3,221 matches
-
a pădurilor din împrejurimile localității Helen a suferit un declin în anii ’50, și dintr-o localitate până nu demult prosperă, Helen se află într-un declin atât demografic cât și economic în anii ’60. Evoluția lui Helen în sătucul alpin de astăzi a început în anul 1968, când un grup de oameni de afaceri locali s-au hotărât să găsească cele mai eficiente modalități de a revitaliză această localitate. Prin talentul artistitic al unui pictor local, fațadele clădirilor au fost
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]
-
să vă bucurați de peisajul minunat oferit de Helen în orice anotimp, de frumusețea clădirilor și spiritul generos al locuitorilor săi; în drumurile voastre de vacanță sper să nu ocoliți sătucul uitat la poalele munților, Helen , și întâlnirea cu perla alpina a Georgiei să devină una dintre amintirile cele mai plăcute!
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]
-
apa cu ulciorul Plin cu stropi, din acea seară Când căutam fericirea Într-o clipă trecătoare, Să teleportăm iubirea Chiar și-n viața următoare. Iar când vei zbura spre mine Cum faci tu de obicei Când mă urci pe culmi alpine Privind doar în ochii mei, Să devenim într-o clipă Un singur înger, din doi, Să te port pe-a mea aripă Chiar și-n viața de apoi. Referință Bibliografică: Când nu vom mai fi / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN
CÂND NU VOM MAI FI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355424_a_356753]
-
sărbătoresc această zi decât de peste un secol, deși comemorează o zi de acum 700 de ani. În centrul atenției se aduce un obicei ce reamintește de noaptea de pe vremuri. Această sărbătoare națională a Elveției celebrează depunerea jurământului a trei cantoane alpine în 1291, în vederea încheierii unei Alianțe perpetue, actul fondator al Confederației. Reprezenzanții din Schwyz, Unterwalden și Uri s-au întâlnit la Rutli, cu vedere spre lacul Lucerne, pentru a depune un jurământ de fraternitate și sigiliul unui pact de ajutor
ZIUA NAŢIONALĂ A ELVEŢIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355540_a_356869]
-
integru Și stropesc la rădăcină Soarele vopsit în negru. Arunc cărțile pe masă Ca un cartofor nervos, Caut rimele prin casă Să-mpletesc un vers frumos. Alung visele din mine Dintre spini să îmi iau zborul, Mă lovesc de culmi alpine Și mă năpustește dorul. Azvârl haina de pe umeri Și mângâi cerul cu mâna, Culegând dintre expuneri Norul, ce-acoperă Luna. Adorm lacrima în barbă Ridicând ochii spre cer, Culeg calm vina din iarbă Și deslușesc un mister. Închid paginile triste
SPRE STELE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356904_a_358233]
-
acoperită, un patinoar - gazda clubului de hochei pe gheață Mont Blanc, care oferă șansa de a încerca unul dintre sporturile olimpice de iarnă - curling-ul. În timpul verii, St. Gervais se transformă dintr-o stațiune a zăpezii în una cu peisaje alpine, păduri, pajiști cu flori și animale sălbatice. Parcul Merlet este unul favorit al iubitorilor de animale, cu 20 ha de peisaje naturale, neatinse, inclusiv cascade. Găsim aici trasee impresionante pentru drumeții, călărie sau ciclism montan. Se pot practica de asemenea
STAŢIUNEA SAINT-GERVAIS DIN MONT BLANC – ACOPERIŞUL EUROPEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356903_a_358232]
-
mai mulți masivi muntoși din Carpați: 36 de evrei din lumea întreagă (precum Hellen Foghel din Dallas, Milan Stern din Viena, Rachel Kochari Stern, Zinder Foghel și Baruch Hagher, toți din Israel), revendică 42.412 hectare din Munții Borșei (zonele alpine: Izvorul Ursului, Vârful Mare, Preluca, Dealul Bucății, Piatra Obreja, Hășmar, Șesuri, Sîlhoiu, Bîrjava, Cislele, Sălășinuri, Bălăsina). Un rabin din Israel solictă două străzi din Oradea, cu sute de case, iar un alt israelian cere l km de plajă, în zona
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
închis la Aiud! Cu tatăl deținut politic, Doamne, ce-o fi fost în sufletul copilului Mihai. Ca să se întrețină și să învețe este obligat să muncească. Face liceul la seral. Are înclinații muzicale și teatrale. Cu doi amici înființează „Trio alpin”, un grup vocal cu care a intrat prin concurs la Teatrul de Estradă din Brașov. Lucrează apoi la teatrul de revistă „Constantin Tănase” din București, cu care face turnee în toată țara. Cum vigilenta securitate românească a stat mereu la
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
fără a pretinde că impresiile mele de drumeț au congruența experienței unui călător de anvergură. Asadar, ce-aș avea eu de spus din această măruntă experiență a mea de dincolo de zidul sud-vestic al fostului lagăr comunist, din Lombardia, o regiune alpină (și subalpină, în parte) din nordul Italiei? Desigur, sunt destui cei care au văzut toate acestea, și încă multe altele, în peregrinările lor mai roditoare prin buricul sau prin cotloanele Uniunii (nonsovietice), ori dincolo de hotarele flexibile ale acestei construcții politice
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
luni și mai bine stau de veghe ca o fantomă în podul Observatorului Astronomic situat în inima munților, departe de oameni și de tumultul orașelor aglomerate. Construcție diformă din beton și lemn, situată pe spinarea unui munte înconjurat de poieni alpine mărginite în părțile de jos de păduri, clădirea pare în cursul zilei o căsoaie pustie. Abia spre seară poate fi văzută o umbră care se apropie de clădire, descuie lacătele zdravene de la ușa masivă din lemn, aprinde invariabil o lumină
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
Ana Karenina”, în coregrafia lui Ioan Tugearu. Sau poate ar fi fost mai bine să mă duc la lansarea unui nou album al legendarei trupe RIFF? Abundență de concerte și de dialoguri culturale prin cafenelele literare sibiene! Concurs de ski alpin la Păltiniș! Sau mai bine o seară la pationoar? Cum rămâne cu meniurile de degustare în întâmpinarea anului 2019, când Zona Sibiului va fi Regiune Gastronomică Europeană? Sau pur și simplu o seară afară, cu cu un termos cu ceai
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
certitudinea că faptul se petrecuse cu adevărat și nu avea motive de îndoială. Și atunci care e realitatea ? Unde fusese în acest timp? Noianul de întrebări nu mai contenea ... Aproape că nu a știut când a ajuns la fostul Cămin Alpin... A trecut destulă vreme de la acea întâmplare și întrebările împreună cu șocul au rămas, urmând să mai caute lămuriri cu privire la aceste lucruri. Mulțumea lui Dumnezeu că era întreg și nevătămat. Hotărî să păstreze tăcerea ... de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: O întâmplare
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
păcate. La ceas de vecernii un dangăt dulceag Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag În casa luminii cu geamuri deschise. La ceas de vecernii cuvântul șoptit Se-ntoarce-ncărcat de miresme alpine. În casa sunt îngeri și sfinții-au sosit E noapte, e cald și e bine. AM CURS Am curs în nădejdi frumos colorate Și-n clipa ce trece a curs dor din EU. Am curs și în lacrimi fierbinți, înnodate
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
păcate. La ceas de vecernii un dangăt dulceag Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag În casa luminii cu geamuri deschise. La ceas de vecernii cuvântul șoptit Se-ntoarce-ncărcat de miresme alpine. În casa sunt îngeri și sfinții-au sosit E noapte, e cald și e bine. AM CURS Am curs în nădejdi frumos colorate Și-n clipa ce trece a curs dor din EU. Am curs și în lacrimi fierbinți, înnodate
DOMNICA VĂRZARU [Corola-blog/BlogPost/370824_a_372153]
-
noi zămisliriDin apele tulburi de multe păcate.La ceas de vecernii un dangăt dulceagMă cheamă s-aprind lumânări pentru viseSe strâng ne-mpliniri și trec peste pragîn casa luminii cu geamuri deschise.La ceas de vecernii cuvântul șoptitSe-ntoarce-ncărcat de miresme alpine.În casa sunt îngeri și sfinții-au sositE noapte, e cald și e bine.AM CURSAm curs în nădejdi frumos colorateși-n clipa ce trece a curs dor din EU.Am curs și în lacrimi fierbinți, înnodate,Prelinse pe cupa oftatului
DOMNICA VĂRZARU [Corola-blog/BlogPost/370824_a_372153]
-
troiene în noi modele, fulgii veniți punând alte perdele ce schimbă veșmint în același decor Mireasă sosită în voaluri caste la mirele AN -eternul durabil- neabătută,în mod repetabil cu întregul alai,un timp să adaste Turiști doritori de sporturi alpine, pe sănii și schiuri alunec' spre vale cu chiote lungi,nimic nu stă-n cale! Pensiuni,cabane ,sunt arhipline Doar Sfinxul rămâne același erou al vechilor vremi-întrebări viitoare... Tărâmuri vrăjite se ascund știutoare. Un EL enigmatic...și nimic nu e
IARNA ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369906_a_371235]
-
LÂNGĂ TINE Zâmbetul tău atât de cald Dăruit de creaturi divine, Cadrată în culoarea de smarald Care te prinde foarte bine. În lumina ta din nou mă scald Precum acele antice sabine, Atins de al brizei fald Venită din înălțimile alpine. Astfel în sentimente ard Nu mai știu ce-mi aparține, Tu-mi ești scut, dar și stindard Ce bine este lângă tine! Turda Băi August 1966 Referință Bibliografică: LÂNGĂ TINE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul
LÂNGĂ TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370400_a_371729]
-
ultimele picături de vin. Își ridicară tabăra și se pierdură în pădurea de brad pe cărări de munte printre izvoare, cascade, trunchiuri răsturnate de vânt și furtună sau stânci rostogolite de pe țancurile cele mai înalte. Urcară piscuri împădurite, străbătură goluri alpine unde privirea le rămase încântată de panorama ce se desfășura până la orizonturile cele mai îndepărtate. Ocoliră prăpăstii amețitoare, colțuri stâncoase, coborâră în văi adânci cu torente repezi și cascade ce se revărsau de pe frunțile de piatră ale masivului ce strălucea
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
2. Pârâul Ponor; 4.3.3. Pârâul Steier; 4.3.4. Pârâul Poneasca; 4.3.5. Izbucul Coronini; 4.3.6. Izbucul Caraș; 4.3.7. Pârâul Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
odată-și-o-dată“ «cămașa nemuririi» (O singură bătaie, p. 20), „cămașă“ / „armură“ cogaionică, poate, făcându-se abstracție de „impresia de absență“ a vreunei macrostructurări, ori a vreunei structurări pe cicluri tematice / motivice a cărții de stihuri, «13 Octombrie rece...», „întregul“ de brumărel alpin al Anei Podaru ivit în orizontul cunoașterii metaforice dovedește - „într-un chip autentic-indiscutabil / incontestabil“ - că moștenește „ancestronic“ știința vibrării orfice, a vibrării din fibrele cele mai profunde ale ființei sale, la orice obiect „atins“ (pelasgo-Midas-ic), ori „cercetat“, din cosmosul nostru
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
și de colț, puse la breteaua pălăriei de aba, ce o turteam cu un pumn, ca să beau apa rece ca gheața și dulce ca mierea, a izvoarelor ce se nasc chiar din vârful muntelui. Mă zbenguiam toată ziua prin golurile alpine, cu buzele roș-vinete de zmeură, afine, și frăguțele care le înșiram pe un pai, ce muntele mi le dăruia bucuros, apoi adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile, sau mă întindeam pe mușchiul de turbă, moale
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
așa cum ni se spune, “El padre murió en una/ única fecha./ La madre muere/ cada dia”. (“Tatăl a murit o/ singură dată./ Mama moare în/ fiecare zi”). Poetul se află în vacanță în Alpi când are loc pierderea și peisajul alpin servește de contrapunct tristeții, acelei evadări fictive din durată, experimentată de noi toți măcar o dată : după un șoc, precum moartea, receptăm cele mai mărunte detalii, vedem ceea ce n-am fi văzut dacă moartea nu ne-ar fi bătut la ușă
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
erau în fața stației de telecabina. Așa cum s-au așteptat, era aglomerație mare, chiar dacă era marți, dar într-o jumătate de oră au reușit să se vadă în interiorul cabinei și să admire frumusețea munților de la înălțime, până au ajuns la Hotelul Alpin, de la cota 1400. Au urcat pe jos la Cota 1500, la cabana restaurant, unde, cu un pepsi, respectiv o bere și câte o cafea, Săndica și Mircea se bronzau pe terasa de afară. Special nu au băut cafeaua în apartament
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Oricât ar fi la indemâna unui „împletitor de vorbe”, cum ar spune Ilie Micolov, arta persuasiunii urcate la gradul culmii neatinse decât de maeștri, descrierea cea mai adevărată și cuprinzătoare a pensiunii „Popas Alpin”, înconjurate de peisajul munților Sinaiei, solemni ca niște mitropoliți sub porți de văzduh cutreierat de vulturi, o desăvârșește numai și numai priveliștile înseși, vorbitoare prin chipul lor mirabil despre maiestatea naturii în mijlocul căreia omul, atât de mic, se contopește cu
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
ființei bucuriile și fericirile retrezite în contopirea supraumanului cu omenescul, de pe urma căreia omul ia pe spirit poleiala veșniciei! Unde să se întâmple toate acestea? Într-un loc de popas unde natura își are jilț! La Cota 1400, într-un „Popas Alpin, perlă de salbă a celor mai frumoase și renumite popasuri montane din țară și, fără teama de a greși, se poate spune că nu numai din țară. Odată ajuns aici te afli undeva, într-un loc ce seamănă leagănului ce
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]