1,108 matches
-
arțar nu este doar amintită în descântece în vederea alungării/chemării duhurilor, ci chiar folosită ca atare de către descântătoare, ca agent material operant. În lungul inventar întocmit de Artur Gorovei, cuprinzând „diferite lucruri și obiecte uzuale [la descântece]”, alături de „nuiaua de alun” figurează și „nuiaua de arțar, tăiată joi dimineață în revărsatul zorilor” (26, p. 83). Într- adevăr, „bât[a] de arțar” și „bât[a] de alun” sunt efectiv folosite și sunt invocate în vrăjile „de dragoste”, de chemare a „celui scris
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întocmit de Artur Gorovei, cuprinzând „diferite lucruri și obiecte uzuale [la descântece]”, alături de „nuiaua de alun” figurează și „nuiaua de arțar, tăiată joi dimineață în revărsatul zorilor” (26, p. 83). Într- adevăr, „bât[a] de arțar” și „bât[a] de alun” sunt efectiv folosite și sunt invocate în vrăjile „de dragoste”, de chemare a „celui scris [ursit]” : Tu bât de-alun, Să vină ca om bun ! Tu bât de arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec din Oltenia, cf. 86, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arțar, tăiată joi dimineață în revărsatul zorilor” (26, p. 83). Într- adevăr, „bât[a] de arțar” și „bât[a] de alun” sunt efectiv folosite și sunt invocate în vrăjile „de dragoste”, de chemare a „celui scris [ursit]” : Tu bât de-alun, Să vină ca om bun ! Tu bât de arțar, Să vină ca un armăsar ! (descântec din Oltenia, cf. 86, p. 330 ; din Vâlcea, cf. 20, p. 428 ; din Moldova, cf. 26, p. 229) Și tot arțarul este cel care oferă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca obiect al legării magico-erotice stihiile atmosfe- rice. Pentru a alunga grindina, vrăjitoarea „ieșea afară și-nconjura livada în pielea goală [...]. Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din gură” ; sau „Cu niște bețișoare de alun ; în pielea goală, se ducea cu bețele lângă iaz și aducea sau oprea ploaia” (33, p. 126). Să mai notez faptul că analogia dintre cele două practici rituale nu se oprește aici. Apotropeu tipic în cazul ciumei, cămașa de cânepă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pus să fie biciuite vânturile și aruncate în mare lanțuri pentru a-l încătușa pe daimonul marin care provocase furtuna (vezi Herodot, Istorii, VII, 35 ; Juvenal, Satire ; și Eschil, Perșii - cf. 154). Nu numai armele solomonarului sunt consacrate (bâtă de alun cu care a fost omorât un șarpe, topor de fier descântat etc.), dar și săgețile eroului de colindă. Săgeata lui este „sicreată” sau „de la cer picată”. De asemenea, nu numai solomonarul este predestinat și inițiat, dar și voinicul din colindă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
188 ; 39, p. 30). În alte cazuri, solomonarul lovește sau doar amenință balaurul (norii) cu o „botă” (bâtă) cu care s-a scos o broască din gura unui șarpe (18, pp. 164-170 ; 33, p. 125) sau cu o nuia de alun („nașul șarpelui”) cu care a fost omorât un șarpe (atenție la valențele magice ale armelor), cu coasa sau cu biciul : Și-o trecut șolomonarul Care umblă cu Șercanu’ [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit (19, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alcătuind o lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reușit de pitoresc, umor și fantezie. Fie că e vorba de prelucrări ale unor vechi motive populare de basm (Ciuboțelele ogarului, Nuielușa de alun, Izvorul fermecat, Domnița de rouă ș.a.), fie că e vorba de întâmplări rememorate din propria copilărie (Pânzele mamei) sau din primul și al doilea război mondial (Onică, De-a visele...), G. se dovedește un neobosit povestitor, sfătos și fantezist, care
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
a încercat mâna și în scenariul de film (Măriuca) sau de teatru, fără să exceleze, așa cum a făcut-o în literatura pentru copii. SCRIERI: Litanii de seară, București, 1942; Nucul lui Toderiță, București, 1952; Ciuboțelele ogarului,București, 1954; Nuielușa de alun, București, 1954; Poveste mică pentru cei mici, București, 1954; Povestea lăcrămioarelor, București, 1955; Profesorul cel nou, București, 1955; Izvorul fermecat, București, 1956; Minunata-mpărăție cu palate de hârtie, București, 1957; La „Drumurile lumii”, București, 1959; Poiana lunii, București, 1960; Onică
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
observă totodată că poezia lacrimii e poezia lacrimii tremurate, căci plânsoarea, genele sunt la autorul Clăcașilor de obicei tremurătoare, cum sunt cuvintele gâtuite de emoție. Mișcarea aceasta sacadată, pâlpâitoare, caracteristică și naturii („În oftat se-ndoaie fagii / Tremură în crâng alunii”; „Primăvară, primăvară, / Tremură luna bălașe...”), recurge la o veritabilă tehnică impresionistă. Pătimirea seculară adâncește în suflete iubirea de glie, de trecut, de libertate, dar și ura contra opresorului. „Sunt rodul dragostei și-al urii” - spune poetul, întorcându-se la sursa
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
sau de la o creangă la alta de-a lungul unei ramuri) este caracterizată de o deplasare elicoidală în lungul ramurii. Raporturile phyllotactice pot fi exprimate prin raporturi de termeni ai șirului lui Fibonacci (de exemplu, la tei 1 2 , la alun 1 3 , la măr, stejar și cais 2 5 , iar la păr 3 8 ). Frunzele succesive se află pe o spirală strâns înfășurată (spirala generativă). Mărimea importantă ce caracterizează poziția frunzelor este unghiul dintre dreptele care unesc centrul ramurii cu
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția omului: Săpata, Șanțu, Râu de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
suferință pentru toți și chiar moarte pentru cei mai slabi dintre ei. *** Tânărul Aparu este fericit cu satul lui, cu oamenii și cu rosturile sale. E o așezare de câmpie, pe un pârâu cu izvoare, în pădurea rară de stejari, aluni, tei, meri și peri. Cu vânat și cules, cu ceva pescuit, cu creșterea animalelor domesticite pe lângă casă și cu semănatul grânelor și a legumelor, oamenii se îndestulează. Pârâul lor de-i spun Obârșia (adică începutul Apei) se varsă într-o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
regăsi în volumul Boarii (1968). Publică, în continuare, romane inspirate din evenimente istorice, Cavalerul libertății (I-II, 1968), Atunci au tras toate clopotele (1970), Evadare în timp (1984), un altul bazat pe elemente ale propriei biografii, Bun rămas, crânguri de alun (1973) - terminat încă din 1946 -, și cărțile pentru copii Urechea năzdrăvană (1973), Însemnați cu stea în frunte (1977), Doi ani de cutezanță (1981). A tradus cărți de Mary Webb și George Meredith, iar în colaborare, altele de Marietta Șaghinian, Feodor
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
titlu semnificativ pentru insinuarea tragicului și a violenței în existența individului. SCRIERI: E pace noaptea asta-n codru, București, 1958; Boarii, București, 1968; Cavalerul libertății, I-II, București, 1968; Atunci au tras toate clopotele, București, 1970; Bun rămas, crânguri de alun, București, 1973; Urechea năzdrăvană, București, 1973; Însemnați cu stea în frunte, București, 1977; Doi ani de cutezanță, București, 1981; Evadare în timp, București, 1984; Lumea prietenilor, București, 1985; Hoții în templu, București, 1986; Rotirea anotimpurilor, București, 1987; De veghe la
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
tonică are numeroase efecte benefice, în funcție de plantele utilizate. Mușețel: tonifică și relaxează mușchii Fenicul: infuzia de frunze și semințe curăță impuritățile Roiniță: atenuează ridurile Mentă: toate tipurile de mentă sunt astringente excelente Rozmarin: oferă fermitate pielii lăsate Camfor: amestecat cu alun este un tonic excelent pentru atenuarea ridurilor Cimbru: astringent excelent, ajută la curățarea acneei Pentru rezultate optime folosiți infuzia cel puțin de două ori pe săptămână. Veți observa efectele încă de la prima aplicare. Următoarele rețete sunt benefice pentru curățarea tenului
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
cu boabe rotunde, din mai până în iulie pentru speciile cu boabe ridate. Există varietăți agățătoare, semi-pitice și pitice. Semănatul se face în cuiburi sau pe rânduri plasate la o distanță de 40 de centimetri. Pentru varietățile agățătoare, folosiți crengi de alun de doi metri. Veți putea începe să recoltați la trei sau patru luni după ce ați semănat. Ardeiul Familia: solanacee Când înflorește? Vara. Culoarea florilor: albe Are nevoie de soare? Da, trebui plantat într-un loc foarte însorit. Tipul de sol
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau înainte, Înainte. Fără începuturi și fără sfârșituri. Se-nchegase flăcău mare Cordun, Păzea oile și umplea de cântec cele lunci, Avea bâtă de alun, Ochi de flacără și pletele lungi. Își înturna zorile fața și se uita peste apă Când se ducea Lisaveta cea blândă cu sapa la sapă. - Tu îmi ești dragă... - Nu spune asta... - Ba spun... - Te chiamă Cordun... - Mă chiamă Cordun
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la pământ. Se cutremură Sultanul... se deșteaptă... și pe cer Vede luna cum plutește peste plaiul Eschișer. Și privește trist la casa Șeihului Edebali; După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbește, mlădioasă ca o creangă de alun; E a Șeihului copilă, e frumoasa Malcatun. Atunci el pricepe visul că-i trimis de la profet, Că pe-o clipă se-nălțase chiar în raiu la Mohamet, Că din dragostea-i lumească un imperiu se va naște, Ai căruia ani
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
revadă. În sat mai sunt și mulți alți copii, prieteni de-ai lor, cu care Sorin și Sorina nu se mai satură să se joace, să colinde ulițele toate; sau să se ducă-n pădure să vadă ce mai fac alunii, cornii, mierea-ursului, scorușii... De cum au coborât povârnișul, care le spune că au intrat în sat, se vede casa bunicilor: înaltă, frumoasă, acoperită cu țiglă, cu ferestrele strălucind de curățenie. Chiar dacă n-ar ști sau n-ar vedea nimic din toate
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
necurate și a adus blestemata asta de secetă care ne pustiește ținutul de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită și bolovănoasă, când mânioasă și amenințătoare, când mieroasă și lingușitoare, când răcnită și gâfâită, când abia șoptită și gâjâită din gâtlej, vocea vrăjitoarei făcea pâcla nopții să vibreze de sunete neinteligibile și de melosuri păgâne
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
necurate și a adus blestemata asta de secetă care ne pustiește ținutul de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită și bolovănoasă, când mânioasă și amenințătoare, când mieroasă și lingușitoare, când răcnită și gâfâită, când abia șoptită și gâjâită din gâtlej, vocea vrăjitoarei făcea pâcla nopții să vibreze de sunete neinteligibile și de melosuri păgâne
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un cântec, cine stie, O fi vânt al amiezii, acolo, Într-o noapte. Se sfătuiesc stelele Într-o limbă a necunoscutului Astfel ca eu să nu ghicesc Când vreo stea Vorbește de dragostea mea. Semne Se pierde în tufe de-aluni mărginași Chemarea de dulce sirenă, departe E marea, talaze-n migrenă. Și omul Ce n-are durere sub frunte, coboară Spre apă din sat. Tu caută-i talpa. Eu, glezna mai sus, sărutul genuchiului Cândva m-a vrajit. Tu caută-i
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Încearcă să aperi colina împreună cu ceilalți. Eu, Marcus și... Un alt bolovan căzu. Din nou urlete, sânge, oase zdrobite. Valerius, Marcus și alți șapte-opt gladiatori alunecară în josul colinei, printre nori de praf, dincolo de locul liber dintre castrapila. Se strecurară printre alunii pe care Vitellius îi pusese la marginea pajiștii, ca să înfrumusețeze decorul, și se ascunseră acolo. Așteptau să vină oamenii lui Flamma, care se îndreptau în fugă spre colină, pe drumul îngust dintre tufișuri. Valerius își înfipse sabia la picioarele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]