1,032 matches
-
personală (prima), respectiv frică altruistă, s-a ajuns la următoarele constatări: amândoi părinții sunt foarte preocupați pentru siguranța copiilor lor; bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere (soții și fiice); odată cu înaintarea în vârstă a părinților, frica altruistă se diminuează în favoarea celei personale. De aici rezultă multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere (soții și fiice); odată cu înaintarea în vârstă a părinților, frica altruistă se diminuează în favoarea celei personale. De aici rezultă multe explicații ale acestor constatări: apare limpede, de exemplu, că îngrijorarea față de femeile tinere este legată de faptul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere (soții și fiice); odată cu înaintarea în vârstă a părinților, frica altruistă se diminuează în favoarea celei personale. De aici rezultă multe explicații ale acestor constatări: apare limpede, de exemplu, că îngrijorarea față de femeile tinere este legată de faptul că ele sunt mult mai expuse la hărțuiri sexuale și viol. În general, s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acolo unde și riscul e mai mare. Faptul că bărbații afișează o frică personală mai redusă nu denotă neapărat că sunt mai puțin egoiști, ci se percep mai puțin vulnerabili și datorită forței fizice. La cei mai bătrâni, diminuarea fricii altruiste poate veni ca urmare a judecății că odraslele lor sunt deja mari și știu să se apere și să se descurce singure, învățând cum să evite pericolele. Rezultatele confirmă unele stereotipuri de gen (bărbatul ca protector al teritoriului familial) și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efectuat într-un singur stat american, pe baza unor date autodeclarative, a părerii unuia dintremembrii familiei, prin declarațiile celorlalți sau colectând răspunsuri de la un singur membru al gospodăriei. Dar ea are meritul esențial că atrage atenția asupra importanței introducerii fricii altruiste în anchetele asupra factorilor percepuți ca amenințători - uzanța este să se pună întrebări doar privitoare la frica personală -, și prin aceasta a studierii mai complexe a relațiilor intrafamiliale. Să reiterăm în final că studiile au arătat în consensualitate că violența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un copil din cauza virusului HIV, legătura este imediată și profundă. Ne gândim că, ar putea fi copilul meu. Turner spune că „ființele umane vor ca drepturile lor să fie recunoscute, deoarece văd În condiția celorlalți nefericirea (potențială) proprie”9. Sentimentele altruiste nu sunt atât de profunde precum cele empatice. În timp ce altruismul poate constitui o bază pentru unii oameni care cred În drepturile universale ale omului, el nu penetrează suficient de adânc În interiorul ființei noastre ca empatia și, prin urmare, este o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
frecvent printre animalele ce trăiesc în grup, de la insecte până la mamifere superioare (cimpanzei). Sacrificiul individual asigură supraviețuirea coloniei, a grupului. Desigur, din unghiul de vedere al teoriei selecției naturale simple, sacrificiul nu s-ar justifica, pentru că numărul indivizilor cu trăsături altruiste ar fi în continuă descreștere, deoarece ei lasă mai puțini urmași. Dacă introducem însă ipoteza selecției prin înrudire (Wilson, 1979), perpetuarea altruismului se poate explica; indivizi specializați în sacrificiu asigură protecția fraților și surorilor și, prin aceasta, multiplicarea capacităților altruiste
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altruiste ar fi în continuă descreștere, deoarece ei lasă mai puțini urmași. Dacă introducem însă ipoteza selecției prin înrudire (Wilson, 1979), perpetuarea altruismului se poate explica; indivizi specializați în sacrificiu asigură protecția fraților și surorilor și, prin aceasta, multiplicarea capacităților altruiste prin nepoți. (Albinele lucrătoare, atacând intrusul prin înțepătură, lasă, o dată cu acul, și glanda cu venin, pierzându-și astfel viața. Dar mirosul, asemănător celui de banană, emanat din extremitatea acului va declanșa un atac întețit al altor albine în același punct
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și variantele ei mai mult sau mai puțin rafinat convertite în egoism. (În concepția lui E. Wilson, altruismul propriu-zis, de esență șhard-coreț ar fi cel determinat genetic - sacrificiul de sine al animalelor „nu e niciodată ipocrit” șp. 163ț, pe când conduitele altruiste mai superficiale șsoft-coreț reprezintă hipertrofieri socioculturale ale nevoii de conservare individuală.) Astfel, de pildă, prietenia, dragostea sinceră, dintre o fată și un băiat, încărcată și trăită de cei doi cu tot farmecul romantismului și al poeziei vârstei, printr-o examinare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
supraviețuirii individului și a speciei. Și, într-adevăr, indivizii biologici care se sacrifică nu ar trebui să fie selectați natural, deoarece probabilitatea de a lăsa urmași e mai mică. Dacă introducem însă ipoteza supraviețuirii prin înrudire (Wilson, 1975), atunci comportamentul altruist poate fi înțeles. Astfel, cei ce sunt membri ai aceleiași familii, au gene comune, prin urmare, ajutându-i pe alții înrudiți asigură transmiterea mai departe a propriilor gene. La animalele colective (albine, de exemplu), sacrificiul- prin înțepătură, albina moare - face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celor cu care împarte gene comune. Sociobiologia susține, așadar, că există o bază genetică a altruismului. Ajutându-i sau chiar sacrificându-se pentru cei apropiați genetic, indivizii se reproduc generațional pe ei înșiși. Dar cum se explică atunci, biologic, actele altruiste față depersoane care nu sunt rude și, uneori, față de persoane total necunoscute? R. Ruhston (1989) - pornind de la constatarea reală, dovedită și statistic, că atractivitatea, iubirea, căsătoria și actele de ajutorare se întemeiază în bună măsură pe similaritate- susține că similaritatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel prosocial este învățat în timpul socializării primare. Învățarea socială, atât prin mecanismul direct al recompensei, pedepsei și reîntăririi, cât și prin observarea consecințelor comportamentale ale altor persoane ce întreprind acțiuni prosociale (învățarea indirectă, prin modele), conduce la însușirea de conduite altruiste la copii. După cum demonstrează și faimoasele studii experimentale ale întemeietorului teoriei învățării sociale, A. Bandura (1977 - vezi și capitolul următor), contează, desigur, valoarea interacțională a modelului. La copiii mici, familia și, în particular, părinții sunt cei care, pe de o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de circumstanțe practico-instrumentale, și denumind respectivele poziții ca principialiste (de la focalizarea lor pe principii morale indubitabile), el afirmă că doar cercetări viitoare pot decide dacă principialismul este o alternativă validă la explicații motivaționale mai prozaice (recompense, norme sociale specifice, capacități altruiste și empatice înnăscute). Neintrând aici în provocatoarele dezbateri pe tema caracterului imanentist și ineist sau dobândit al structurilor mentale, purtate la un înalt nivel teoretic și de școala piagetiană și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Paradigma costuri-beneficii în sens mai strict însă mizează exclusiv pe calculul utilitar al actorului social. Ca o prelungire a abordării microeconomice în câmpul mai larg al umanului, reprezentanții respectivei orientări (cei mai mulți economiști) au o satisfacție deosebită să explice comportamentele numite altruiste prin calculul rațional ce slujește intereselor pur egoiste. Altruismul și, cu atât mai mult, variantele prosociale mai slabe sunt determinate de funcția de utilitate pe care receptorul unor asemenea acte o are pentru cel ce le emite. Prezentăm în continuare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
slabe sunt determinate de funcția de utilitate pe care receptorul unor asemenea acte o are pentru cel ce le emite. Prezentăm în continuare câteva dintre explicațiile profesate de paradigma costuri-beneficii (Lemennicier, 1988). Cea mai mare parte a așa-ziselor gesturi altruiste nu sunt decât un profund egoism mascat; invitația la masă a unui coleg, o recenzie laudativă la o carte a unei persoane influente, apărarea cuiva care deține putere într-o discuție etc. reprezintă investiții, mai mult sau mai puțin costisitoare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
recenzie laudativă la o carte a unei persoane influente, apărarea cuiva care deține putere într-o discuție etc. reprezintă investiții, mai mult sau mai puțin costisitoare, în vederea obținerii unor beneficii personale (promovare profesională și alte servicii sau bunuri). Motivația actelor altruiste poate consta în nevoia egoistă de reputație. Sume de bani donate săracilor dintr-o anume parohie și alte acte de caritate nu înseamnă altceva decât mijloace de a crește prestigiul în fața comunității. (Și de aici foarte multe avantaje, inclusiv materiale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
indivizii percep că, în interacțiunea cu alții, comportamentele lor strict individuale și egoiste determină o pierdere a utilității pentru ei înșiși, sunt înclinați a lua în considerare efectele acestor comportamente asupra celorlalți și sunt dispuși să le înlocuiască cu acte altruiste. Este în joc un calcul pur pragmatic. Teorema lui G. Becker (1991) privind altruismul în familie reflectă acest lucru. Esența teoremei este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acestor comportamente asupra celorlalți și sunt dispuși să le înlocuiască cu acte altruiste. Este în joc un calcul pur pragmatic. Teorema lui G. Becker (1991) privind altruismul în familie reflectă acest lucru. Esența teoremei este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, ea spune că „fiecare beneficiar, indiferent de cât de egoist este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (al binefăcătorului) și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sora sa, care primea mai mare atenție din partea tatălui. Autorul arată, servindu-se de un limbaj tehnico-matematic, cum altruismul tatălui induce un altruism al băiatului față de sora sa. Deși foarte egoist, băiatul își dă seama că, dacă nu se poartă altruist față de soră, el va pierde în ansamblu mult mai mult, din cauza comportamentului tatălui lor. 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologicetc " 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice" Paradigma costuri-beneficii utilitaristă, profesată de orientarea microeconomică, include, după cum s-a sugerat, și trimiteri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situației celui aflat în nevoie, și deci o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii, printre care Platon, Aristotel, Toma d’Aquino, David Hume, Adam Smith, Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică o motivație altruistă” (Batson, 1998, p. 300). Termenului „empatie” i s-au acordat multe nuanțe conceptuale, unii autori - inclusiv C.D. Batson, figura proeminentă în domeniu - folosindu-l interșanjabil cu cel de „simpatie” (a se nota că, în literatura de specialitate, „simpatie” nu înseamnă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stări; - dimensiunea conativă pe care autorii citați mai sus o numesc simpatie și o includ drept componentă a dimensiunii afective, ea presupunând că, pe lângă faptul că simți aievea cu celălalt, simți și că trebuie să faci ceva pentru el. Potența altruistă a empatiei este demonstrată și indirect, prin fenomenul numit evitarea empatiei, expresie ce denominează tendința subiecților de a se sustrage de la intrarea în contact direct cu persoane aflate în suferință sau de la primirea de mesaje cu mare încărcătură emoțional-afectivă despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dificultățile acestora. Când costul ajutorului a fost scăzut, subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce în varianta costului ridicat au optat mai mult pentru informații factuale (Shaw et al., 1994). La întrebarea „De unde vin empatia și conținutul ei altruist?”, răspunsul se găsește în considerabilă măsură în sociobiologie, în mecanismele de selecție naturală a ființelor ce trăiesc în colectivitate, în supraviețuirea prin solidaritate de grup (vezi în acest sens prima secțiune a prezentului capitol), dar și în teoria socializării. Ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rurale, națiunile. Aici nu doar indivizii intră în competiție și conflict, ci și grupuri întregi. Există neîndoielnic o bază biogenetică a tendințelor competiționale și conflictuale, dar, după cum am arătat în capitolul 2, biologicul uman are și resorturi cooperante și chiar altruiste, ființa umană fiind și una colectivă. Oricum, cert este că rivalitățile intrași intergrupale au în primul rând determinanți socioculturali, legați de conștiința pierderilor și câștigurilor. Acestea pot fi foarte concrete, materiale, pragmatice (bani, teritoriu, locuri de muncă, putere decizională) sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]