844 matches
-
ambițios! - nu se abate de la tiparul ales: Ștefan Ehling rămâne, încă mai decis, în același spațiu al evocării autobiografice. Ficțiunea este redusă la câteva convenții (rolul naratorului e preluat de un personaj fictiv - bătrânul dascăl Marchiș, care, ca să-și înece “amarul că nu mai era profesor activ”, a încropit “un soi de memorii“, “pe care avea de gând să le folosească la redactarea unui roman”). Această translare dinspre narator spre autor, care preia “dosarul de existențe” al unui erou inventat, este
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
tot ce a fost sau nu a fost, alungând toate umbrele. Asta va fi nevoința mea, din drag de cer. Cu fiecare lacrimă albul va urca din măruntaiele focului. Învăț așa să scot de acolo, dintre fuioarele aromelor, dulceața și amarul care legaseră simțurile unul într-altul. Ritualul prin care vraja mea te aduce, chemat din firea cea de dincolo de râu, cu o floare roșie, darul de neînțeles și de necuprins al vremii tale. Predarea pe care Maica va urca să
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
ceea ce numim "inteligența inimii" și că influențele acesteia sunt foarte profunde pentru noi, pentru că ea generează un câmp electric mult mai mare decât cel al creierului. Eminescu - profund cunoscător al istoriei poporului român, asemeni poetului G Coșbuc care ”îi cânta amarul ” (pentru că amândoi cunoșteau deopotrivă poporul cu istoria sa și amarul), prin rațiunea și mai ales prin inima sa, a radiat în timpul vieții pământești un câmp extraordinar, câmp - care prin scrierile care le-a lăsat omul de cultură Mihai Eminescu a
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
profunde pentru noi, pentru că ea generează un câmp electric mult mai mare decât cel al creierului. Eminescu - profund cunoscător al istoriei poporului român, asemeni poetului G Coșbuc care ”îi cânta amarul ” (pentru că amândoi cunoșteau deopotrivă poporul cu istoria sa și amarul), prin rațiunea și mai ales prin inima sa, a radiat în timpul vieții pământești un câmp extraordinar, câmp - care prin scrierile care le-a lăsat omul de cultură Mihai Eminescu a continuat și continuă să vibreze și azi, și în viitor
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
și-a legat destinele în fața altarului, și-a condus mortul la groapă. În această limbă, dulce „ca un fagure de miere”, cum o numește Mihai Eminescu, românul și-a scris doinele, și-a preamărit eroii în balade, și-a plâns amarul în bocete. Cât adevăr în spusele lui Sadoveanu: „La noi, românii, întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele”. Străbunii ne-au lăsat un grai frumos, melodios cum altul nu-i, datoria noastră este doar să-l rostim, să-l
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
din sufletul curat Adieri de... aripi tristețea să-ți alunge! Toți simțim odată regretele plecării. Trecători suntem pe un plai frumos... Cei ce am știut să iubim vâltoarea Mării unduite cu-al ei val duios, Cei care-am gustat din amarul vieții Știind să prețuim... fagurii cu miere Noi, ce admirăm petala din grădina Și ne bucurăm de-a serii mângâiere N-am pășit degeaba pe drumul sorții Copiii ne-or purta mereu în amintire. Zburând la ei aproape, vom fi
NU PLÂNGE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344646_a_345975]
-
om. Priviți-L pe Hristos în muntele Taborului... Vorbește cu Tatăl. Veselia și fericirea sufletului Lui așa-i de mare, de-I lucește fața ca și fața soarelui! Și priviți-L acum pe Muntele Măslinilor... Îngenunchiat se roagă... Durerea și amarul Său așa-i de mare, de asudă sudori de sânge. Veselia și durerea omenească nu-s așa. Spun alții că Hristos ar fi un filosof, iar Evanghelia e învățătură omenească. Eu nu cred. Eu am fost membru al Academiei franceze
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
și ce alinare Să fie in cruce, poruncă și stea? Și cum poate duhul să mâne cuvantul? De ești orb - să vezi, și de vezi - să fii orb. Și cum poți să umpli cu vestea pamântul Când oamenii-și sapă amarul... și-l sorb? Dar apa cea vie, de secole curge. Puțini se opresc ca să-și curețe-n ea vorbire și faptă, și cuget și sânge. În noapte, câțiva doar pornesc după stea. E greu să lovești cu călcâiul țepușul, Pustia
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
Golgotei munte - mormânt pentru Eu. Dar Cel ce ridica din negura firea, Ființei suflare și cuget a dat. El nu se întoarce să-și neage vestirea, Cuvântu-i e rod, iară rodu-i bogat. Ferice, El zice, de-n cale-ți amarul Cu lacrimi și ochii, și fața-ți înfruntă. Căci eu m-am legat ca s-o șterg și paharul Cu drojdii să-l sorb. Nu te teme, ci cântă. Ferice, povara pe umeri ce-o duci E-a mea, deci
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
Dă-mi numai raza sfântă a ochilor albaștri Ca să dezlege taina iubirilor cerești. Și de-ar ști lumea toată cât te iubesc pe tine Ar amuți și paseri, și vântul s-ar opri, Și ploaia ar începe să plângă cu amarul Pe care eu din suflet cu greu îl pot opri. Și soarele și luna ținându-se de mână Și norii grei din mers se vor opri pe cer, De vor afla vreodată cât te iubesc pe tine Nimeni nu va
SĂRUTĂ-MĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350664_a_351993]
-
Cereau, încă din start, un preț imens: - Să-ți lași nevasta, fiii și nepoții! - Să fii o viață-ntreagă singur cuc! - Să stai cu cerșetorii și cu hoții! - Să fii urât! - Să mori la balamuc! Ca să-mi înec obida și amarul, În drum spre casă, intru într-o cramă Și-ncep să scriu, golind cu sârg paharul, Pe-un șervețel pătat, o epigramă. Când o citesc, constat că-i flamboaiantă, Și mintea-mi deveni ușor confuză Până-n momentul când m-am
MUZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350733_a_352062]
-
înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa șanțul se scurgere al apei din ograda potopită de ape. Rumânul fie el și Rom își plânge amarul la cârciumă unde se sprijină pe umărul tovarășului de suferință. Nici un pic de compasiune sau într-ajutorare. Guvernul a provocat viitura deci Guvernul trebuie să-l recompenseze altfel nu-l mai votează. Iar Guvernul, hapsân de voturi, se conformă alocând
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Pare-se că iubirea asta-i sărăcie mare, boala cruntă și tot un necaz! Ferească Sfântu’ să mai iubească cineva în ziua de azi că-l paste tot amarul! De la Octavian Paler și Cioran (pentru care, de altfel, am toată considerația), până la Poptamas( fără urmă de îndoială idolul frustraților ever), se umple lumea (virtual, ce-i drept) de “aviz amatorilor!” “ Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o
BIET SUFLET, DE CAND N-AI MAI IUBIT? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360443_a_361772]
-
de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015. Pare-se că iubirea asta-i sărăcie mare, boala cruntă și tot un necaz! Ferească Sfântu’ să mai iubească cineva în ziua de azi că-l paste tot amarul! De la Octavian Paler și Cioran (pentru care, de altfel, am toată considerația), până la Poptamas( fără urmă de îndoială idolul frustraților ever), se umple lumea (virtual, ce-i drept) de “aviz amatorilor!” Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
smuls din piept e doar neputința! Restul e chimie. Citește mai mult Pare-se că iubirea asta-i sărăcie mare, boala cruntă și tot un necaz! Ferească Sfântu’ să mai iubească cineva în ziua de azi că-l paste tot amarul! De la Octavian Paler și Cioran (pentru care, de altfel, am toată considerația), până la Poptamas( fără urmă de îndoială idolul frustraților ever), se umple lumea (virtual, ce-i drept) de “aviz amatorilor!”“ Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
că iubirea, dureri cu ea aduce Și soarele-i ades de...nori acoperit Dar credeam, cu tine, viața ne va duce Pe drumul fericirii ce-i veșnic...înverzit! O viață ne-a fost dată și numai una...doar! De ce atunci amarul ia locul dulce-al mierii? De ce imensitatea o-nghesui în... culoar? De ce în ziua caldă simt pragul rece-al serii? Otrava trădării în inimă-mi pătrunde. Sufletul e-o rană ce nu se va închide. La orice întrebare, durerea-mi
O VIAŢĂ NE-A FOST DATĂ ŞI NUMAI UNA...DOAR! de DOINA THEISS în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360740_a_362069]
-
o pâine și apă din fântână, Fii bun cu toată lumea și-ajută o bătrână. Și, să veghezi de-i cazul, la al ei căpătâi, Să îngrijești bolnavul și nimic să nu spui; Doar cu o vorbă bună să-i îndulcești amarul. - Iisuse, eu, de mult sunt frate cu sărmanul. Mântuitorule, ascultă a mea rugă. Aș vrea ca pentru oameni, să fiu eu rob și slugă. Pe toți ne-ai plămădit, ca oameni, din țărână Și, astăzi iar ne aperi, cu propria
CINA CEA DE TAINĂ DE GEORGETA NEDELCU de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360752_a_362081]
-
mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu. Ea va rămâne-acasă fereastră dar și ușă Cu dragostea-i mocnindu-i ca jarul în cenușă. Când vinul dulce ce odihnește-n doage Se va porni să stingă-n suflete amarul, Un strop va prinde să se roage Și pentru sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă cel puțin Și lasă o picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
Acasa > Poezie > Familie > NE CHEAMĂ MUNȚII, MAREA. . . . Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului NE CHEAMĂ MUNȚII , MAREA. . . Ne-a otrăvit amarul, încet pierdem răbdarea, S-a cam umplut paharul, ne cheamă munții,marea!. Trec zile după zile și săptămâni și luni, Aceleași seci idile, în suflet le aduni. O zi de muncă trece ne-nchipuit de greu, O oră, e cât
NE CHEAMĂ MUNŢII, MAREA. . . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360020_a_361349]
-
iar pleacă de la mine, EL, Somnul o răpește și mi-o redă, în zori, O oră și pornește, șoptind adeseori: ,,Ajută-ne, O, Doamne, să mai muncim o zi, Să mai curmăm necazuri , acasă când vom fi!” . . . Ne-a otrăvit amarul, încet pierdem răbdarea, S-a c-am umplut paharul. . .ne cheamă munții, marea!. . . =21 Martie 2002= Referință Bibliografică: NE CHEAMĂ MUNȚII, MAREA. . . . / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright
NE CHEAMĂ MUNŢII, MAREA. . . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360020_a_361349]
-
un final. Trăirea din perspectiva sfârșitului iminent induce zbucium, anihilează fericirea și are ca unic remediu fructificarea clipei prezente. Poeta divulgă fragilitatea singurătății și convingerea că aceasta este soarta tuturor celor blestemați cu sensibiliatate și tărie, care nu-și trâmbițează amarul, găsindu-și refugiul în discreția favorizantă regenerării... „de ce nu ar fi timpul un cântec trist suspendat pe un lăstar cu boabe coapte și gust de viață răgușită” (ars poetica, Dorina Neculce ) Poemele Dorinei Neculce manifestă tendința de a-și apropia
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
și bruma de trezie ! Desigur, știu că starea materială, Nu poate proveni din poezie, Dar nici nu-i rătăcire spirituală. Mă simt constrâns să îmi reiau calvarul, Să mă întorc la starea mea diurnă. Voi încerca doar să îmi plâng amarul, La ceas târziu, în liniștea nocturnă. Voi fi ca râul strâns de două maluri, Mânat înspre destinul implacabil, Al celui ispitit de idealuri Fiind doar un perfect contribuabil. *** Ciclul "Era sa fiu poet". Referință Bibliografică: A fi doar un perfect
A FI DOAR UN PERFECT CONTRIBUABIL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360216_a_361545]
-
se bucurau, trăind-o din plin, nepăsători la durerea ei, neștiutori. Nici nu împlinise măcar optsprezece ani! Ce păcat! Cândva, sperase ca majoratul să-i fie o înșiruire de evenimente frumoase. Prieteni, colegi, tort, șampanie, muzică... Acum, singură, va gusta amarul întunericului lipsit de muzica îngerilor, numai și numai fiindcă făcuse o alegere greșită. Omul nepotrivit, în timpul nepotrivit și la locul nepotrivit. O singură dată îi trecuse prin minte să meargă mai departe fără El, dar renunțase imediat, la gândul că
ARIPI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359834_a_361163]
-
lupulus L. (Hop) Denumirea soiului Variety Denomination Menținătorul Maintainer Anul înregistrării Date of listing Anul reînscrierii (radierii) Date of renewal or of cancellation Comercializare până la Marketing till (after deletion) Observații Other specific mentions Ardeal 1004 2005 radiat 31.12.2020 30.06.2023 amar Aroma 1004 1984 radiat 31.12.2019 30.06.2022 aromat Huller Bitterer 1004 1977 radiat 31.12.2019 30.06.2022 aromat Brewers Gold 1004 1989 radiat 31.12.2019 30.06.2022 amar ... X. PLANTE ORNAMENTALE ORNAMENTALS FLORI ANUALE (Annual Flowers) CRĂIȚE - Tagetes patula L. (French Marigold) Denumirea soiului Variety
ANEXĂ din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298501]
-
1043 1968 VIII/1 CIREȘ - Prunus avium (L.) L. (Sweet Cherry) Boambe de Cotnari 1047 1971 VI/3 - VII/1 Germersdorf 1047 1971 VII/1 Hedelfinger 1047 1971 VII/1 - 2 Izverna 1037 1989 VI/2 - 3 Jubileu 1040 1978 VI/3 Ponoare 1037 1989 VI/1 Silva (amar) 1037 1983 VI/3 Stella 1047 1979 VI/3 - VII/1 Van 1047 1981 VI/3 - VII/1 GUTUI - Cydonia oblonga Mill. (Quince) Aurii 1051 1982 X-XII Campion 1051 1971 X-XII De Constantinopol 1051 1971 IX - XI De Huși 1051 1974 X - II De Portugalia
ANEXĂ din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298501]