1,515 matches
-
etno-culturale etc.; cauze psihologice: stările de tensiune în relațiile dintre soți, conflictele, lipsa de afecțiune, legăturile extraconjugale, actele de violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atmosfera și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu și izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Un grup cu un risc crescut de vulnerabilitate este reprezentat de copii. G. Mauco și P. Rambaud aduc interesante explicații cu privire la tulburările afective, caracteriale și de comportament ale copiilor. Ei constată prezența indisciplinei școlare la copiii unici, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depresivitate, fenomene isterice, anxietate; tulburări somatice și psihosomatice: boală ulceroasă, hipertensiune arterială, distonii neurovegetative, afecțiuni ginecologice și de dinamică sexuală, anorexie sau bulimie. tulburări de comportament social: separare sau despărțirea partenerilor, abandonul familial, relații extraconjugale, conduite de refugiu sau izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Atitudinea față de nevrozele conjugale trebuie diferențiată de la caz la caz, în funcție de caracteristicile proprii fiecărui grup familial. Din punct de vedere terapeutic și psihoprofilactic, se va avea în vedere faptul că fiecare familie trebuie „tratată” global, evitând să ne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stilului de viață personală. În mod secundar, vor avea efecte și în ce privește familia etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iritabilitate, depresie; se notează în multe cazuri, în special la persoanele de vârsta a treia, manifestări nevrotice de factură depresivă, accentuarea proceselor de involuție senilă etc.; apariția unor conduite de refugiu, cu caracter compensator al pierderii statutului socio-profesional, adesea negative (alcoolismul etc.). Dacă acceptăm faptul că retragerea din viața profesională implică o suită de factori psihotraumatizanți, așa cum s-a arătat mai sus, putem vorbi, de asemenea despre „mecanismele de compensare”, cu caracter pozitiv, care prelungesc formele de activitate a individului. Acestea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
angoasă sau apatie cu indiferentism și inactivitate. Pe acest „fond psihosocial” de disoluție a vechilor valori tradiționale morale, culturale, sociale și religioase, se va dezvolta o nouă formă de „patologie colectivă”: nevroze și psihoze colective, acte antisociale, delincvență și criminalitate, alcoolism, consum de droguri, devianțe sexuale etc. Asistăm la noi „forme de viață socială”, diferite de cele tradiționale, care însă implică un efort considerabil de adaptare și de asimilare a unui „sistem de valori”, fluctuante, instabile, care nu mai pot constitui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială din partea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fixa a individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt incluse, ca manifestări de refugiu exterior, fuga, vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
studiul a două categorii de factori: a) mediul social, cu diferite aspecte: influențe familiale, educație greșită, frustrări sau carențe emoționale în copilărie, influența unor stări de gravă criză socială (revoluții, războaie), factori economici, mod de viață, perioade de șomaj, mizerie, alcoolism, toxicomani; b) factorii legați de constituția bio-psihică a individului, ereditate, antecedente patologice personale sau familiale etc. În ceea ce privește natura factorilor incriminați în criminogeneză, L. Varvaeck menționează următoarele categorii: factori morali și sociali puri; factori patologici puri (boli psihice, episoade toxice sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor persoane de a prezenta în mod alterat adevărul, creând fabule imaginare (fabulație) sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individul nu-i poate rezista. Ea are un caracter imperios, fiind imposibil de stăpânit. Fuga este solitară. O formă de a fugi este și dromomania. Motivațiile fugilor sunt numeroase: pulsiune imperioasă, stare de anxietate, tulburări de comportament, boli psihice (epilepsie, alcoolism), tulburări de conștiință cu acte ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate, imaturitate emoțional-afectivă, toxicomani, traumatizați cranieni. Alcoolismul și toxicomania reprezintă un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva unui univers imaginar și colorat ce înlocuiește
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lor, imposibilității de a găsi puncte de interes comun, de a se putea pune de acord; viața perverșilor este o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, expertize, condamnări, internări, încarcerări, dezertări, simulări, parazitism spitalicesc sau azilar, alcoolism și toxicomanii, vagabondaj; caracterul ireductibil al tendințelor perverse, recidivismul și incorijibilitatea acestora. 5. Măsuri de psihoigienă Domeniul discutat este deosebit de important, vast și polimorf, implicând o mare varietate de măsuri are se impun a fi luate în considerare de acțiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce o „eliberare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestor variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cât și de familia acestuia. Sunt însă situații în care starea clinico-psihiatrică a bolnavului psihic impune în mod obligatoriu și indiscutabil internarea sa într-un spital de psihiatrie (stări confuzionale, agitație, agresivitate, depresii grave melancoliforme, idei sau tentative de suicid, alcoolism cu tulburări neuro-psihice, toxicomanie, stări delirant-halucinatorii, forme grave de paranoia cu potențial antisocial, crize maniacale etc.). În aceste situații apare opoziția netă din partea bolnavului, dar, dată fiind gravitatea stării sale clinice, internarea se face cu obligativitate. Orice internare într-un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acesta, au fost preferate mai multe aspecte nosologice care să reprezinte cadrul tematic de acțiune al psihoigienei bolilor psihice. Pentru aceasta, ne-am referit la următoarele: constituția emotivă, constituția psihastenică, constituția mitomaniacă, constituția paranoică, constituția ciclotimică, constituția schizoidă, constituția psihopatică, alcoolismul și toxicomania, stările depresive, suicidul, afecțiunile psihosomatice. Le vom prezenta sintetic în continuare. Constituția emotivă sau hiperemotivă reprezintă o sensibilitate particulară la emoții, ale căror manifestări - fiziologice și psihologice - sunt exagerate atât în intensitate, cât și ca durată. Ele se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Bleuler). Constituția psihopatică sau „moral insanity” este o slăbire a sentimentelor etice și afective, cu tendință spre instabilitate, impulsivitate, hipersugestibilitate, tulburări de comportament și acte antisociale, perversiuni sexuale etc. (K. Schneider, A. Petrilovitch). Constituția toxicomaniacă, în care este inclus și alcoolismul, este dispoziția psihopatică marcată printr-o apetență față de consumul de droguri sau băuturi alcoolice, de care individul devine dependent, degradându-și treptat personalitatea, modificându-și comportamentul prin adoptarea unui tip de conduite deviante sociopatice. Stările depresive reprezintă un risc major
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o sarcină destul de greu de realizat. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă se aplică în mod diferențiat, după cum urmează: la psihopații perverși, de tip constituțional; în cazul stărilor psihopatoide, dobândite secundar, de tip postprocesual (post-traumatice, postpsihotice, postencefalitice, de pe parcursul evoluției alcoolismului sau al toxicomaniei etc.). Măsurile generale de psihoigienă constau din: măsuri de educație; asistență moral-religioasă; măsuri antialcoolice și antidrog; internarea în instituții de specialitate; încadrarea în activități profesionale de diferite forme și grade, conform cu capacitățile psihice ale pacienților; dispensarizare. f
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anxioase, situațiile de eșec și orice ar putea duce la o „retragere din lume” cu refugiu în imaginar sau izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor hiperemoționale sau ciclotimice, întrucât acestea pot să complice sau chiar să genereze formele de alcoolism periodic (dipsomania). Se vor căuta forme de compensare a conflictelor, frustrărilor, carențelor afective, a situațiilor castratoare. Se va combate izolarea. Se vor institui măsuri de psihoterapie individuală sau de grup, terapii ocupaționale; măsuri de protecție și susținere a Eului. Se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihopate” sau „personalități borderline”. Tulburările de dezvoltare/formare a personalității fac ca această categorie de persoane să prezinte, datorită „fragilității” lor psihice, un grad crescut de risc pentru afecțiunile psihiatrice. Formele clinice la care sunt cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factorii care edifică sănătatea mintală. În mod egal, conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca bolile psihice de tipul psihopatiilor să fie o consecință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]