1,749 matches
-
iconic trebuie să analizăm de asemenea metaforă conceptuală construită pe domeniul-sursă /ardei iute/. Ardei iute metaforă conceptuală Contextul sociopolitic românesc este cealaltă parte a calculului topic, care ar trebui să fie luată în considerație: în campania electorală din 2004, forma alungita a ardeiului roșu a fost comparată cu celebra șuvița a lui Traian Băsescu. Astfel, elementele concepute și percepute din metaforele vizuale constituie părțile metaforice ale contextului situațional electoral: * elementele concepute sunt conținutul promisiunilor lui Traian Băsescu: școli moderne, străzi sigure
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
elementul perceput /ardeiul roșu/ stă pentru șuvița de păr, sinecdoca pentru politicianul-candidat. Atât ardeiul roșu, cât și Traian Băsescu devin domenii ale unei metafore conceptuale, construită pe corespondențe ontologice (ardeiul iute și șuvița au aceeași unitate minimala, si anume formă alungita) și corespondențe epistemice (ardeiul roșu este cunoscut pentru gustul sau iute, în timp ce Traian Băsescu este perceput drept un candidat foarte activ). Semnificatul progres asociat cu elementele concepute ale contextului iconic/ promisiunea electorală este, de fapt, propria interpretare a următorului portret
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1,70 m. Orientat cu capul SSE 27 și picioarele NNV 57, cu mâna stângă adusă sub bărbie, iar cea dreaptă pe piept. Picioarele chircite moderat. Ca inventar avea fragmente de la două vase, unul în formă de sac, cu corpul alungit și puțin bombat, fundul drept, decorat cu un brâu simplu, în relief, dispus la circa 3 cm. de buza vasului (Pl. 1/2; 7/2). Pasta, foarte friabilă, de culoare cenușie cu pete brune, avea ca degresant cioburi pisate. Cel
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
6/3,4; 12/3,5). Incinerat în urnă. Descoperit la circa 10 m. NV de grupul de morminte de înhumație. Fundul urnei se afla la 0,47 adâncime. Ca urnă a fost folosit un vas destul de mare cu corpul alungit și bombat, prevăzut cu două torți tubulare, așezate echidistant. Pe mijlocul lor, în zona gâtului, vasul a fost decorat cu două caneluri orizontale, paralele. Buza vasului ușor îngroșată și teșită oblic, puțin evazată. Gura vasului este puțin mai mare decât
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
reprezentată, în această necropolă, de câteva tipuri de vase, destul de frecvente, mai ales în așezările și necropolele din perioada de sfârșit a epocii bronzului, în Cultura Noua I. Între acestea notăm prezența vasului în formă de sac, cu corpul ușor alungit și bombat, prevăzut cu un brâu simplu în relief, așezat la circa 3 cm sub buză, fundul drept cu un diametru ceva mai mic decât al gurii vasului. Buza este ușor rotunjită și evazată (Pl. 1/2). Un exemplar, restaurat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
amândouă prevăzute, sub buză, cu câte două sau patru proeminențe conice (Pl. 6/8; 13/1-3). Vase asemănătoare au fost descoperite la Rotbav și Hărman. Un alt tip de vas prezent în necropola de la Săbăoani o reprezintă recipientul cu corpul alungit și ușor bombat, care constituie forma deja caracteristică a urnelor folosite în această perioadă. Este vorba de tipul de vas, cel mai frecvent în această perioadă, care derivă din cel sub formă de sac și duce către forma vaselor borcan
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dreaptă sau ușor evazată. Ca decor, sunt prevăzute cu caneluri sau adâncituri orizontale, paralele pe gât. Am deosebit două variante ale acestui tip de vas, prezente în necropola de la Săbăoani. Varianta 1 este reprezentată de vasul cu gura largă, corpul alungit și ușor bombat, fundul drept și puțin marcat (Pl. 6/4; 12/5) care a servit drept urnă la mormântul de incinerație nr. XV descoperit în zona necropolei I din sec. II-III și notat cu nr. 56. Pe gâtul vasului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
craniului și a membrelor inferioare. Pe mijlocul scheletului o gaură de crotovine a distrus în mare parte această zonă a oaselor. Orientat cu capul NNV 61 și picioarele SSE 29. Ca inventar, în zona gâtului au fost descoperite câteva mărgele alungite - tubulare, una hexagonală în secțiune și alta de forma unui dinte perforat transversal, pe mijloc (Pl. 17/6; 29/7). Mormântul nr. 27 (Pl. 17/7; 30/ 1). Incinerat în groapă, descoperit la adâncimea de 0,20 m. Diametrul gropii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
la roată, zveltă, bitronconică, cu mijlocul rotunjit, gâtul lung-cilindric, fundul inelar. Are buza ruptă și constituie urna mormântului 85 (Pl. 24/3; 43/2). Al doilea exemplar din acest tip de vas, de asemenea cu corpul bitronconic, cu gâtul cilindric alungit, fundul inelar, reprezintă urna mormântului 90 (Pl. 25/4; 44/2). Pe gât are un motiv decorativ lustruit, format din trei rânduri orizontale, paralele, de linii în zigzag. Cea de a treia urnă, reprezentând mormântul de incinerație nr. 100, are
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
amândouă le lipsește câte o parte din zona portagrafei, ceea ce ne face să presupunem că fac parte din una din cele două tipuri. Prima dintre ele, (Pl. 52/2), are corpul mult arcuit, semicircular, resortul bilateral destul de scurt și piciorul alungit. După formă aparține unei fibule de fier cu portagrafa în formă de teacă, fiind asemănătoare cu piesa descoperită la Văleni în mormântul 77, care a fost inclusă în tipul 6 al fibulelor din fier cu portagrafa în formă de teacă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ușor evazată, gâtul cilindric, marcat printr-o nervură în relief, sub buză, la câțiva centimetri, o altă nervură în relief, fundul inelar, nu prea pronunțat, toarta în bandă, cu șa; vas-borcan, din pastă zgrunțuroasă, cenușie, lucrat la roată, corpul ușor alungit, buza răsfrântă și fundul plat, pe mijloc, orizontal, are o canelură realizată la roată; strachină, fundul inelar, din pastă cenușie, fină, la roată, buza ușor evazată, pe gât o nervură în relief, orizontală; castron, cu trei torți, cenușiu-închis, lucrat la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperită în zona bazinului, pe partea stângă (Pl. 123/3). În mormântul nr. 71, în zona pieptului, se afla o fusaiolă cărămizie, din pastă grosolană, de formă bitronconică, cu marginea rotunjită, la un capăt ușor retezată, iar la celălalt puțin alungită (Pl. 143/4), iar în mormântul nr. 74, printre numeroasele obiecte de inventar descoperite în zona pieptului se afla și o fusaiolă bitronconică, aplatisată, cu capetele retezate (Pl. 146/1). La acestea adăugăm o frumoasă rondelă confecționată dintr-un fragment
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de gospodării situate la o anumită depărtare de centrul unei așezări rurale, care utilizează un anumit teritoriu; exemplu: în Munții Apuseni sunt foarte numeroase, existând și legături de rudenie între oamenii aceluiași crâng. CROV adâncitură de formă circulară sau ușor alungită, formată într-un strat loessoid în urma procesului de tasare. COȘ VULCANIC canal vertical pe care lava iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un versant abrupt, cu pantă contrară înclinării
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un versant abrupt, cu pantă contrară înclinării stratelor și dintr-un versant prelung, de aceeași direcție cu înclinarea acestora; sinonim: coastă. CULOAR spațiu depresionar alungit și îngust, bine delimitat de regiunile înconjurătoare. CUMPĂNA APELOR linia care delimitează bazine hidrografice vecine și de la care apele de suprafață curg în direcții opuse. CURBĂ DE NIVEL linia de pe o hartă topografică sau de pe un plan, rezultată din unirea
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
podișul, câmpia, valea, defileul ș.a. FORȚA CORIOLIS forța ce se naște ca urmare a mișcării de rotație a Pământului; ea deviază orice corp în mișcare, spre dreapta în emisfera nordică și spre stânga în cea sudică. FOSĂ depresiune adâncă și alungită, delimitată de falii; locul pe unde placa oceanică (mai grea) coboară sub cea continentală (mai ușoară), până ajunge în astenosferă, unde se topește. FUNCȚIE ECONOMICĂ rolul unei așezări, (sat sau oraș) în diviziunea teritorială a producției; acest rol (sau funcție
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
natural cel mai adânc este Lacul Baikal (Rusia asiatică): 1.620 m. LAGUNĂ lac format din bararea unui fost golf cu aluviunile aduse de curenții marini. LAMA cămilă fără cocoașă ce trăiește în regiunea andină sud-americană. LANȚ MUNTOS ansamblu muntos alungit, alcătuit din culmi, masive și chiar depresiuni, care se dispun paralel; exemple: Carpații, Alpii, Anzii, ș.a. LAPON locuitor din nordul Peninsulei Scandinave, a cărui ocupație principală este creșterea renilor. LAPOVIȚĂ fenomen hidrometeorologic caracterizat prin căderea concomitentă a fulgilor de zăpadă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de care este însă separat spațial; unele orașe - satelit au fost construite cu rol de „dormitor” pentru cei care lucrează într-un oraș mai mare din apropiere. OROGENEZĂ proces sau etapă de formare a reliefului. OSTROV insulă joasă cu formă alungită, formată prin depunerea de aluviuni pe cursul unui fluviu. OZON gaz alcătuit din molecule de oxigen cu trei atomi, ce intră în componența stratosferei; rolul său este de a absorbi cea mai mare parte din radiațiile ultraviolete provenite de la Soare
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
elemente naturale inițiale în vederea studierii lor și pentru păstrarea unor suprafețe în care intervenția antropică este minimă; exemplu: Delta Dunării. REZERVAȚIE NATURALĂ un anumit teritoriu, bine delimitat, unde este conservat în starea lui inițială un anumit element natural. RIFT fractură alungită în litosferă; desparte două plăci tectonice; în prezent, cel mai mare rift este în estul Africii, unde se poate observa „la zi” tectonica plăcilor. RIGOLĂ șanț mic în formă de „V”, realizat de apa de ploaie. RIZICULTURĂ cultura orezului. ROCĂ
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
stat din lume: 0,44 km2. VAL undă de mișcare oscilatorii regulată, care afectează suprafața apelor oceanice și se propagă în suite; pot fi provocate de vânt (valuri eoliene), de cutremure (valuri seismice) sau de erupțiile vulcanice. VALE depresiune extrem de alungită și îngustă, deschisă în aval, care, obișnuit, este parcursă de un curs de apă continuu sau periodic. VALE TRANSVERSALĂ vale care traversează o unitate de relief mai înaltă (formată din roci mai dure) între două unități mai joase (formate din
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
2, a fost posibilă numai datorită lucrărilor de amploare privind restaurarea și consolidarea bisericii, în perioada 1995-2008, prin operațiunea de decapare și rostuire atât a pereților exteriori, cât și a pereților interiori. Aceeași operațiune a permis și descoperirea vechilor ferestre alungite și înfundate și ele, dar păstrate ca mărturie, exact pe locurile vechi inițiale, și indicate ca contur prin martorii existenți acum pe zidurile laterale exterioare, la nord și la sud (vezi cap. IV, Imagini vechi, p.16). 3. Tot cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
indicarea semelor (notelor) de bază se indică ce se poate numi minge. Într-un enunț precum La hochei nu se folosește mingea, cuvîntul minge, vizează întreaga clasă la care se aplică semnul lingvistic, iar, în enunțul Mingea de rugbi este alungită, se aplică la o subclasă, în vreme ce, dacă se spune Jucătorul a introdus mingea în poartă, cuvîntul minge indică un anumit exemplar, acela care s-a folosit în meciul despre care se discută. 74 Definiția care enumeră notele (sau semele) și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dirijate mai întâi asupra obiectelor oedipiene, și care a constituit motivul culpabilizării adolescentului. Inhibiția, neimplicarea, pasivitatea pot, de asemenea, să se constituie în mijloace de negare sau cel puțin de control al acestei excitări: adolescentul rămâne închis în camera sa alungit în pat, nu se interesează de nimic, modalitate de a nu se confrunta cu această nevoie pulsională care îi produce teamă. Este evident că această inhibiție, această repliere, această pasivitate pot deschide calea spre o stare depresivă mai mult sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
3); personalitate (3); (2); bătrînă (2); blîndă (2); bună (2); buze (2); cunoaștere (2); drăguță (2); fard (2); înfățișare (2); lungă (2); mama (2); mare (2); obraji (2); prima (2); riduri (2); roșie (2); spartă (2); trup (2); afiș; alb; alungită; bucurie; burtă; caldă; calmă; catifelată; cărți; ceafă; de ceva; chipul cuiva; cinstit; citire; clin; cufăr; cunoaște; cunoscut; cunoscută; curățenie; cuvînt; delicat; delicatețe; din; distincție; domnișoară; dor; drăgălășenie; drăguț; dublă; duioșie; dulce; dulceață; eleganță; emblemă; emoție; estetică; eu; expresii; fantomă; farmec
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deal(2); deget (2); drept(2); frumos(2); gard(2); gras(2); îndelung(2); îndelungat(2); lanț (2); mărime(2); nedefinit(2); neterminat(2); plictiseală(2); stîlp(2); și lat(2); șir(2); timp(2); turn(2); ac; aglomerație; alaltăieri; alungit; amănunțit; Ana; așteptat; avuție; baston; băiat; bogat; brîu; cablu; cale ferată; caraghios; card; călătorie; ceasul ăsta; cer; continuu; corp; creion; creț; de departe; de netrecut; depărtare; depărtat; des; deșirat; distant; drum prin pustiu; îi drumul; durează; exagerare; examen; fîșie; fluviu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
este suficient ca un singur obiect din primul grup să fie similar cu un singur obiect din cel de-al doilea. Una din consecințele definiției folosite de această metodă este însă faptul că, în practică, are tendința să producă grupuri alungite, îndeosebi atunci când nu există grupuri „naturale” clar delimitate. Metoda complete linkage („legătură completă”) este contrariul logic al celei precedente. Distanța între două grupuri este definită ca fiind cea mai mare distanță dintre oricare două obiecte, primul aparținând primului grup, cel
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]