677 matches
-
esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a comunicării care explică apariția perturbărilor între individual purtător de simptome și anturaj. Teoria comunicării elaborată de școala de la Palo Alto subliniază faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă, iar esența comunicării constă în procese relaționale și interacționale. Reprezentanții acestei școli au elaborat o serie de principii ale comunicării, cu valoare de axiome : - comunicarea este inevitabilă - orice comportament are valoare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
continuate de limbile romanice. Adverbul de cantitate cu care se formează comparativul este urmașul lui magis, în română, spaniolă și portugheză, și al lui plus, în italiană și în franceză, limba provensală uzînd de ambele: rom. mai înalt, sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice. Adverbul de cantitate cu care se formează comparativul este urmașul lui magis, în română, spaniolă și portugheză, și al lui plus, în italiană și în franceză, limba provensală uzînd de ambele: rom. mai înalt, sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cantitate cu care se formează comparativul este urmașul lui magis, în română, spaniolă și portugheză, și al lui plus, în italiană și în franceză, limba provensală uzînd de ambele: rom. mai înalt, sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele pentru a realiza superlativul absolut, deseori cu prevalarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele pentru a realiza superlativul absolut, deseori cu prevalarea unor efecte stilistice. Unele dintre limbile romanice occidentale (italiana, spaniola și portugheza) au preluat prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat. fortis), sp. muy alto (< lat. multus), pg. muito alto (< lat. multus). Pe lîngă aceste mijloace, limbile romanice recurg la numeroase altele pentru a realiza superlativul absolut, deseori cu prevalarea unor efecte stilistice. Unele dintre limbile romanice occidentale (italiana, spaniola și portugheza) au preluat prin limbile lor literare forma sintetică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a acestei reconstituiri i s-a părut, în ciuda precarității propriilor mijloace, autentică. Câteodată, pentru a-i evoca mai bine prezența, asculta Berlioz, mișcarea a treia, Serenada unui muntean din Abruzzi pentru iubita lui, din Harold în Italia. Dar nu vocea alto planând pe deasupra vieții simple cu indiferența unui Child Harold îl făcea să retrăiască în memoria ei pe acel tânăr bărbat de familie bună, cu maniere perfecte și simț muzical al existenței: Italia populară era aceea pe care o iubea cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Challenges and Problems", Theory, Culture & Society, Vol. 5, No. 2-3. (1989a), Critical Theory, Marxism, and Modernity, Cambridge and Baltimore, Polity and Johns Hopkins University Press. (1989b) From Marxism to Postmodernism and Beyond: Critical Studies of Jean Baudrillard, Cambridge and Palo Alto, Polity Press and Stanford University Press. (ed.) (1989c), Jameson/Postmodernism/Critique, Washington D.C., Maisonneuve. (1989d), "Reading Images Critically: Toward a Postmodem Pedagogy", Journal of Education, Vol. 170, No. 3. (1990a), Television and the Crisis of Democracy, Boulder, Colorado, Westview. (1990b
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un urcuș lung pe un drum îngust și pietros, iar rucsacul nu mai era atât de ușor. Și nu era nici un pelerin la ora aceea caniculară; doar doi coreeni, probabil, ce se odihneau la umbra unui copac. Urcușul spre Alto del Perdón este lung dar camino l-am început așa că nu-mi rămâne decât o singură direcție ,,înainte!” Pe marginea drumului sunt nenumărate tufe de mure încă necoapte. îmi zic: ,,Peste vreo săptămână, două vor fi coapte și mă voi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Pe crestele micilor masive muntoase te impresionează nenumăratele mori de vânt: surse de energie eoliană, înalte, albe, impunătoare, cu elice cu trei brațe ce se învârt mereu în același ritm. Ajung și pe vârf lângă grupul de figuri din fier, Alto del Perdón. Se pot vedea în multe fotografii. Nu prea m-au impresionat însă m-am întrebat ,,Eu pe cine trebuie să iert și cui ar trebui să-i cer iertare pentru ca pelerinajul să fie cu folos?” în gând am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
268 sabina cantacuzino Dall’Orso, bariton excelent și bun violonist; așa de plăcut era și [de] cultivat, încât devenise copilul răsfățat al reginei și uneori încălca prea mult eticheta Curții. El organiză quartetul cu Flesch vioara întâi, Dinicu violoncel, Skohutil alto și dânsul vioara a doua. Când Enescu se afla în București, [el] lua direcțiunea. Audiențele, primirile, balurile înmulțite în onoarea tinerei perechi princiare au făcut din această perioadă una din cele mai strălucite ale vieții lumești din București. Multe case
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
e letteratura, Romă, 1966. Maiocchi, Rodolfo (ed.), Codice diplomatico dell'Università di Pavia, vol. 2, Fuși, Pavia, 1905-1915. Marrou, Henri-Irénée, "Saint Augustin, Orose et l'augustinisme historique", în La storiografia altomedievale. 2 vol., editat de Centro Italiano di Studio sull'Alto Medioevo, Spoleto, Presso la șede del Centro, 1970, 1, pp. 59-87. Migne, Jacques Paul (ed.), Patrologiae Cursus Completus. Series Latină, vol. 244, Turnhout, Paris, 1844-1864. Möller, Astrid, si Nino Luraghi, "Time în the Writing of History: Perceptions and Structures", în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lungindu-și alarmant sistemul osos, manifestând vădite semne de stinghereală și uimire dezarmantă, recunoscându-se cu greu în noua carapace, cu fața punctată de acnee jenante și inestetice, având o voce oscilatorie cu sonorități stridente: când tenor, când bariton, când alto sau bas pedală. Etapă de modificări hormonale vizibile și emoționante surprinse cu o adâncă sensibilitate de ochiul poetului: "Tinerilor, voi suavi lungani, Existența voastră cea melodioasă Iscălește farmecul acestor ani, Pâinea parc-o face mai gustoasă." (Nichita Stănescu) Dar aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mine o semnificație sinistră. Dar azi are. Apa a invadat compartimentul electric. Generatorul pe care-l numisem Onan e sub apă, ceea ce compromite serios călătoria” (Crowhurst - jurnal de bord). 14: Mă uit la acest doctor Shumway de la spitalul din Palo Alto. Este „tatăl” grefelor cardiace, teoreticianul, cel care a demonstrat primul tehnica lor, definindu-le posibilitățile și condițiile. Dar prima grefă de inimă operată de Shumway la un om a eșuat, iar moartea aceea s-a numit Kasperak. După lungi ezitări
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
este conflictul arabo-israelian. Profesorul Harkabi, care a absolvit, la Universitatea Ebraic), filosofia și literatura arab), a urmat și o carier) militar). Din 1955 pan) În 1959 a fost șeful serviciilor secrete ale forțelor de ap)rare ale Israelului. La Palo Alto este cercet)tor științific. Pe fata profesorului se vede c) și-a petrecut viața mai mult În soare decât În biblioteci. Ochii Îi sunt mai deschiși la culoare decât tenul - o privire luminoas), cenușie; p)rul Îi Inc)runțește; buzele
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Între Italia fascistă și Germania (devenită mult mai târziu național-socialistă) n-a existat foarte multă vreme nicio simpatie și cu atât mai puțin vreo înțelegere. Tendințele pan[-]germane erau tot așa de neplăcute pentru Italia, cu importanta minoritate germană din Alto Adige, ca și pentru Franța, după reluarea Alsaciei și Lorenei. Însă încercările permanente ale Italiei de a se apropia [301] de Franța au fost sistematic respinse de regimul radical-socialist francez prin tot felul de acte publice, subliniate de discursurile miniștrilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
caselor, se străduiau să conțină furia apelor. De-a lungul râului au fost postate numeroase mori plutitoare, ancorate pe pământul neinundat de «greutăți» oscilante (sisteme arcuite). Apa creștea înfricoșător și atingea arcadele podurilor. Ploilor, care continuau să cadă neîntrerupt în Alto Adige, se adăugau acum și ploile spumoase asupra Veronei. Iar apa, nereușind să se scurgă rapid pe sub poduri, a început să se infiltreze prin labirintul cotirilor râului, inundând nivelele joase ale caselor. Noaptea dintre 17-18 septembrie a fost cea mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Biserica primară (de la origini până la sfârșitul secolului al treilea). București: Herald, 2008. [1985] Dolcini, Carlo (coord.). Il pensiero politico dell'età antica e medioevale. Torino: UTET Libreria, 2000. ---. "I due poteri universali. Il sorgere della riflessione politica in Occidente tra Alto Medioevo e Medioevo centrale". Dolcini 99-120. Dubois, Claude-Gilbert. "Les modes de classification des mythes". Thomas 28-35. Duby, Georges. Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului. București: Meridiane, 1998. [1978] Dumézil, Georges. Mythes et épopées. Gallimard: Paris, 1968-73. 3 vol. Durand, Gilbert
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o afacere sănătoasă și prosperă. Un lucru este clar: Într-o piață neprimitoare nu se ajunge cu ușurință la succes. Cu câțiva ani În urmă, un grup de detailiști au deschis un nou magazin În Centrul Comercial Stanford din Palo Alto (California), după ce strânseseră un capital serios și alcătuiseră un plan de afaceri bine pus la punct. Ideea lor a fost să Înființeze pe coasta de vest a țării o versiune a magazinelor «Brookstone», care aparțineau unui comerciant din New Hampshire
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și documente papale despre presă Clement XIII, Christianae Reipublicae salus, 25.XI.1766. Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901. Grigore XVI, Enciclica Mirari vos, 15.VIII.1832. Grigore XVI, Inter gravissimas, 8.VI.1845. Leon XIII, Dall"alto, 15. X. 1890 Leon XIII, Enciclica Cum multa sint, 8.XII.1882. Leon XIII, Enciclica Etsi nos, 1882. Leon XIII, Enciclica Libertas praestantissimum, 20.VI.1888. Leon XIII, Enciclica Longinqua oceani, 6.I.1895. Leon XIII, Enciclica Spesse volte, 1898
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care sufletul tânjește în mod natural, deoarece este atât de puternic, curat și frumos încât odată cunoscut, este greu de negat" (Papa Leon XIII, Ingenti, sane laetitia, nr. 4). 119 Papa Leon XIII, Etsi nos, nr. 5. 120 Idem, Dall"alto, nr. 8. 121 Idem, Enciclica Longinqua oceani, 6.I.1895, nr. 9. 122 Idem, Officiorum ac munerum, nr. 10. 123 Idem, Enciclica Cum multa sint, 8.XII.1882, nr. 6. 124 Idem, Instrucction Nessuno ignora, 27.I.1902, nr. 12
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
există și din aceia care ar trebui dezgropați pentru a li se scuipa în față. Și să le scuipi în față, încă ar fi prea frumos...“. Amintirile despre Șostakovici se încheie cu un capitol special despre Sonata op. 147 pentru alto și pian, dedicată lui Drujinin și compusă în vara anului 1975, când compozitorul trecea în altă lume. La fel de pasionante sunt evocările Anei Ahmatova, Pasternak, Alfred Schnitke, David Oistrach, Igor Stravinski, G. Neuhaus și mai ales capitolele despre și corespondența păstrată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
318.5 2204.21.19 ------- Pfalz (Palatinat) l 318.5 2204.21.22 ------- Rheinhessen (Hesse rhenane) l 318.5 2204.21.24 ------- Lazio (Latium) l 318.5 2204.21.26 ------- Toscana (Toscane) l 318.5 2204.21.27 ------- Trentino (Trentin), Alto Adige (Haut Adige) și Friuli (Frioul) l 318.5 2204.21.28 ------- Veneto l 318.5 2204.21.32 ------- Vinho Verde l 318.5 2204.21.34 ------- Penedes l 318.5 2204.21.36 ------- Rioja l 318.5 2204.21
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
l 318.5 2204.21.47 ------- Languedoc-Roussillon l 318.5 2204.21.48 ------- Val de Loire l 318.5 2204.21.62 ------- Piemonte (Piemont) l 318.5 2204.21.66 ------- Toscana (Toscane) l 318.5 2204.21.67 ------- Trentino (Trentin), Alto Adige (Haut Adige) l 318.5 2204.21.68 ------- Veneto l 318.5 2204.21.69 ------- Dao, Bairrada și Douro l 318.5 2204.21.71 ------- Navarra l 318.5 2204.21.74 ------- Penedes l 318.5 2204.21.76
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]