1,031 matches
-
Eggers, 2004) care studiază comparativ fibrele rapide la alergătorii de 100m și la cei de 400m, se constată două aspecte interesante: - alergătorii de 100m au un număr mai mare de fibre rapide în comparația cu ceilalți (66% față de 62%); - la alergătorii de 400m suprafața de secțiune a fibrelor de tip II este mai mare. Ținând cont de faptul că pentru alergarea de 100m sursa energetică este exclusiv cea alactacidă, iar pentru 400m este atât alactacidă cât si lactacidă (care face apel
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor și duioșie prima promoție de seminariști după instaurarea regimului comunist, celelalte texte prezintă întâmplări despre mici sau mari păcate omenești, dureri, neînțelegeri (Încurcătura, Pe câmp, Alergătorul), despre singurătate (Plouă), despre doi rivali îndrăgostiți cândva de aceeași femeie (O întâlnire) etc. Mai degrabă poetice decât epice, povestirile ascund nuanța moralizatoare sub vălul renunțării și al plictiselii. După nouă ani de la debut, V. surprinde cu un roman despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
unui deținut se irosește în diverse ritualuri de securitate: pregătirea pentru deplasări interne, percheziția riguroasă, așteptarea la cozi și încasarea pedepselor pentru diverse încălcări ale acestor măsuri de securitate: " Cînd sînt scoși din celulă, deținuții trebuie să meargă în pas alergător, cu mîinile la spate și capul aplecat, să nu se uite nici în stînga, nici în dreapta și mai ales să nu vorbească cu nimeni pe drum. Dacă gaborului însoțitor i se pare că deținutul nu se mișcă îndeajuns de repede
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că timpul scurs între mine, cel de la 15 ani - când, în fiecare dimineață, ieșeam în curte și săream gardul pe stadionul "Progresul" din Cotroceni unde alergam șapte ture de stadion (3 km!), animat de imaginea idolului meu sportiv de atunci, alergătorul de fond Emil Zatopek - și eu, cel de acum, nu are asupra mea niciun efect (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În astfel de contexte, sensul pregnant al prepoziției dintre sau între este circumstanțial (în speță, locativ sau temporal). --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
peretele unei barăci, soldatul acela cu o dâră largă de sânge pe piept. Și țipătul lui („apă!“) care nu e pentru ceilalți decât dovada auzului regăsit și a vieții lor intacte. Soldații se duceau și veneau prin lagăr, ca niște alergători care, după cursă, se plimbă de colo-colo, lăsând să se domolească febra efortului. Au verificat toate barăcile, i-au eliberat pe deținuții legați (majoritatea au căzut lângă stâlp). Comandantul i-a numărat. Vreo patruzeci de umbre în haine vărgate dădeau
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
continuă, cu tempo diminuat la pante. Drumeții: pentru drumețiile la munte, perioada de efort poate fi dublată; intensitatea nu se micșorează. Notă: trebuie avut în vedere tempo-ul individual al fiecăruia; din acest motiv, se vor forma grupe alcătuite din alergători egali ca valoare. Exerciții sub formă de concurs Biatlon cu alergare: avem un traseu în circuit, cu unul sau două „standuri de aruncare” (spre exemplu, cu mingi care sunt aruncate la o țintă; în funcție de lungimea traseului, se fac unul, două
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
casă, locuință, edificiu" (cf. gr.δόμος- ου s.m. "casă, edificiu; palat, sală"): med. ro. dom pleural (cf. fr. dome pleural); dozi- "doză" (cf. gr. δόρις, -εως s.f. "cadou; plată; cheltuială); drio- "stejar" (cf. gr.δρΰςυ, -ος s.f. "arbore, stejar"); droma- "alergător" (cf. gr. δρομάς, - άδος adj. "alergător",,rapid"): med. ro. dromomanie, s.f. (cf. fr. dromomanie; en. dromomania); droso- "rouă" (cf. gr. δρόσος, - ου s.f. "rouă"): ro. drosophila (cf. fr./ en. Drosophila). E ebulio- "fierbere" (cf. lat. ebullio, -ire vb. "a da
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ου s.m. "casă, edificiu; palat, sală"): med. ro. dom pleural (cf. fr. dome pleural); dozi- "doză" (cf. gr. δόρις, -εως s.f. "cadou; plată; cheltuială); drio- "stejar" (cf. gr.δρΰςυ, -ος s.f. "arbore, stejar"); droma- "alergător" (cf. gr. δρομάς, - άδος adj. "alergător",,rapid"): med. ro. dromomanie, s.f. (cf. fr. dromomanie; en. dromomania); droso- "rouă" (cf. gr. δρόσος, - ου s.f. "rouă"): ro. drosophila (cf. fr./ en. Drosophila). E ebulio- "fierbere" (cf. lat. ebullio, -ire vb. "a da pe afară, a clocoti, a fierbe
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în furcă. Am fugit imediat din camera colonelului într-un parc de vizavi și am stat pe o bancă și priveam. N-a durat 5 minute și au și venit imediat doi rusnaci înarmați cu automatele de gât, în pas alergător, cu cheia, au deschis, s-au uitat înăuntru, peste tot, iar eu din parc râdeam de ei. Colonelul nu mi-a spus nimic, nu mi-a făcut niciun reproș. După o perioadă, colonelul s-a îmbolnăvit, dar nu l-au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dinamică de o intensitate maximă cu caracter aproape exclusiv anaerob. Ea este un efect al spasmelor energetice și musculare. Acest factor este ereditar și se bazează pe valoarea încărcării celulelor ganglionare. De aceste spasme scurte și rapide va depinde viteza alergătorului. Un alt aspect privind caracterul ereditar al vitezei aparținând tot autorilor de mai sus, este că, în filamentele de actină există 3 tipuri de proteine care intervin în controlul activității ATP-azice a miozinei: actina, tropomiozina și troponima care sunt de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
deasupra umerilor, și de deplasarea proiecției mai accentuată a acestora înaintea liniei de start, brațele încărcându-se cu o parte din greutatea corpului. Nivelul de ridicare al bazinului poate fi puțin deasupra orizontalei sau mai accentuat în funcție de caracteristicile și particularitățile alergătorului și trebuie să fie optim realizării unei „țâșniri” cât mai rapide din blocuri. Această ridicare avantajează pe primii 5 pași de alergare creșterea frecvenței pașilor, pentru a contracara căderea corpului înainte. O ridicare exagerată a bazinului, mult peste nivelul orizontalei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
start - 0.00 s; ■ timpul de reacție - 0.14 s; ■ mâinile ridicate de pe pista de alergare - 0.15 s; ■ părăsirea blocului din spate - 0.25 s; ■ părăsirea blocului din față - 0.38 s”. După cum se observă, cu multă ușurință un alergător de viteză are nevoie de „0,3 pana 0,4 s pentru a reacționa, ceea ce corespunde unui procent de 3 sau 4% din timpul total de alergare în cursa de 100 m” (E. Ozolin, 1986). Este important de știut, că
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Eficiența startului nu depinde întotdeauna numai de un maximum de forțe aplicate, ci și de momentul și direcția de aplicare. Privind tipurile de start, sunt cunoscute: „startul clasic”; „startul apropiat” și „startul îndepărtat”. Cum variantele individuale, adaptate la particularitățile fiecărui alergător, sunt multiple, prezentăm rezultatele studiului efectuat de M. Coh și colaboratorii săi pe un eșantion de 13 bărbați și 11 femei, componenți ai lotului național de sprint al Sloveniei din care au reieșit parametrii esențiali ai mișcării în startul de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sunt prezente rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular pentru viteza de sprint, care pot fi puse în valoare prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivelul, putere ce se transmite la mai multe articulații distale ale
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; - o impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; - creșterea lungimii pașilor (fuleelor); - creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un timp cât mai scurt ar constitui cheia succesului în probele de sprint
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
atingere a vitezei maxime în a doua parte a cursei ar asigura un rezultat mai bun. Din practica sportivă, din analiza curselor de viteză s-a observat că atunci când timpul sau porțiunea pe care se accelerează este mai lungă, posibilitatea alergătorului de a realiza viteze maxime este mai mare, idee susținută și de Robin Saunders, în 2004. Această afirmație sugerează importanța prelungirii fazei de accelerare. Un exemplu care confirmă punctul de vedere exprimat mai sus, comparația între doi dintre finaliști ai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cea mai mare parte de viteza de accelerare. Rezultatele valoroase ale sprinterilor de nivel mondial și olimpic sunt și urmarea aplicării în practica de antrenament a cercetărilor minuțioase a specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la nivelul musculaturii. Pasul alergător de accelerare a fost și este foarte minuțios analizat, astfel încât fiecare cercetător a contribuit la redarea fidelă a alergării în timpul fazei accelerării, pentru a determina puterea mecanică necesară atletului în alergare. Printre cercetătorii acestor probleme, enumerăm pe cei care au
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
față de proiecția centrului de masă al corpului, printr-o așa zisă mișcare de agățare tracțiune a părții anterioare („pingea”) a tălpii. Al treilea obiectiv este reprezentat de amplificarea forțelor verticale de propulsie, ce contribuie la mărirea vitezei de deplasare a alergătorului, printr-un traseu sinusoidal în plan sagital descris de centrul de masă al corpului (CMC) și printr-un contact cu solul mai ferm ce poate contracara acțiunea forței de gravitație. Punctul cel mai de sus este atins de CMC la mijlocul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ferm ce poate contracara acțiunea forței de gravitație. Punctul cel mai de sus este atins de CMC la mijlocul fazei de zbor, iar punctul cel mai de jos este atins în momentul verticalei în perioada de sprijin. Diferența de viteză dintre alergători este dată de deplasarea verticală ascendentă în timpul zborului care, ca durată, trebuie să fie mai mare și de deplasarea verticală descendentă în timpul aterizării, cu așezarea pingelei aproape de proiecția centrului de masă, ca și de durata contactului tălpii cu solul. Dacă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de viteză. S-a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de viteză sunt „puternici și au o viteză mare a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de viteză. S-a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de viteză sunt „puternici și au o viteză mare a picioarelor 5.3. Lungimea și frecvența pașilor, ca factor al modelului ritmic al alergării de viteză Viteza de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de viteză sunt „puternici și au o viteză mare a picioarelor 5.3. Lungimea și frecvența pașilor, ca factor al modelului ritmic al alergării de viteză Viteza de deplasare a unui alergător depinde direct de ameliorarea vitezei de accelerare. Dar dintre factorii care condiționează această formă de manifestare a vitezei, (conform T. Ardelean, 1991), unul are o importanță majoră și anume - „raportul optim între lungimea și frecvența pașilor”. În lipsa acestui raport optim
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
coincide cu o deplasare a corpului mai lungă și scădere a timpului de contact al piciorului cu solul. Deci, eficiența crescută se obține atunci când forța de impulsie este mare, iar timpul de contact al piciorului cu solul este mic. Marii alergători de viteză, după cum s-a precizat deja, dezvoltă în timpul alergării forțe ce măresc faza de zbor și scad faza de impulsie, fapt ce asigură o mărire a frecvenței și a lungimii pașilor. În activitatea practică această problemă nu este una
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cont „în detail” și de schimbările tehnice ale fuleului în timpul alergării de viteză în comparație cu alergarea de rezistență. Partea de “la poulaine” înaintea șoldului este mai densă pentru alergarea de sprint în proba de 100 mp și se diminuează pentru pasul alergător de semifond. Același autor a apreciat calitatea fuleului independent de talia atletului, prin măsurarea distanței dintre sol și gambe, mai bine zis, distanța de la bifurcarea gambelor (în alergarea de viteză) și sol. Prin măsurarea vitezei șoldurilor și a timpului dintre
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și a capacității elastice pentru restabilirea mai rapidă a energiei accumulate; b- multe sărituri orizontale; c- sprint în pantă și cu avântare; d- sprintul în pantă și cu remorcare este reprezentat de două exerciții specifice forței explozive- elastice- ciclice pentru alergătorul de viteză, pentru îmbunătățirea capacității de „punere în mișcare”. Remorcarea este asigurată de un cauciuc legat cu o sfoară lungă de 3 m, fixată la cureaua sportivului. Timpul obținut de sportiv trebuie să fie cu 80 de sutimi mai slab
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]