1,700 matches
-
de cavaler medieval, pe care o purtam triumfător la demonstrațiile de „1 Mai“ și „23 August“, unde eram scoși cu facultatea. Îmbrăcam rochiile cubiste ale doamnei T. sau împrumutam vesta de sportsman a lui Fred Vasilescu și parcă greutatea carului alegoric cu „RSR-Scumpa noastră patrie!“ nu se mai simțea. Mă înfășuram, alături de Sandu și Ioana, în acordurile simfoniilor de la patefon și nu mai auzeam uralele cu „Ceaușescu-PCR!“. Întârziam la o bârfă cu Mini, Nory și Mika-Lé și, printre aburii ceaiului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dup? acele mâini albastre Întinse s? culeag? miere din fagurii cerului, la care poetul a renun?at. Fragmentul liric a fost Înlocuit cu un cântec unitar, modulat dup? tonurile acum Înalte, acum umile ale contempl?rii cosmice ?i ale regretului alegoric ". (Roșa Del Conte) Cu aceea?i senin?țațe clar?? ?i solemn?, luna prive?te alteori, din imensitatea ț?cut? a cerului, o lume plin? de frumuse?e ?i vraj? o adev?rât? Arcadie urzit? din murmur de fluier ? i plânset
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și analfabeți sau semianalfabeți, cu promisiunea absolvirii școlilor de partid. O altă ședință, ținută la 25 iulie, pregătea aniversarea unui an de la evenimentele din 23 august 1944. Deși cultul evenimentelor petrecute atunci stă încă departe, momentul este omagiat: manifestații, care alegorice, marșuri muncitorești întregesc spectacolul acestei zile. Totuși, dincolo de aniversări, rămâneau declarativ pe ordinea de zi chestiunile stringente: ajutorarea țăranilor, reconstrucția țării și, mai ales, creșterea numărului de cadre active de partid. În tot acest timp, celula de partid nu dă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
se continuă până în secolul al XVIII-lea, istoria românească fiind urmărită până în epoca fanariotă. Manualul, învechit ca metodă, este mai mult o juxtapunere de date ale istoriei dinastice. S. se integrează literaturii beletristice prin volumul Fabule în versuri sau Poezii alegorice (1835). În prefață se face și o încercare de teoretizare asupra fabulei, punându-i-se în valoare scopul educativ. Fabulistul critică vicii generale (Avarul sau zgârcitul și bețivul), falsele judecăți (Mâțele și cașul) etc. Ca o localizare pitorească a motivelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
manuscris s-a păstrat o transpunere din Shakespeare, Șeiloc evreul. SCRIERI: Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe, Iași, 1832; Gramatică românească sau Observații gramaticești asupra limbei românești pentru școalele normale și ghimnaziale, I-III, Iași, 1833-1834; Fabule în versuri sau Poezii alegorice, Iași, 1835; Hronologhia și istoria universală prelucrată pe scurt, I-II, Iași, 1837; Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis, Capul Boului sau Ghertina, Iași, 1837; ed. îngr. și pref. Silviu Sanie și Vasile Cristian, București, 1991. Traduceri: [Boileau, Homer], în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
universală prelucrată pe scurt, I-II, Iași, 1837; Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis, Capul Boului sau Ghertina, Iași, 1837; ed. îngr. și pref. Silviu Sanie și Vasile Cristian, București, 1991. Traduceri: [Boileau, Homer], în Fabule în versuri sau Poezii alegorice, Iași, 1835. Repere bibliografice: Mănunchiu din manuscrisele lui Gh. Săulescu (Raporturi despre ele de domnii S. Fl. Marian, N. Ionescu, T. Maiorescu și Iacob Negruzzi), București, 1883; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 162-172; Densusianu, Opere, IV, 540-542; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
divinul Cortes a ajuns la azteci având un avans de o mie de ani, Emar-Hud vine apocaliptic dinspre ambele torți ale vremii". Acest spectacol al timpului, această viziune impresionantă asupra istoriei umane Theodor Codreanu îl propune cititorului într-o formulă alegorică, aproape mistică, silindu-l, ca și pe Dimitrie Cristea, să-și păstreze luciditatea și să înțeleagă profundele semnificații ce se ascund în subtextul "poveștii". Rebega îl admiră pe Dimitrie Cristea și este încântat de ambiția acestuia de a nu părăsi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ucis..." Această "crimă" varvariană, de altfel, fusese semnalată deja de filosoful Nietzsche prin celebra-i expresie "Dumnezeu a murit!". Precum și noțiunea de "sat global", lansată în lucrarea "Galaxia Gutemberg" de către Marshall McLuhan se naște odată cu pericolul contaminării de "varvarianită", detectat alegoric de Theodor Codreanu. Deși linia de suprafață a narațiunii din Varvarienii lui Theodor Codreanu captivează cititorii prin vraja aventurii neobișnuite, de basm, savoarea și valoarea romanului se găsesc în subtext, acesta fiind o critică incontestabilă a regimului comunist care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cărții, încheierea avatarurilor neșansei (frizând uneori absurdul) cu care s-a confruntat. De cu totul altă factură decât primul, chiar dacă, în prefață, autorul își exprimă îndoială cu privire la interesul pe care l-ar mai putea stârni o carte cu vădită tentă alegorică, determinată de circumstanțele politice, în primul rând nu tocmai prielnice artei în care a fost scris (Stau și mă gândesc dacă Varvarienii ar mai putea interesa pe cineva astăzi.), romanul Varvarienii este însă o scriere care poate fi citită urmărindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
artă, unde se trăiește altfel decât în viață - trecutul e început, geneză pentru un prezent în care se gestează viitorul: Marți, 14 mai 1974 Gabriela, mon cœur. Tocmai am primit scrisoarea ta, cu toată tristețea și disperarea dezvăluite. Acel desen alegoric pe care l-ai făcut cu „Mările de sare” și personajul „Femios” plângătorul, care e motivul, m-au impresionat foarte mult. M-au impresionat simbolurile deschise și închise pe care le-ai folosit. E încă o dată o probă strălucită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în fața ochilor un individ pe nume Mintouchian, armean de felul lui, bineînțeles. Stăm împreună într-o baie turcească și purtăm o conversație, doar că Mintouchian vorbește cel mai mult, și îmi explică diverse fapte ale vieții, folosind în principal pilde alegorice. Asta se întâmplă cu o săptămână înainte ca eu și Stella să ne căsătorim și eu să fiu expediat pe mare. Acest Mintouchian era o ființă monumentală, cu un cap tăiat abrupt la spate, așa cum tind să arate capetele armenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
încep să mugească și să țiuie! Furibund, prelung, perforant, alternant, făcându-i pe Avocat și pe Poet să se ia efectiv cu mânile de cap, într-un acces sincer de stupefacție și de groază. Ambele lampadare electrice, susținute de sculpturile alegorice din hol pocnesc, pornind să fumege! Va-t'en au diable! Allons-y! En avant! Pe el! Pe el, seniore...! Deus lo volt! îl îndeamnă Templierul pe Franciscan, arătându-i silueta îndoliată, cocârjată, de pe scară. Repezindu-se împreună, cavalerii reușesc, cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
soldățimii. Aici nașterea unui copil, colo moartea unui bătrân. Venus și Marte, bucurii și nenorociri... Contrar unor afirmații frecvent auzite, Venus nu este singura divinitate menționată într-un poem păgân ce suscită mirarea prefăcută de a găsi trimiteri la figuri alegorice ale Antichității și ale momentului. Faptul că Lucrețiu o evocă pe Venus nu dovedește că ar crede în ea și că i-ar închina un cult asemenea unui credincios în drum spre templu, atras de fumigațiile credincioșilor și de incantațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
oraș. Tovarășul cu propaganda de la prefectură, un tip care se numește Ilie, fost ciocănar În uzina Electroputere, i-a chemat la el În birou să le spună că le revine onoarea să pregătească pentru spectacolul - manifestație de 23 August carul alegoric care deschidea coloana principală. Numai că ei erau tineri și vara a fost lungă, au ținut-o În niște chefuri deloc onorabile la restaurantul de pe lacul Giormane, un loc popular de agrement la vreo 20 de kilometri de oraș, și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sabat în care o coregrafie fragilă abia maschează carnagiul general. În fond, impactul istoriei asupra conștiinței este tema centrală a poeziei scrise de M. În versurile din Un război de o sută de ani aceasta se mulează după o figurație alegorică ce consemnează deposedarea progresivă de memorie. Nu altceva decât un antidot la uitare se dorește toată cartea („Auzi: sufletele noastre nu pot fi salvate,/ dar cea mai bolnavă,/ cea mai murdară,/ cea mai șireată,/ cea mai veselă amintire/ e mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
deopotrivă ca încercare de obiectivare și ca efect al captivității eului în celula totalitară. Căci semnele reificării traversează acest ciclu, începând cu „mecanismele cu chip uman” (Hohotul manechinelor) și sfârșind cu „scălămbăiala în spatele oglinzilor putrede” (Atelierele), în timp ce, renunțând la pavăza alegorică, discursul capătă o mare limpiditate: „Împărați proletari din toate țările,/ în sfârșit uniți-vă!/ Și veți da atunci lumii/ cea mai solidă dictatură dinastică/ pentru minte, inimă și literatură!” (Dictatură pentru minte, inimă și literatură). Această fervoare a compoziției se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
poate fi decât o întâmplare cu oameni excepționali. Ciocnirile intre cotigi n-au nici o importanță; cele dintre mașini mari, dintre locomotive, zguduie."22 De actualitate aici nu e ce spune cel intervievat, ci cum o spune, într-un limbaj deopotrivă alegoric și metonimic. Așadar, ciocniri între mașini mari sau locomotive. Ele contează! De ce Fred Vasilescu se află mai tot timpul la volanul unui bolid sau la bordul unui avion supraîncărcat cu benzină? Animator al aviației și automobilismului, Camil Petrescu transferă propriile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
știu de ce mi-a fost rușine să mă vadă servitoarea că aduc flori neprimite acasă și asta era fără temei, pentru că de obicei îmi cumpăr singură flori, pe care le aduc și le risipesc în vase smălțuite."449 Oricum utilizarea alegorică și simbolică a florilor este infinită și, în mod frecvent, suplimentată cromatic: asocierea floare soare este proprie culorii galbene; aceasta este de câteva ori amintită explicit: "Moda cerea mult un galben de culoarea lămâii, care la început mă jignea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care, până în 1981, publicase șapte volume, atestând o tot mai pronunțată fază livrescă a scrisului său. În dramaturgie nu a excelat. După Sfântul, poposește fie în mediul negustoresc interbelic (Să nu-ți faci prăvălie cu scară, din 1959), fie închipuie alegoric o umanitate abstractă (Labyrintul, 1967) sau dramatizează câteva episoade din Groapa. Traseul romanesc al lui B. poartă tot timpul un mesaj insurgent și îi fortifică popularitatea. Personalitate puternică, contestatară, revărsând în pagină energie polemică, scriitorul devine, în bună măsură, ambasadorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
o frică grozavă” (La mormântul lui Mihai Eminescu II). În volumul Balada vestitorului și alte poeme (1986) recursul la prozodia clasică și priza la real lasă impresia unei întoarceri la tradiționalism. Dar elementele realității nu sunt decât semne pentru sensuri alegorice, parabole și reprezentări onirice. Dragostea, chiar într-un mediu dur, își păstrează caracterul ideal, angelic: „Mă gândesc la un poem pentru tine / ușor și serafic / deși sângerez în bocanci / În această noapte am disponibilitatea / să confund realitatea cu visul / și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
duhul înaintașilor. Peisajul terestru sau cosmic, rotirea anotimpurilor, roadele câmpului, contactul cu spiritul locului, trăiri intime sunt distilate în imagini animate de lumini și culori. Proiectate pe acest fundal, meditațiile asupra timpului, a îmbătrânirii și morții își atenuează dramatismul. Reprezentări alegorice ale condiției poetului afirmă statutul deosebit al acestuia. El plătește cu propria ființă călătoriile în ficțiune, dar este beneficiarul unor stări de grație, când poate percepe tainele firii. În ciclul intitulat Fântâni, își omagiază modelele - Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
o altfel de înțelegere a lumii, avea conștiința latinității noastre (Descriptio Moldaviae, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor) și viziunea înălțării și decăderii Porții ca putere continentală (Istoria Imperiului Otoman). Și, mai cu seamă, dădea în Istoria ieroglifică o imagine - în convenția alegorică a măștilor zoomorfe - a relelor, păcatelor și slăbiciunilor care trăgeau neamul în jos: intrigi politice, duplicitate și trădare, spoliere. După mazilirea Vidrei (Constantin Duca), Corbul (Constantin Brâncoveanu) se amestecă în rivalitățile pentru tronul Moldovei, susținându-și protejatul, pe Mihai Racoviță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de o parte și, de cealaltă, notele grave, de „eleghii căielnice și trăghicești”, pe teme ale soartei omenești, dar și ale conștiinței unui destin istoric. Dincolo de - și chiar prin - ludicul literar al „spectacolului” de măști alegorice (dobitoace, păsări, „himere” hibride, grotești), se comunică o solitudine morală adâncă, a Inorogului, într-o lume și o istorie văzute, „ieroglific”, cu o luciditate amară, fără iluzii. Peste mai bine de un veac după moartea învățatului prinț moldovean, tipograful și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de găsit altminteri, despre "toate subiectele cu putință" (cf. titlul ediției din 1738), realizînd o antologie de poezie extrem de atractivă pentru orice tînăr cu înclinații poetice enciclopedice. Subiectele poeziei sînt într-adevăr foarte variate, și anume "filosofice, istorice, morale, satirice, alegorice, critice, eroice, pastorale, galante, curtenești și sublime" (cf. titlul ediției din 1741); autorii sînt foarte diferiți: Langland, Gower, Chaucer, Lydgate, Barclay, Skelton, Henry Howard conte de Surry, Sir Thomas Wyatt, Thomas Sackville conte de Dorset, William Warner, George Gascoigne, George
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ne bombardează imaginația și ne distruge convențiile de percepție. În poezia contemporană a fost emis un concept asemănător, cel de metaforism, care descrie o poezie În care metaforele nu mai sunt folosite la nivelul semnificatului, așadar nu mai construiesc sensuri alegorice, ci la nivelul semnificantului, ca simplu material figurativ. Poezia, proza sau teatrul anarhetipic utilizează imaginile, simbolurile, personajele, situațiile, miturile ca un material reciclat, ale cărui cărămizi nu mai păstrează planul arhitectural al clădirii de origine, dar nici nu intră În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]