2,496 matches
-
fi putut într-adevăr să-i pătrundă misterioasa intimitate (să ne gândim, de exemplu, la povestirea lui Vercors Tăcerea mării). Avem și pe cea a străinului misterios, care trece păstrându-și secretul, dar a cărui trecere, prin chiar faptul acestei alterități inanalizabile răvășește comunitatea traversată (și mai mult decât Oaspetele lui Camus, Theoremă de Pasolini poate să fie exemplar în această privință). În fine, există cazul străinului care descoperă și pătrunde în secretul celuilalt, provocând o răsturnare de situație în casa
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și să devină adult", scrie Nathalie Sarthou-Lajus. Dependența trimite la o structură fundamentală care definește precis îndatorarea originară a subiectului. "dependența ca structură a subiectivității debitoare manifestă, într-adevăr, o fragilitate a subiectului în proximitatea sa cu diferitele figuri ale alterității. Ea creează un raport inegalitar pe care îl poate fundamenta posibilitatea unor raporturi de puteri alienante. Îndatorarea originară semnează atunci intrarea subiectului într-o lume a terorii etice dominată de conflict și de culpabilitate. Datoria se dovedește de neispășit. Antecedența
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acolo. Spion fără rădăcini Numeroase analogii ar putea fi semnalate între parcursul lui Karl Rossmann și cel al lui K. în acest traseu ai imigrației care suscită un imaginar al reînceperii și al unei noi origini grevate pe descoperirea unei alterități incomprehensibile în care diferența generează repetiția și descumpănirea. Absența înrădăcinării este trăită ca o experiență traumatică și o criză de identitate. Primele dificultăți sunt de ordin material. Dacă Rossmann se lovea de legile imigrării, K. Abordează spațiul necunoscut în deplină
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acolo 590. Ceea ce Handke în felul său concepe astfel: "Oboseala deschide, ea face să treacă, ea pregătește o trecere pentru epopeea tuturor ființelor"591. Asemănătorul neasemănător În cutreierarea sa întru integrare K. se lovește de confuziile între același și altul. Alteritatea tulbură, inspiră teamă, angoasă. Identitatea dă siguranță.1592 Zăpada oferă o imagine promițătoare de uniformitate și de identitate. Dar aceasta se dovedește ca și restul, mincinoasă. Castelul, izolat de lume, protejat de deșertul său de zăpadă este locuința zeilor, "acolo
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și trebuie să fie susținut ca să meargă. O opoziție care traversează ansamblul povestirii este prezentată (care totuși ca toate cuplurile binare la Kafka se dovedește în cele din urmă puțin eficace), cea a diferenței și a asemănării. Diferența, semn al alterității, obosește 594, în timp ce asemănarea dinamizează: vedem aceasta cu asistenții care "se aseamănă mult chiar și la chip" și care merg uluitor de repede, ridicându-și picioarele subțiri în cadență (35). Nu e comod cu voi, spuse K, continuând să compare
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nelămurită. Gândurile călătorului, mai mult decât satul însuși, structurează și dau consistență acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care totuși nu este acceptată fără mari reticențe. S-a subliniat adeseori calmul idilic al scenei care începe astfel: Într-o zi de vară, către seară
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și să-și răspundă să se intersecteze sau să se suprapună nume, locuri, priviri care marchează puncte de reper, momente în care lucrurile se tulbură sau iau o altă întorsătură. El indică mișcarea unei istorii, ea însăși în mișcare a alterității grecești" (François Hartog, Mémoire d' Ulise, Gallimard, 1996, p. 14). 67 Vezi Pietro Pucci, Ulise Polutropos. Lectures intertextuelles de l'Illiade et de l'Odyssée, Presses Universitaires du Septentrion, 1995. 68 "Căci rânduit-a Cronidul omului astfel de lege;/ Fiarele
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din antropologia economică arată izolarea cercetărilor preocupate în mod prioritar de dezvăluirea formelor de alteritate economică. Acestea sunt așadar abordate în mod constant cu referire la capitalism (la societățile "moderne", industriale etc., în funcție de denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse unei verificări reflexive imposibil de dus la bun sfârșit, de vreme ce această verificare este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate în informal, proletariatele urbane sau comercianții tradiționali și "etnici". În Franța, puterea paradigmei marxiste, ca și cea a adversarei sale structuraliste, s-a tradus printr-
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este disipată: aceasta nu mai ține de o dată a priori intangibilă a cărei puritate ar putea fi atinsă de abstractizarea influențelor colonizării, ci, dimpotrivă, de un raport social ale cărui modalități
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
încerca o depășire a opozițiilor rituale care marchează viziunile mondializării. Toate acestea trimit la matricea ideală a cifrei unu și la explozia ei și prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja învechite ale fazelor critice inducând teama unei disoluții a alterităților. Astăzi discursurile profetice despre criză, apogeu sau sfârșitul apropiat al capitalismului câștigă din nou credibilitate. Reinterogarea noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii săi exteriori, în acele "communitas 51" îndepărtate și armonioase, etnologia este înțeleasă de întreprindere ca o privire străină, exotică, purtătoarea însăși a unei alterități salvatoare, îndeosebi în comparație cu viziunile precedente din lumea muncii, polarizate în jurul opresiunii și exploatării. Înzestrată cu o relativă virginitate teoretică în fața unei modernități pe care ar descoperi-o ca un exploatator venit de la tropice, etnologia este îndemnată să seducă întreprinderea ca
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu așa-zis "etnografic" urmărește eradicarea conflictelor fondate pe alteritate ale categoriilor cognitive și utilizărilor de comandament și de autoritate. Mondializarea pieței și lanțul de restructurări ale acesteia au introdus în acest peisaj o ruptură ideologică sigură. Înainte de toate, cursa nebună pentru o productivitate maximală, monopolul "întreprinderilor mondiale" eliminând întreprinderile
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lung: cel dintâi privește întreprinderile țărilor cu o veche industrializare, în care apare moda "culturii de întreprindere", a cărei abandonare progresivă este deosebit de semnificativă în conjunctura de la sfârșitul anilor nouăzeci; cel de-al doilea se joacă într-un raport de alteritate, în situații "exotice" în care forța pieței determină interpretarea reușitei economice sau a falimentului și recurge fără nicio tranziție la o antropologie erudită, alibi sau "conversiune" recentă. Să amintim foarte rapid apogeul și apoi declinul "culturii de întreprindere", înainte de a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diverse aspecte endotic / exotic, aici / departe, nord / sud etc. Sub influența datelor actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației. Începând din anii treizeci, apare deci în antropologia britanică un curent care reunește
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dominante (cadre, șefi); fără a interoga pertinența clivajului muncitori / cadre în situația observată, a fortiori fără a examina maniera în care acesta era eventual produs în spațiul muncii, a plasat cele două mari categorii de salariați într-o relație de alteritate. Într-un fel, abordarea etnologică pe care o realizează ajunge să producă printr-un artificiu intelectual, în cadrul societății franceze, configurația colonială, deja evocată, întâlnită de etnologii britanici ai schimbării sociale. Iată unul din derapajele curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care nu-i revin decât firimiturile folclorului și tradiției, pe care are sarcina să le stocheze. O scenă științifică incertă Această "uitare" poate
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația utilizării autosuficiente a termenului etnografie, pe de o parte; prin înmulțirea considerabilă a publicațiilor având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă parte; prin omniprezența anumitor unități minimale precum ritul sau decodajul reprezentărilor și simbolurilor, în cele din urmă. Aceste trei mișcări, care se suprapun nemijlocit, urmează aceeași dorință de a indica o ancorare disciplinară incontestabilă și de a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
disciplinei. Pare totuși bine stabilit (și, în perioada recentă, sociologii o recunosc mult mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția asupra alterității și comparația generalizată; aceasta din urmă nu mai este prezentată ca metodă, ci ca finalitate, încununată de postulatul unei esențe a umanității (unitatea în sau dincolo de diversitate). În plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din urmă nu mai este prezentată ca metodă, ci ca finalitate, încununată de postulatul unei esențe a umanității (unitatea în sau dincolo de diversitate). În plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său inițial și se prezintă ca diferențialist; căutarea invariantelor speciei umane poate de altfel întotdeauna să se transforme în relativism cultural extrem. Ca discurs situat
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]