1,678 matches
-
tema migrației și anume efectul de "boomerang" pe care îl are migrația în arhitectură, prin analizarea unor situații reale și printr-o documentare temeinică. A fost, de asemenea,remarcată coerența între cele două spații, atât tematic, cât și datorită conexiunii alegorice dintre acestea. 3. Premiul III - 3.500 lei INTERIM. A POP-UP EXHIBITION Proiectul a fost apreciat pentru referințele sale aproape exhaustive, bunele practici din România afine cu tema Bienalei. Comentariile juriului au fost legate de arhitectura expoziției și modul în
SELFIE AUTOMATON, proiectul care va reprezenta România la Bienala de Arhitectură de la Veneția [Corola-blog/BlogPost/100350_a_101642]
-
Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În toamnă cor de nibelungi Peste asfalt. Se-asează bruma peste vii Iar Eminescu nu-i... Să știi Vechi catedrale au apus, Covor de frunze nepătruns, Mit alegoric și confuz... Ani mii și mii. Știi, iar e seară... Și din nou Peste-al trecutului ecou Coboară umbre largi de lut... Cad frunze peste-al vieții scut Te mai aștept, târziu, tăcut, În visul meu... Octombrie... Plopi dezveliți... Tresar
TOAMNĂ-N OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344395_a_345724]
-
simbolistă este palpabilă în pictura sa; Elron extrage în mod liric secretele care, mai mult decât a fi ascunse, de fapt nu vrem să le observam, misterele care aparțin mai mult lumii de aici decât celei de dincolo. In mod alegoric, prin metafore succesive, se apropie de ceea ce Moreas numea „idees primordiales” ale spiritului. Trebuie să subliniem, totuși, că Elron nu se închide în ermetismul francezilor. Mai degrabă, sare către oniric, către libera asociere de elemente unde se figurează un spațiu
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
unitatea Harului dumnezeiesc, ce dăinuiește în multitudinea făpturilor raționale, care se supun Harului. Harul este dat și celor nesupuși, care nu se folosesc de el (care își îngroapă talantul), dar ei sunt în afara Bisericii. Unitatea Bisericii nu este una imaginară, alegorică, ci este adevărată și substanțială, la fel ca unitatea nume¬roaselor organe în trupul omenesc viu. Biserica este una, deși există o împărțire aparentă a ei, pentru omul care încă mai trăiește pe pământ. Numai relativ la om se poate recunoaște
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
definitiv,/ în rama strămoșilor,/ zilnic ștearsă de praf” („Tristeți convenabile”). Limbajul acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la referință la mesajul însuși: „Biciul lui Dumnezeu/ s-a vrut șarpele acesta,/ strivit în aurul risipit/ de propriul car alegoric./ Fire subțiri de lapte roziu/ din botu-i căscat se preling / unduind / către sânul/ de-acuma uscat”. Și acum intră mesajul: „Atât a rămas: / un dinte sfărmat/ și marele ochi de safir/ către cer/ înghețat.” („Sic transit gloria mundi”). O rezolvare
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
să ofere soluții logice de viață și, simultan, a cultivat cu asiduitate sentimentul frumosului moral și artistic. De aceea se poate spune că romanul și-a îndeplinit cu brio funcțiile unei valori literare cu conținut epic autentic : funcția morală, funcția alegorică, funcția estetico-filosofică (anagogică), cât și funcția simbolică. Romancierul Virgil Stan atinge, prin romanul, Parfum de orhidee, propus publicului o cotă a maturității artistice, în sensul cel mai bun al contemporaneității “. Această notă de lector a fost publicată în revistele „Moldova
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343103_a_344432]
-
aflat, că în toată Italia.Francavilla e o localitate la ieșirea de sud a Pescarei. Aici se organizează în fiecare an, carnavalul cu măști și costume din epoci de mult apuse,în zile de sărbătoare sunt organizate parade, de caruri alegorice, cu personaje mascate în eroii din povești vechi, sau filme cum ar fi spre exemplu:familia Adams,Cenușăreasa și alte personaje mitice sau eroi de legende... Sunt făcute de mari firme,cu scop de promovare a produselor și cu scop
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
în când și acum, De supărare,de tristețe,de dorul absolutului. Acolo e puterea ta,în valurile poemului. M-am îndrăgostit de tine , Nu știe nimeni de noi,decat vocea versului. Stăm ascunși printre versurile iubirii, Printre rânduri de poeme alegorice. Poezia mea ești tu . Referință Bibliografica: Inima ta / Aurel Auraș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Auraș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
INIMA TA de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378561_a_379890]
-
prozelor însumate în acest volum. Și vorbesc de un limbaj modern, cu elemente colocviale, cu umor caustic, sarcasm, ironie și autoironie, ceea ce face lectura cursivă și incitantă. Prozele scurte aduse la rampă pot fi autobiografice, sau întâmplări reale în chenare alegorice sau, pur și simplu, alegorii inspirate de studiul unui gen literar, după cum spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire deosebită cu titlul Dor și Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
Dabija): “poezia este secretul creierului, scăpat pe gura inimii”. Demersurile lirice ale Irinei Lucia Mihalca sunt ample, elaborate în structuri libere, despovărate de canoanele prozodiei clasice, urmând (majoritatea) un fir relativ lung, axa care orientează “povestea” poetică . Metafore, parabole, construcții alegorice în formule lirice care absorb simțurile trăirilor aflate, în cazul poetului, într-o ”rațională dereglare” (Rimbaud), rezultând din asta edificii literare care ne relevă “arhitectura imagistică” a visurilor sale poetice. Narațiune versificată, texte aparent prozaice însă profund lirice în plămada
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
idealurile și realitatea se prelungesc paralel, pentru a se uni în visul autorului, care este îngrijorat ca patriot adevărat. Iar acest angajament sufletesc pulsează în oricare cuvânt și vers. Tristețea, frica, durerea se întind ca o mantie gri peste peisajul alegoric al lacului albastru, peste Kosova însângerată, peste Sharr-ul mândru și Pollogul ars. Sentimentul dragostei, oricât de ipotetic, cuprinde ceața îndepărtării în timp și spațiu. Dar eroul liric nu acceptă, cu atât mai mult nu se predă sorții. El acceptă lupta
SAZAN GOLIKU DESPRE DURERILE LACULUI DE IBRAHIM ABEDINI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373420_a_374749]
-
fost la noi aromânul Dimitrie Anghel, Radu Albala, George Bălăiță, etc. Romanul acesta cu care autorul se prezintă în fața cititorilor, intitulat simptomatic, Comoara blestemată este o sinteză condensată a unei splendori baroce a imaginației, în care mai descoperim originalitatea fantezismului alegoric și livresc. Structurat în treisprezece capitole, având titluri incitante ce amintesc de prozatoarea italiană Matilde Serao, dar și de unele povestiri sadoveniene care recompun istoria, romanul acesta are, practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
singur destinul patriei, după cum nici Patria nu poate cârmui de una singură o soartă individuală”. E limpede însă că autorul vede cu alți ochi erudiția fantastă pe care o pune în pagină, fiindcă aceasta n-are decât rolul de recuzită alegorică. Gustul pentru istorie, dar și pentru legendă, poate fi o prelungire a unui rafinament, nu în sensul manierist al livrescului ce triumfă aici, cât acela al oglindirii legendei în oglinda concavă a prezentului, chiar dacă autorul învăluie totul cu abilitate într-
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În toamnă cor de nibelungi Peste asfalt. Se-așează bruma peste vii Dar Eminescu nu-i... Să știi Vechi catedrale au apus, Sub țol de frunze, nepătruns, Mit alegoric și confuz... Ani mii și mii. Se lasă seara... Vag bandou... Peste-al trecutului ecou, Coboară umbre mari de lut, Plâng frunze pe al uitării scut, Te mai aștept, târziu, tăcut, În visul meu. Octombrie... Plopi dezveliți... Tresar castanele fierbinți
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
relua dialogurile întru luminarea întregii mele ființe. Urma să-mi las pașii să alunece pe iarba încercării din acea clipă și soluționarea unei stări din care simțeam că nu mai reușesc să ies, mi-ar fi apărut pe acel drum alegoric. Referință Bibliografică: Victor, clovnul din mine /fragment/ drum / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... Autor: Maria Daniela Pănăzan Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Semnificații alegorice în poezia lui Ion Brad În simbolistica asiatică și nu numai, cocorul este simbol al longevității, al nemuririi, al înțelepciunii, al fidelității, al imaculării. În mitologia românească, el este un mesager divin, vestitor al primăverii, având puteri sacre. La Ion
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
Mărgineanu, Grigore Vieru, Paula Romanescu, Dinu Virgil și arareori Lucian Blaga sau Daniel Turcea. De altfel, volumul începe cu câteva motto-uri edificatoare din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ion Pillat și Constantin Tsatsos. Tematic, volumul abordează o varietate de abordări alegorice, definiții conceptual poetice, răsfrângeri sau prelungiri ale frumuseții în stare contemplativă. Marea majoritate a simbolurilor uzitate sunt de factură religioasă iar înșirarea lor concentrică este ingenios concepută. Volumul pare un imens puzzle în care fiecare piesă are locul ei bine
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
ale spațiului sacru de Acasă, acel Acasă în care retrăiești, exemplar, divinitatea, rugăciunea, istoria, copilăria, dragostea. Fie că e Blajul încărcat de semnificații adânci, fie că e Pănade, locul nașterii, fie Clujul literar, toate alcătuiesc un topos spectaculos de metafore alegorice, în care Poezia e la ea Acasă. Confesiunea e sinceră, e plină de cuvioșenie a frumuseții ce copleșește ființa: „La Alma Mater Napocensis chiar și bătrân tot m-aș întoarce”, „În biblioteca lui Cipariu dorm manuscrisele arabe...”, „Veacul Luminilor? Blăjenii negociau
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
a Uniunii Scriitorilor din România, absolventă a Liceului Teoretic din Agnita. Proiectul își dorește să trezească interesul copiilor ... XII. ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR..., de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Semnificații alegorice în poezia lui Ion Brad În simbolistica asiatică și nu numai, cocorul este simbol al longevității, al nemuririi, al înțelepciunii, al fidelității, al imaculării. În mitologia românească, el este un mesager divin, vestitor al primăverii, având puteri sacre. La Ion
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
din start alegoria pământ-cer, mesajul poemelor situându-se pe o axă centrală ce unește două lumi sufletești. Dacă în volumele sale de poezii mai întâlnim distihuri (iar în ciclul Poemele viitoare din volumul Cartea zodiilor chiar ... Citește mai mult Semnificații alegorice în poezia lui Ion Bradîn simbolistica asiatică și nu numai, cocorul este simbol al longevității, al nemuririi, al înțelepciunii, al fidelității, al imaculării. În mitologia românească, el este un mesager divin, vestitor al primăverii, având puteri sacre. La Ion Brad
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
la un moment dat a plecat din cenaclu, ( și bine a făcut), mergând la biserică pentecostală din orașul Hunedoara. I-am prețuit talentul, pe atunci scria doar poezie, una tensionată de stările abisale, de suferințe psihice refulate prin scrisul literar, alegoric, narativ, poetizant uneori. Cum eu eram supravegheat de „ organe”, care îmi reproșau că „ agiți spiritele tinerilor”, mi-a spus că e mai bine pentru ea și pentru calea ei, a vieții ei. Ulterior s-a căsătorit ( Semăn), și are două
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
și stanului din spate. Având în vedere modul de realizare al ciupagului în discuție: decor amplu cusut pe stanul din față, spate și mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluțe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna, cu rost apotropaic 4, ( după unii cercertători ar fi simbol solar 5 ), bentița cu șirag de cerculețe solare, putem aprecia că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu de costum ceremonial, de o deosebită solemnitate, mai precis un costum
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
8. Mai mult despre motivul de origine antropomorfă-mâna- tratat de sine stătător sau ca simbol religios, în arta populară românească și a altor popoare vezi, Nicolae Dunăre, Ornamentică tradițională comparată, Editura Meridiane, București, 1979, p. 97-98, pl. XIX; Mâna simbol alegoric, cu rost apotropaic.( Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 390); Mâna simbol al muncii, al activității transformatoare a omului, un simbol al comunicării și înțelepciunii întâlnit în civilizațiile lumii. Legătura mâinii cu soarele este întărită de imaginea egipteană de raze mâini, în
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
excelență particulare, vă poartă amprenta. Remarcăm măiestria D-voastră în a pune într-o conexiune specială fantezia cu realul (ca și în romanul „Tema pentru acasă”), spre a obține ceea ce ar trebui să producă arta: „idealizarea realității”. E fascinantă ideea alegorică legată de acel depozit-buncăr de carte („Casa cu cărți”), funcțional din timpuri imemoriale, cu scopul unui schimb firesc de carte, în ritmul veacurilor, un tunel al timpului - de fapt, vehiculul literar care v-a facilitat retrospectiva personală (transferată personajului principal
DE LA CITITOR, OMAGIU! (MESAJ ANIVERSAR, DISTINSULUI SCRIITOR NICOLAE DABIJA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348321_a_349650]
-
v-ați oprit asupra acestor lucrări și pot să spun că ele sunt picăturile de culoare, printre picăturile de cuvinte. Se reconfirmă, prin aceste lucrări, faptul că detaliile sunt cele care fac diferența. În toate acestea apare câte un personaj alegoric, supranatural, ca idee, ca vibrație: binefăcătorul, ocrotitorul, cel care strânge sub aripile sale oameni, copii, așezări. Ați observat și dvs, cred, acest lucru. Gheorghe Stroia: Ce ne puteți spune despre statutul actual al dascălului în societate? prof. Lenuța Topșa: Mă
NOI VALENŢE ŞI SEMNIFICAŢII ALE CUVÂNTULUI DASCĂL (INTERVIU CU PROF. GR. I LENUŢA TOPŞA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348439_a_349768]