ce primesc
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
părinte care e guvernul. Sau îi invităm de pe acum pe copii să-și privească părinții cu dispreț fiindcă n-au bani să le dea ce primesc de la tata Năstase? Mai firesc era dacă premierul ar fi spus cinstit că a ajuns la ideea ca elevii să primească această gustare la școală, deoarece știe că există multe familii care nu dispun de bani nici măcar pentru această cheltuială zilnică. Trecînd sub tăcere motivul real al acestei filotemii guvernamentale, premierul se mai și așteaptă
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
premierul însuși considerînd sărăcia un viciu al părinților, nu o problemă a guvernului. Dar dacă, potrivit primului ministru, presa caută pete în soare, fiindcă monitorizează aplicarea unui program de criză și îi semnalează defecțiunile, mă tem că dl Năstase a ajuns să-i considere pe ziariști drept un fel de anexe ale Ministerului Informațiilor Publice. Din nefericire, parțial are dreptate.
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
de "opere" încheiate și "definitive", cît de mișcarea spre operă, de o dinamică a spiritului angajat în gestul creator". Se cuvine a reține ascuțita conștientizare a convenției literare în sfera imaginarului însuși, ca și a tehnicilor "automatismului psihic" care, paradoxal, ajung a se monitoriza. Este ceea ce criteriul a numit "comedia onirică", parțial inspirată de pilda, contactată prin intermediul lui Breton, a lui Jacques Vaché, căruia îi datorează formula de "pohet" și "pohezie", ca un soi de scut ironic al cavalerului romantic fără
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]