682 matches
-
în colab. cu Giacomi, Alain, Vargas, Claude) La corporalité du langage. Multimodalité, discours et écriture, hommage à Claire Maury-Rouan, Presses Universitaires de Provence, Aix-en-Provence, 2012. Paul WATZLAWICK (1921-2007), psiholog austriac, psihoterapeut, teoretician al comunicării, membru fondator al Școlii de la Palo Alto. Împreună cu colegii săi (Janet H. Beavin și Donald D. Jackson) formulează mai multe idei novatoare pentru studiul comunicării: axiomele comunicării, contextul și cadrul de referință, teoria retroacțiunii, distincția comunicare digitală-comunicare analogică. Lucrări de referință: An Anthology of Human Communication, Text
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Donald D. Jackson) formulează mai multe idei novatoare pentru studiul comunicării: axiomele comunicării, contextul și cadrul de referință, teoria retroacțiunii, distincția comunicare digitală-comunicare analogică. Lucrări de referință: An Anthology of Human Communication, Text and Tape, Science and Behavior Book, Palo Alto, 1964; Communication, Family and Marriage, Science and Behavior Book, Palo Alto, 1968; (în colab. cu Beavin, Janet H., Jackson, Donald D.) Pragmatics of Human Communication. A Study of Interactional Patterns, Pathologies, and Paradoxes, Norton, New York, 1967. John H. WEAKLAND (1919-1995
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
axiomele comunicării, contextul și cadrul de referință, teoria retroacțiunii, distincția comunicare digitală-comunicare analogică. Lucrări de referință: An Anthology of Human Communication, Text and Tape, Science and Behavior Book, Palo Alto, 1964; Communication, Family and Marriage, Science and Behavior Book, Palo Alto, 1968; (în colab. cu Beavin, Janet H., Jackson, Donald D.) Pragmatics of Human Communication. A Study of Interactional Patterns, Pathologies, and Paradoxes, Norton, New York, 1967. John H. WEAKLAND (1919-1995), antropolog și terapeut american, unul dintre membrii fondatori ai Școlii de la
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în colab. cu Beavin, Janet H., Jackson, Donald D.) Pragmatics of Human Communication. A Study of Interactional Patterns, Pathologies, and Paradoxes, Norton, New York, 1967. John H. WEAKLAND (1919-1995), antropolog și terapeut american, unul dintre membrii fondatori ai Școlii de la Palo Alto. Împreună cu colaboratorii săi, lansează în 1956 ipoteza dublei constrîngeri ce funcționează în comunicare. Lucrări de referință: (în colab. cu Watzlawick, Paul, Fisch, Richard) Change: Principles of Problem Formation and Problem Resolution, WW Norton, New York, 1974; (în colab. cu Fisch, Richard
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Problem Resolution, WW Norton, New York, 1974; (în colab. cu Fisch, Richard, Segal, Lynn) The Tactics of Change. Doing Therapy Briefly, Jossey Bass, SF, 1982; (ed., în colab. cu Watzlawick, Paul) The Interactional View. Studies at the Mental Research Institute, Palo Alto, 1965-1974, WW Norton, New York, 1979; (ed., în colab. cu Wilder-Mott, Carol) Rigor and Imagination. Essays from the Legacy of Gregory Bateson, Praeger, New York, 1981; (ed., în colab. cu Ray, Wendel) Propagations: Thirty Years of Influence From the Mental Research Institute
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Valla, Mondadori, Milano 1976; Les Belles Lettres, 1990-1991 (M.-P. Arnaud-Lindet). Studii: E. Corsini, Introduzione alle Storie di Orosio, Giappiscelli, Torino 1968; H.I. Marrou, Saint Augustin, Orose et l’augustinisme historique, în La storiografia altomedievale, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo XVII, Spoleto, 1970, pp. 59-87; A. Marchetta, Orosio e Ataulfo nell’ideologia dei rapporti romano-barbarici, Instit. Storia Ital. per il Medioevo 174177, Roma 1987. 2. Marius Mercator Îl întâlnim pentru prima dată într-o scrisoare a lui Augustin trimisă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cassiodore, de Boccard, Paris, 1948; H.-I. Marrou, Storia della educazione nell’antichità, trad. it. Studium, Roma, 1950; P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare, VIe-VIIIe siècle, Seuil, Paris, 1962; AA. VV., La scuola nell’Occidente latino dell’Alto Medio evo, Centro. Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, 19, Spoleto, 1972, I, pp. 147 și urm.; B. Luiselli, Storia culturale de rapporti..., op. cit. 1. Boethius Anicius Manlius Severinus Boethius trebuie considerat cel mai însemnat reprezentant al acelei renașteri culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Storia della educazione nell’antichità, trad. it. Studium, Roma, 1950; P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare, VIe-VIIIe siècle, Seuil, Paris, 1962; AA. VV., La scuola nell’Occidente latino dell’Alto Medio evo, Centro. Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, 19, Spoleto, 1972, I, pp. 147 și urm.; B. Luiselli, Storia culturale de rapporti..., op. cit. 1. Boethius Anicius Manlius Severinus Boethius trebuie considerat cel mai însemnat reprezentant al acelei renașteri culturale din epoca lui Teodoric pe care am amintit
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
in Gregorio Magno, Benedictina 17 (1970), 161-201; idem, S. Gregorió e la teologia dell’immagine, ibidem, 18 (1971), 32-45; idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano 1983; R. Manselli, Gregorio Magno e la Bibbia, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. său Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
idem, S. Gregorió e la teologia dell’immagine, ibidem, 18 (1971), 32-45; idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano 1983; R. Manselli, Gregorio Magno e la Bibbia, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. său Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de cor face școala primară în satul natal, urmează cursurile secundare la Dorohoi, apoi Facultatea de Teologie la Cernăuți și apoi Institutul de Perfecționare al cadrelor didactice din Iași-secția limba română-istorie. Din vara anului 1925 se înrolează corist la partida alto a corului din Hudești, înființat din 1881 și activează până-n vara anului 1950 (din 1932 fiind dirijorul acestui cor). După absolvirea Facultății de teologie, activează ca preot la bisericile din Bașeu și din Lupeni, fiind o perioadă de timp și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alla sua donna: (...) di qua dove son gli anni infausti e brevi, / questo d'ignoto amante inno ricevi. (vv. 54-55) Al conte Carlo Pepoli: (...) quando mi fia / ogni beltate o di natură o d'arte, / fatta inanime e muta; ogni alto senso, / ogni tenero affetto, ignoto e strano; / del mio solo conforto allor mendico, / altri studi men dolci, în ch'io riponga / l'ingrato avanzo della ferrea vită / eleggerò. (vv. 133-140) Îl Risorgimento: Nessuno ignoto ed intimo / affetto în voi non
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la fronte: / înclină îl capo docile ai fanciulli / sulla piazza, agli alberi rossi în curva. (...) Se ne va îl mio dominio da te; rapido / muta: così contro îl vento nero / delle finestre, l'acqua della fontana / în pioggia leggera. L'alto veliero: "Io sono stanco di tutte quest'ali che battono / a tempo di remo, e delle civette / che fanno îl lamento dei căni / quando è vento di luna ai canneti. / Io voglio partire, voglio lasciare quest'isola." Sulle rive del
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fermo nelle strade, / questo vento indolente che oră scivola / basso tra le foglie morte o risale / ai colori delle insegne straniere... 19 gennaio 1944: (...) e s'ode îl vento con rombo di crollo / se scuote le lamiere che qui în alto / dividono le logge, (...). Giorno dopo giorno: Con noi la morte ha più volte giocato: / s'udiva nell'aria un battere monotono di foglie / come nella brughiera se al vento di scirocco / la folaga palustre sale sulla nube. Uomo del mio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
gli anni / lieti vedesti, e i memorandi allori; (vv. 80-85) Alla primavera o delle favole antiche: E te d'umani eventi / disse la fama esperto, / musico augel che tra chiomato bosco / or vieni îl rinascente anno cantando, / e lamentar nell'alto / ozio de' câmpi, all'aer muto e fosco, / antichi danni e scellerato scorno, / e d'ira e di pietà pallido îl giorno. (vv. 69-76) (...) tu le cure infelici e i fati indegni / tu de' mortali ascolta, / vagă natură, e la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
torni a quel vento, annusi / îl delicato muschio che riveste / i giganți sospinti giù dal cielo. Che vuoi, pastore d'aria?: Ed è ancoră îl richiamo dell'antico / corno dei pastori, aspro șui fossati / bianche di scorze di serpenti. L'alto veliero: A ciglio dell'isola îl mare era sale; / e s'era distesa la terra e antiche / conchiglie lucevano fitte ai macigni / sulla râdă di nani limoni. Elegos per la danzatrice Cumani: Duole durevole antichissimo grido: / pietà per l'animale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 273 Interminati / spazi, sovrumani / silenzi, quello / infinito silenzio (L'infinito); antiche / nubi, antico / error (Inno ai patriarchi); Îl richiamo dell'antico / corno dei pastori (Che vuoi, pastore d'aria?); antiche / conchiglie lucevano (L'alto veliero); dolce / aranitica valle (Inno ai patriarchi); bellissima fanciulla / dolce a veder (Amore e morte); dolce / sfociare del sangue (Curva minore); oscuro / granel di sabbia (La ginestra o îl fiore del deserto); oscura / pietra (Thanatos Athanatos); oscuro / îl mio stato
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e îl suon di lei. / Così tra questa / immensità s'annega îl pensier mio: / e îl naufragar m'č dolce în questo mare. (L'infinito). 334 Despre părintele Fabbretti cfr. Curzia Ferrari, op. cît., p. 3. 335 Îl punto più alto del tentativo leopardiano (...) l'interrogazione costante, în profondità, l'interrogazione disperată sulla presenza dell'uomo în terra, Carlo Bo, L'eredità di Leopardi, Vallecchi, Florența, 1964, p. 7. 336 Dei misteri cercava i significati reconditi, le rădici. Non trovare era
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
gli uomini mă anche chi è rimasto solo dopo. Oră șu questo punto noi riconosciamo la parte intatta della sua eredità. Carlo Bo, op. cît., p. 9. 373 Idem, p.15. 374 E quel gettarmi alla terra / quel gridare în alto îl nome del silenzio (Mai ți vinse notte così chiara); E qui per terra / mi getto e grido e fremo. (La seră del dì di festa). 375 Se Quasimodo pare condannato a qualcosa, è appunto a non poter barare con
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che ha roșe e lune a dondolo / e ali di bestie di rapina / e cattedrali da cui tentă / altezze di pianeti l'alba (D'alberi sofferte forme). 401 Io me ne stava / alla finestra che risponde al prato, / guardando în alto: ed ecco all'improvviso / distaccarsi la lună; e mi părea / che quanto nel cader s'approssimava, / tanto crescesse al guardo; infin che venne / a dar di colpo în mezzo al prato; ed era / grande quanto una secchia e di scintille
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
continuate de limbile romanice. Adverbul de cantitate cu care se formează comparativul este urmașul lui magis, în română, spaniolă și portugheză, și al lui plus, în italiană și în franceză, limba provensală uzînd de ambele: rom. mai înalt, sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice. Adverbul de cantitate cu care se formează comparativul este urmașul lui magis, în română, spaniolă și portugheză, și al lui plus, în italiană și în franceză, limba provensală uzînd de ambele: rom. mai înalt, sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cantitate cu care se formează comparativul este urmașul lui magis, în română, spaniolă și portugheză, și al lui plus, în italiană și în franceză, limba provensală uzînd de ambele: rom. mai înalt, sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele pentru a realiza superlativul absolut, deseori cu prevalarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele pentru a realiza superlativul absolut, deseori cu prevalarea unor efecte stilistice. Unele dintre limbile romanice occidentale (italiana, spaniola și portugheza) au preluat prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]