1,307 matches
-
ea, va rămîne încremenit, și va zice: "Pentru ce a făcut Domnul așa țării și casei acesteia?" 22. Și se va răspunde: Pentru că a părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinților lor care i-a scos din țara Egiptului, pentru că s-au alipit de alți dumnezei, s-au închinat înaintea lor și le-a slujit; iată de ce a trimis peste ei toate aceste rele." $8 1. După douăzeci de ani, în timpul cărora Solomon a zidit Casa Domnului și casa lui însuși, 2. a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
auzit că nu eram iubită și mi-a dat și pe acesta." De aceea, i-a pus numele Simeon (Ascultare). 34. Iar a rămas însărcinată, și a născut un fiu; și a zis: "De data aceasta, bărbatul meu se va alipi de mine, căci i-am născut trei fii." De aceea i-a pus numele Levi (Alipire). 35. A rămas iarăși însărcinată, și a născut un fiu și a zis: "De data aceasta, voi lăuda pe Domnul." De aceea i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
faptul că la acea dată, Dacia era proclamată provincie romană. Dacia Traiană este organizată chiar În prezența Împăratului triumfător. Ea cuprinde: Transilvania ( dar fără colțul ei sud-estic dintre Olt și Carpați) Banatul Vestul Olteniei ( până la Jiu) restul teritoriilor cucerite fiind alipite Moesiei Inferioare Dacia era o provincie imperială, adică subordonată direct Împăratului, care o administra printrun guvernator din ordinul senatorial, purtând titlul de legatus Augusti pro praetore, recrutat dintre foștii consuli, respectiv Decimus Terentius Scaurianus, roman din Gallia Narbonensis (Sudul Franței
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lucru necunoscut. Credința este o stare sufletească; această stare sufletească este începutul unei acțiuni, urmează că credința este început al acțiunii, temelie conștientă a stării sufletești; iar prin credință este primită cu anticipație dovada. Este început de înțelepciune a te alipi de ceea ce îți este de folos. O stare sufletească fără întreruperi dă un mare ajutor gnozei. Astfel, practica credinței ajunge știință fixată pe o temelie sigură. Filosofii definesc știința o disciplină care nu poate fi zdruncinată de rațiune. Este oare
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ce vine la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mama sa, și pe frații săi, ba încă și sufletul său, nu poate fi ucenicul Meu (Lc. 14, 26). Și iarăși: Cel ce a aflat sufletul său, rămânând alipit la cele spuse, Îl va pierde pe el (Mt. 10, 39), iar cel ce va pierde sufletul său pentru Mine și pentru Evanghelia Mea, împlinind poruncile Mele, Îl va afla pe el în viața veșnică (Mc. 8, 35; Mt. 16
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Discursuri ale sale, își termină Scrisoarea către abatele de Pure din 25 august 1660, astfel: "cred că după toate astea, nu mai există nicio chestiune importantă de scormonit și că ceea ce rămâne nu este decât broderie pe care o pot alipi acolo retorica, morala și poetica." Acestea ar fi fost fără îndoială chestiunile tratate în cel de-al patrulea Discurs anunțat de Corneille, dar pe care nu a avut vreodată timp să-l scrie. 2.2. Artele subsidiare: morala și retorica
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dar nici aceste exagerări forțate, nicio licență de imaginație care violează toate regulile, niciun rafinament al glumei deseori pueril nu au putut determina să i se refuze lui Lope de Vega unul din primele locuri printre poeții comici moderni. El alipește într-adevăr celei mai fericite înțelepciuni în alegerea caracterelor, o forță a imaginației pe care însuși marele Corneille o admira. De la Lope de Vega a luat el personajul din Mincinosul, despre care spunea cu atâta modestie și atât de puțină
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sursele" martori, prieteni, vecini, "dillingeromaniaci", biografi, traducători, la documente oficiale (certificat de deces, cerere de repatriere etc.) la proiecția întâmplărilor pe fondul imaginației celor trei "corei", la metatextele prin care le disecă ironic, până la romanul însuși care le înglobează, le alipește într-un patchwork de texte redactate în stiluri diverse și le reficționalizează în acord cu scopul declarat al coautorilor-naratori, de "a experimenta [...] un roman (despre) senzațional"183. Acest tip de polifonism "de sorginte caragialiană"184 este principiu de structurare internă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
transparente, cu vacuole și corpusculi, vizibile prin cleștarul moale al cărnii lor, cu filamente sidefii ca bășica de pește, cu cili străvezii și cu pseudopode retractile. Se ating cu pielițele umede și timide, se recunosc printr-o chemotaxă subtilă, se alipesc prin secreția unor cleiuri străvezii și scânteietoare, fac schimb de substanță, de dragoste, de arome și de informație. Demența și oboseala mea de acum devorează teroarea și depresiunea mea de atunci, așa încît nu mai pot ști din ce adâncuri
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
imposibil să se mai Înțeleagă cineva cu mine, deveneam de nerecunoscut, pândind o după-amiază când mama nu era acasă. Ea nu m-a lăsat niciodată să mă duc la Olt, nici după ce știa că ajunsesem un excelent Înotător. Atunci, mă alipeam unui grup numeros de băieți mai mari sau mai mici, care mergeau În fiecare zi să se scalde, pentru ei acest lucru fiind ceva banal, ca mâncatul la prânz și somnul seara. Probabil că numai eu simțeam acel frison de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ție impulsurili În frâu, și mi-am zis că să dau cuminte ascultare la ordenu ăla, poa că fără voia lu maître d’hotel. Nici bine nu m-am tras, c-am și ginit pă bune că șleahta țalilor Îmi alipea masa la una mai baștană, iar statu major dân salon să Îndoia slugarnic În plecăciuni, pencă se-nfiripa alde Lagrange. Pă parola mea dă bărbat că nu-i tratează ca pă gunoaie. Prima, mi-a atras atenția dă chilipirgiu creol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, ci simple instrumente aflate la dispoziția statului pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legii de împroprietărire. La 27 septembrie 1920 s-a emis o lege prin care prevederile legii din 1903 și asupra provinciilor alipite la vechiul regat. Dintr-o prezentare a legislației privind cooperația agricolă din România nu poate lipsi Legea de la 1928, cunoscută sub denumirea de Codul Cooperației, la elaborarea căreia și-au adus contribuția doi economiști de marcă ai vremii: Gromoslav Maldenatz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
teritoriul „orașului liber”. Poziția Krakovului în asemenea cazuri era complet neglijată. Așa cum în 1831 marile puteri i-au hotărât soarta, la fel i-a fost hotărâtă și în 1846. În acest an, Krakovul, cu acordul Rusiei și al Prusiei, este alipit la Austria. Din acest moment încetează existența scurtă a orașului liber și neutru. Cazurile redate mai sus au fost folosite pentru a exemplifica câteva încercări de adoptare a neutralității permanente, cazuri mai puțin tehnice, dar în special istorice. VI.3
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mare măsură securitatea și, de asemenea, contribuie la întărirea securității mondiale. Pericolul poate apărea în cazul izbucnirii unui război, dar și atunci numai dacă cineva nu i-ar respecta statutul. În acest caz există două posibilități: sau țara respectivă este alipită la statul care a început războiul, astfel ea terminându-și rolul de subiect al vieții internaționale, sau teritoriul ei va fi folosit în scopuri militare. Aici ar trebui să facem o remarcă: însuși statutul de neutralitate nu poate apăra integritatea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
est-german nu a folosit forța pentru a le suprima, așa cum se întîmplase anterior. Pe 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului a fost deschis, iar în cîteva luni regimul discreditat al Germaniei de Est a început negocierile pentru ca teritoriul țării sa fie alipit Republicii Federale, sub forma a cinci landuri, astfel creîndu-se o Germanie unită și democratică. În Bulgaria, Partidul Comunist aflat la conducere ortodox din punct de vedere ideologic s-a confruntat cu o luptă internă pentru putere care, în noiembrie 1989
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de la populațiunile sălbatice locuind sub corturi, asemănate cu cerchezii, și că. în 1856 ea n-a fost dar restituită legitimilor săi proprietari. {EminescuOpX 50} Atâtea cuvinte, atâtea erori istorice. Basarabia in 1812 făcea parte integrantă din Moldova, de care fusese alipită în curs de mai bine de patru sute de ani. Ea a urmat până la 1812 soarta acestui principat, a cărui a const[it]uit aproape jumătatea. Independentă la început, ca Moldova, și sub dinastia Bogdanilor, a susținut acea luptă eroică și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Basarabia de la tătari realipește Basarabia și Hotinul la Moldova, Giurgiu și Brăila la Valahia. Rumianțof se învoiește cu desființarea mitropoliei Proilabului (Brăila), creată de greci pentru părțile pe cari, din cauze militare, turcii le ocupase, și permite mitropolitului Moldovei să alipească din nou, precum era din vechime, Basarabia la eparhia Hușilor, Hotinul la eparhia Rădăuților, Giurgiul și Brăila la eparhia Râmnicului. {EminescuOpX 57} Prin urmare Rumianțof, contimporan cu acele cuceriri, el însuși cuceritorul, știa mai bine ale cui erau acele locuri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
putință ca s-ajungă a-i guverna gunoaiele ulițelor, oamenii netrebnici al cărora prototip și cristalizațiune e Stan Popescu. Dacă sîntem oameni onești am trebui să le-o spunem verde: "Băgați bine de samă, oameni buni, țara de care vă alipiți e locuită de un popor pacinic și de treabă, dar în orice pădure sânt și uscături. Ei bine, legile fundamentale a acestei țări permit ca din când în când să vie la putere ulița, așa-numiții roșii, adică oamenii fără de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu repetăm noi, popor mic și necuceritor, nedreptățile ce se fac naționalității noastre chiar în țările învecinate, să nu impunem nimănui limba și instituțiile noastre. Nu exista o Românie transdanubiană, ci o provincie populată mare parte cu elemente străine cari, alipite de țara noastră, trebuie să se simtă, în patria lor străveche, nesupărați întru ale religiei, limbei, dreptului. A face însă din Dobrogea o colonie de netrebnici, în care să trimitem o pletoră de funcționari fără știință de carte și lipsiți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
systême féderatif à l'instar de celui de la confederation du Rhin" (s. Ven.C.)78. Diplomatul suedez era, totuși, de părere că Suedia trebuia să profite de atmosfera favorabilă, creată în jurul ei, pentru a avansa în eforturile sale de a alipi Norvegia 79. Prin ocuparea Finlandei, în anul 1809, tarul a urmărit să îmbunătățească poziția strategică a Rusiei, în perspectiva apropiatei confruntări militare cu Franța 80, si constituia, în același timp, o continuare a politicii promovată, în acest domeniu, de țarinele
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
scoasă din cursuri istoria națională, deocamdată domnul în cauză pregătește terenul. Ștefan cel Mare n-a fost mare, Mihai Viteazul n-a fost viteaz, halal istorie, n-am fost și nu sîntem nimic, mult mai bine ar fi să ne alipim..." O tăcere de gheață se așternu, pe care o rupse ginecologul: "Eu l-ași împușca!" "Reacția ta e firească! zise Vaintrub. În condiții de război civil asta ar păți acest domn și poate și tu, Salanțiu, ai păți la fel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
oferă puține posibilități de defensivă. Linia naturală de apărare este Prutul, așa că Basarabia rămâne descoperită dușmanului. România are interesul de a exclude din capul locului orice posibilitate de pătrundere a armatelor rusești în Basarabia. Lucrul acesta îl poate realiza numai alipindu-se grupării statelor antibolșevice și sprijinind orice acțiune europeană care este menită să oprească expansiunea Rusiei Sovietice în afară de granițele sale“178. Ziarul “Berliner Boersen - Zeitung”, care în numărul din 29 septembrie 1936, în cuprinsul articolului “Considerațiuni bucureștene“ constata că “numirea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în articolul “Un pilot aruncat peste bord”, opina că demiterea lui Titulescu apare “ca o lovitură germană”. Se sublinia acțiunea titulesciană în vederea dizovării “gărzilor fasciste din România“. Concluzia era că prin înlocuirea ministrului de externe român, guvernul de la București “se alipește azi blocului fascist din Europa Centrală”220. “ Manchester Guardian” (1, 2 septembrie 1936), “NewsChronicle”(1septembrie1936),“DailyInde pendent “ (1 septembrie 1936),“Manchester Evening News“ (1 septembrie 1936), “Glasgow Herald“(2 septembrie 1936), “Sheffield Telegraph“ (2 septembrie 1936) și “The Scotsman” (2
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
E vorba aci de cel mai precumpănitor interes al vieții noastre de stat. Pe urma unui război dus pe pământul țării, România nu poate ieși decât: sau împărțită , dacă a făcut o greșeală de politică externă , adică dacă s-a alipit grupului de puteri care, la sfârșitul războiului va ieși înfrânt; sau mutilată, dacă n-a făcut o greșeală de politică externă dar, dacă, dat fiind slăbiciunea organizării actuale a apărării naționale, ea s ar bizui pe forțele aliaților ei ca să
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
E vorba aci de cel mai precumpănitor interes al vieții noastre de stat. Pe urma unui război dus pe pământul țării, România nu poate ieși decât: sau împărțită , dacă a făcut o greșeală de politică externă , adică dacă s-a alipit grupului de puteri care, la sfârșitul războiului va ieși înfrânt; sau mutilată, dacă n-a făcut o greșeală de politică externă dar, dacă, dat fiind slăbiciunea organizării actuale a apărării naționale, ea s ar bizui pe forțele aliaților ei ca să
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]