9,447 matches
-
când;ploile luminii îmi fântâneau în ochi,noaptea îngenunchea supusălupoaicei albe,risipei date.Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă,dor amurgurilede prea plin,aduceri aminte colindă nostalgicla poarta zorilor închisă,Tantal mă cheamă spre limanulumbrelor însetate încăde seva dulce amară a lumii.Azi, să rămânîn ramul toamnei aș vrea,lupoaică albăpână în clipă acea definitivăcând lumina se întoarnă în “nous”,... VII. DOAR CORBII VEGHEAZĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017. M-am așezat pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
nu trăiesc vremea întrebărilor, regretelor sau orce aș fi ales vine un timp când te scufunzi ... XII. ATÂTA DOAR O ELEGIE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017. noaptea-și dilată insomnia lângă o cafea amară și-o țigară cu tălpile boțite de ploaie aleargă pe ziduri haină de iubire am să o așez la geamul unde nu plouă ca să pot trăi ca și cum nu m-aș sufoca cu tâmpla lipită de fiecare năzuire peste care ți-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
spinii frământarea de umbră și lumină în care te zbați să-ți construiești plecarea aștept să palești din fiecare detaliu ca să pot trăii ca și cum nu ai fi( fost) decât o elegie ... Citește mai mult noaptea-și dilată insomnialângă o cafea amară și-o țigarăcu tălpile boțite de ploaie aleargă pe zidurihaină de iubiream să o așez la geamul unde nu plouăca să pot trăica și cum nu m-aș sufocacu tâmpla lipită de fiecare năzuirepeste care ți-ai întins firelenu ți-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
sare până când dimineața firul și-l toarce tras din coama nopților pârguite de plăceri Dacă aș mai fie cea de ieri ți-aș respira lâncezeala înrourată de patimi și șoapte până când din inima noptii se recită ziua într-o cafea amară satisfăcut ai spune bună femeii în care te-ai adăpostit înainte de a reîncepe istoria cotidienelor treburi. Citește mai mult Dacă aș mai fi cea de ieriaș împărți cu tine nuditatea iubiriiaș contura ispita cu păsările foculuidiscretă cum e luna la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
țărână, Voi naște oare din altă fântână Sau nimicul nimic află din mine Când alte simțiri vor curge de mâine? Până atunci, mușc lupoaică flămândă Inima caldă din orice secundă, Până când moartea-ncepe să tresară Și viața-mi este licoare amară. Citește mai mult Prin timp ce mai am pășescdihotomic,În umbră-mi rămâneatâta nimic.Fatidic un gânds-agață de pământCând inima-și sapă în urmămormânt.La orizont, plutesc visede-o clipă,Torță aprinsă pe neagră aripă.Cu suflet îngenuncheatde țărână,Voi naște
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous” ... Citește mai mult A fost o vreme cândPurtam doar orizonturiPrin ramurile verziîn trupul nesăpat de-a timpului risipăFrumoase
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
înalte necoapte iubiriA fost o vreme cândploile luminii îmi fântâneau în ochinoaptea îngenunchea supusălupoaicei alberisipei dateazi sub ochiul timpului clipind spre iarnădor amurgurilede prea plinaduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisăTantal mă cheamă spre limanulumbrelor însetate încăde seva dulce amară a lumiiazi să rămânîn ramul toamnei aș vrealupoaică albăpână în clipă acea definitivăcând lumina se întoarnă în “nous”... XXXI. LA CAPĂT DE TOAMNĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016. Ai revenit pasăre albă în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
să ne sfâșie / Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie / Inclusă în Uniune, România-i o stafie. // Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe / Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe / Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare / Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare // Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră / Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. / Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme / Frați români, a sosit vremea să ne
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
parte vălul timpului, reamintind, așa cum spune și poezia „Mai am timp”, că vremea ne lasă să zâmbim și zilei de mâine: „mai am timp să-ngân viața ce trece / mai am timp să termin un poem”. Atent structurata: Dulce si amar, Iubind în șoaptă și Târziu în cuvinte, prezenta apariție editorială, în ton cu normalitatea realității, inevitabil efemere, vine ca un REMEMBER, dar și ca un răspuns în maniera poetului la întrebările: cine suntem, de unde venim, și încotro ne îndreptăm ?... Cu
NOSTALGIA AMINTIRILOR ÎN POEZIILE LUI IOAN VASIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380714_a_382043]
-
plan spiritual, ca un pretext ideatic: „cu sângele meu sălbăticit/ .../ am otrăvit vârful săgeții, apoi/ te-am așteptat în leagănul munților/ unde veneai tu la vânătoarea/ cu morile de apă..” („Mori de apă”, pag. 13), din care parcă doar gustul amar al.. non-dialogului este resimțit: „acolo am gustat împreună otrava/ împărțită în jumătăți egale;/ și de atunci rătăcim/ într-o risipă a chemărilor” (Ibidem), între nostalgie și patetic. Un semnal-apel erotic, cu pudoarea emoției sincere, adolescentine, care, deși anxioasă și crispată
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
la judecată 2012; Condamnarea 2013 și faptul rarisim de a debuta la vârsta de 70 de ani! Sigur, versuri va fi scris autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai ... XXXIII. FRĂMÂNTĂRI AMARE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
70 de ani! Sigur, versuri va fi scris autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai ... XXXIII. FRĂMÂNTĂRI AMARE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
va fi scris autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai ... XXXIII. FRĂMÂNTĂRI AMARE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nici nu este prea greu... - Mărite sfetnic, sunt iată, din nou, cam nedumerit de ceea ce se întâmplă... - Poruncă, Măria Ta, murmură Marele Sfetnic, păstrând riguros distanța protocolară, aceea care-l punea la adăpost de hachițele Regelui. - Împlinim, iată, de atâta amar de vreme sfânta noastră datorie de a ferici un om împlinindu-i trei dorințe. În timp, slăvitul meu neam a făcut asta în locuri diferite și cu oameni de tot felul. Numai că dorințele lor erau aceleași: bogăție, tinerețe și
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
pentru acest lucru. În timp ce ne vorbește, mângâie blând jugul de parcă ar simți sub palmele care l-au așezat acolo grumazul boilor pe care tatăl, cu strângere de inimă, i-a dus la gospodărie. Ne atrage atenția cum de, după atâta amar de vreme, jugul șia păstrat luciul sudorii cu care vitele se opinteau să care povara carului. Ținea drumul celor care mergeau cu carul și boii lui pentru a vedea el dacă resteiele sunt bine fixate și dacă boii trag în
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii de atunci, una dintre poveștile podului de peste Prut. Într-o vreme, șeful județenei de partid de la
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii de atunci, una dintre poveștile podului de peste Prut. Într-o vreme, șeful județenei de partid de la
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
orele de limbă română pentru studenții străini aflați În anul pregătitor, de acomodare cu atmosfera de la noi. Mi-i amintesc În cancelaria de acolo, În pauza În care am ajuns, alături de Manolescu, pe profesorii Crohmălniceanu și Mihai Zamfir - și sentimentul amar văzându-i obligați de Împrejurări, de o politică stupidă, să-și piardă vremea cu prostii.” și Gheorghe Crăciun, Eram niște copii răi, interviu inedit realizat la 13 octombrie 2006, publicat În Observator cultural, nr. 358, februarie, 2007: „Mircea Martin, care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
anii aceștia, În Basarabia, se va risipi. Ei vor să ne Învețe o altă istorie și o altă limbă.” “Da, unii ne zic că dvs vorbiți moldovenește” “Dar, se pare că ne Înțelegem ...” “Și Încă foarte bine!” Am zâmbit amândoi. Amar. “La Întâlnirea de astăzi nu v-ați legat Însă de politică, de istorie, ci de mame. De fapt, ați evocat portretul mamei În poezia cu același titlu. Un chip care pare atât de Îndepărtat de ziua de azi.” “Ne-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
grădina/ la bine și la rău, Marina." Episoade după episoade, scene mici dintr-o realitate paralelă. Una debranșată de la filmele alb-negru pentru toți, visînd color, luîndu-și modernitatea din obiecte (,după-amiaza unui Scaun") și melodia din tautofonii: "ca în Virgiliu. - Beau amar/ și cred că lacrimile n-au gust;/ și cred că lacrimile,-n august,/ ca în Virgil, iubeau amar." Invidiabila stare de pre-absurd... Zigzagată cu anecdote, care fac inocența spectaculoasă a unui poet mucalit: "Cutăruia, ajuns director/ din mic șofer de
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
de la filmele alb-negru pentru toți, visînd color, luîndu-și modernitatea din obiecte (,după-amiaza unui Scaun") și melodia din tautofonii: "ca în Virgiliu. - Beau amar/ și cred că lacrimile n-au gust;/ și cred că lacrimile,-n august,/ ca în Virgil, iubeau amar." Invidiabila stare de pre-absurd... Zigzagată cu anecdote, care fac inocența spectaculoasă a unui poet mucalit: "Cutăruia, ajuns director/ din mic șofer de Volgă mare,/ Ce-l luase, cu aplomb de rector,/ la întrebări, că de ce n-are/ o diplomă (nici
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
unei cărți a lui Aristotel -, cum tot așa un amănunt livresc a putut acapara atenția speculativă a unei întregi epoci. Dacă tragem linie și facem bilanțul, ce constatăm? Constatăm că, în zilele noastre, filozofia seamănă tot mai mult cu meditația amară pe seama declinului ei. Cine compară ce a fost odată filozofia cu ceea ce este ea astăzi va fi încercat de senzația stînjenitoare că asistă la o înmormîntare. O stingere necurmată și implacabilă i-a fost destinul: prestigiul i s-a destrămat
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
și cu tehnica au aceeași valoare de document și de martor. Minusculul obiect care comentează structura alveolară și porozitatea coralului, textila încremenită în emulsia de porțelan, meandrele vegetale, chipul uman care se exfoliază pentru a-și deconspira, cu o ironie amară, intimitatea mecanică și pungile de vid abia camuflate, au aceeași importanță individuală și edifică împreună o imagine inepuizabilă a unei lumi în același timp vii și încremenite. Imaginația Danielei Făiniș, atît cea narativă, cît și cea plastică, este absolut prodigioasă
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
acel partid "o forță opresoare și înfricoțătoare"? Marele mister e că, trăind între noi, hetairica poetă, pierdută în mirobolante șederi la Castelul Peleș și în extatice ședințe de nudism la Pontul Euxin, scăldată-n copioase onorarii, n-a sesizat atîta amar de vreme acest tragic fapt mai mult decît evident. Ce-a determinat-o, Doamne, să-și schimbe opiniile cu atîta scandaloasă întîrziere? Iar - circumstanță agravantă! - orbirea d-sale n-a fost pasivă, ci s-a conjugat cu slujirea devotată a
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
viitor”, al lui Erik von Däneken. Acolo se vorbea despre civilizații terestre (cu obârșia în extraterestricitate, probabil...), aparent, dispărute dar cu elemente reiterate, parțial, în civilizația așa-zis „modern-contemporană”. Aici, în cartea lui DAN SANDU, se semnalează, cu o subtilitate amară, elemente reiterate (ba, chiar hiperbolizate!), în prezentul „contemporan”, ale unei „civilizații” pe care doar fraierii o mai considera ca fiind „definitiv revoluta”... ...Definiția pentru Samsara sau samsara : “ciclul de reincarnări sau renașteri din hinduism, budism, jainism, și alte religii înrudite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]