1,430 matches
-
numărul total al speciilor plantelor cu flori se ridică la 900. Fauna Parcului Național Yellowstone este una bine conservată, incluzând 18 specii de carnivore, 7 specii endemice de copitate, 22 specii de rozătoare, 6 specii de lilieci, 5 specii de amfibieni, 16 specii de pești, peste 300 specii de păsări. Toate aceste elemente care fac din Parcul Yellowstone o zonă unică pe Terra, inclusă și în lista Patrimoniului mondial UNESCO, au impulsionat dezvoltarea turismului. Dacă multă vreme nu s-a putut
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
și mangrovele roșii (cu Rhizophora mangle). Mangrovele din Florida oferă adăpost unui număr impresionant de specii faunistice: 300 specii de pești (de apă dulce și de apă sărată), peste 350 specii de păsări, 40 specii de mamifere, 50 specii de amfibieni și reptile. Printre animalele de aici se numără și unele amenințate cu dispariția: crocodilul american , pantera de Florida (una din cele mai amenințate specii de mamifere de pe Glob). În total, 36 de specii de animale se află pe lista celor
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
transluminală și operația de by-pass aortocoronarian). Acești bolnavi au o afectare difuză a arterelor coronare sau vase coronariene foarte mici (boala vaselor mici). Inițial, modelul care a stat la baza acestei tehnici de revascularizare miocardică indirectă a fost inima de amfibian. Inima amfibienilor, spre deosebire de cea a mamiferelor, este univentriculară și nu are artere coronare care să vascularizeze miocardul. Irigarea cu sânge a mușchiului cardiac se face în sistolă prin intermediul unor canale radiale care, pornind din cavitatea ventriculului, pătrund în masa miocardului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
operația de by-pass aortocoronarian). Acești bolnavi au o afectare difuză a arterelor coronare sau vase coronariene foarte mici (boala vaselor mici). Inițial, modelul care a stat la baza acestei tehnici de revascularizare miocardică indirectă a fost inima de amfibian. Inima amfibienilor, spre deosebire de cea a mamiferelor, este univentriculară și nu are artere coronare care să vascularizeze miocardul. Irigarea cu sânge a mușchiului cardiac se face în sistolă prin intermediul unor canale radiale care, pornind din cavitatea ventriculului, pătrund în masa miocardului. Ideea se
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
55), care a creat canale transmiocardice prin puncționarea ventriculului cu ajutorul unui simplu ac, dar procedeul a fost sistematic investigat de P. Walter și colaboratorii săi (56) la începutul anilor 70. Încă de la început s-au manifestat obiecții asupra transferării modelului amfibian la om. Astfel, Pifarre și colaboratorii arătau în 1969 (57) că sângele nu poate trece din cavitatea ventriculului în miocard datorită condițiilor presionale caracteristice cordului uman. Oricum, succesul pe termen lung al metodei era compromis datorită coagulării rapide a sângelui
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
evoluționist al derivării genelor pentru α- și β-globine din gena pentru mioglobină se sprijină și pe constatarea că genele pentru aceste două catene globinice se află în sintenie, fiind localizate într-un singur cromozom, atât la pești, cât și la amfibienii actuali, spre deosebire de vertebratele superioare (evoluate) la care aceste gene sunt reprezentate de mai multe variante, organizate în clusteri genici distincți, cu localizări cromozomale separate: clusterul genic al α- globinelor în cromozomul 16, iar clusterul genic al β-globinelor, în cromozomul 11
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
numărul de gene pe care îl deține acesta. De exemplu, la eucariotele unicelulare, mărimea genomului variază între 9Mb (la drojdia Saccharomyces cerevisiae) până la 700 000 Mb (la amiba Amoeba dubia), fiind un raport de aproximativ 80 000 între acestea. Printre amfibieni, cantitatea de ADN variază de la 1 la 100, broasca râioasă Xenopus laevis având un genom de aproximativ aceiași mărime cu cel al omului (3400 Mb), de 30 de ori mai mic decât cel al salamandrei, Necturus maculosus (102 500 Mb
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
celulă. Deși, în general, se observă o creștere a mărimii genomului de la organismele mai simple cum sunt bacteriile și virusurile, spre cele mai evoluate de tip eucariot, de la această regulă există excepții, mai ales printre eucariote. Evident că peștii primitivi, amfibienii și plantele cu flori nu sunt de 10 ori mai complexe decât mamiferele, deși au de 10 ori mai mult ADN. În consecință, putem aprecia că, evoluția genomului s-a realizat, în mare, pe 2 căi și anume: - prin creșterea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ales faptului că heterozomii sunt într-o stare primitivă și că nu s-au diferențiat morfologic și genetic, este posibilă mărirea cantității de ADN prin fenomenul de poliploidizare, fără ca aceasta să afecteze determinismul sexelor. Din această cauză la pești și amfibieni se observă o mare variație a cantității de ADN. De exemplu la amfibieni, broasca râioasă americană (Bufo americana 2n = 22) are 137% ADN comparativ cu mamiferele placentare, specia de broaște Rana pipiens (2n = 26) și R.catesbiana (2n = 26) au
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
au diferențiat morfologic și genetic, este posibilă mărirea cantității de ADN prin fenomenul de poliploidizare, fără ca aceasta să afecteze determinismul sexelor. Din această cauză la pești și amfibieni se observă o mare variație a cantității de ADN. De exemplu la amfibieni, broasca râioasă americană (Bufo americana 2n = 22) are 137% ADN comparativ cu mamiferele placentare, specia de broaște Rana pipiens (2n = 26) și R.catesbiana (2n = 26) au 200% ADN, iar speciile de salamandre au și mai mult ADN. Astfel la
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Mutația nu este reversibilă în condiții de disponibilitate energetică normală, ceea ce conduce la creșterea depozitelor de lipide (care în Caenorhabditis elegans sunt în mod normal mici). Structura insulinei este bine conservată ontogenetic, fiind asemănătoare (cu destul de mici diferențe) la pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Insulina de balenă, de exemplu, diferă de insulina umană printr-un singur aminoacid (ca și insulina de porc). În general, insulele de țesut endocrin din pancreas sunt diseminate în întregul organ, cu excepția unor specii de pești
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
mediului a alternat cu reducerea acestuia. Astfel primul maxim, de acum 450 milioane de ani, oxidativ, este rezultatul apariției plantelor pluricelulare terestre; el este urmat de un minim, reductiv, acum 370 milioane de ani, ce coincide cu apariția peștilor și amfibienilor. Urmează un al doilea maxim, mai amplu, În concentrația oxigenului, acum 330 milioane de ani, rezultatul dezvoltării luxuriante a vegetației În carbonifer, dar care induce dispariția trilobiților, stăpânii de până atunci ai mărilor. Minimul consecutiv, de acum 200 milioane de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Persistența memoriei (1931) ori în Ceasuri moi (1933). Imagini ale morții, ale excrementelor, mutilării ori castrării, ale cadavrelor în putrefacție, apar în Canibalism de toamnă (1936-37), Spectrul sex-appeal-ului (1934) și Călărețul morții (1935). În Spectrul sex-appeal-ului, o fantomă gigantică, un amfibian spectral ce reflectă, probabil, propria fobie a artistului, imagine a feminității eterne, este surprinsă, la momentul apusului de soare, chiar înainte de a intra în apă. Monstrul evocă și rezumă teama de impotență și boli venerice, ce l-a determinat pe
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
fiind însăși 61 producerea de gameți unisexuați. Aceste caracteristici sunt determinate de anumite gene, aflate pe cromozomii sexuali,(sau heterosomi)care la rândul lor pot fi cromozomi identici (XX sau ZZ) sau diferiți (XY sau ZW). La vertebratele inferioare (pești, amfibieni, reptile), la speciile ovipare, se întâmplă adesea ca temperatura mediului ambiant să influențeze sexul viitoarei progenituri. Nu este cazul și la animalele homeoterme, unde sexul viitorului individ este dictat cert de către cromozomii sexuali. 3.1. Reproducerea la pești Reproducerea în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și șopârla de câmp, iar, dintre amfibieni, broaștele. Diversitatea faunistica asigura o plăcuță deconectare prin practicarea vânătoarei și a pescuitului. REPERE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară. Anexă 1 ──────── la normă sanitară veterinară ──────────────────────────── SPECII DE ANIMALE Partea A Câini Pisici Partea B Nevăstuici (dihori domestici) Partea C Nevertebrate (cu exceptia albinelor și crustaceelor), pești ornamentali tropicali, amfibieni reptile Păsări: toate speciile (cu exceptia păsărilor reglementate de Normă sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație, aprobată prin
ORDIN nr. 85 din 30 septembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile miscarii de animale de companie în scopuri necomerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164887_a_166216]
-
nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară. Anexă 1 ──────── la normă sanitară veterinară ─────��────────────────────── SPECII DE ANIMALE Partea A Câini Pisici Partea B Nevăstuici (dihori domestici) Partea C Nevertebrate (cu exceptia albinelor și crustaceelor), pești ornamentali tropicali, amfibieni reptile Păsări: toate speciile (cu exceptia păsărilor reglementate de Normă sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație, aprobată prin
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 30 septembrie 2004 cu privire la cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile miscarii de animale de companie în scopuri necomerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164888_a_166217]
-
a speciei, la indicația autorității de mediu și cu colaborarea administratorului ariei protejate respective, iar animalele vor fi, în prealabil, individualizate prin inelare, montare de chip-uri, etc. Anexă 9 CONDIȚIILE DE MENȚINERE ÎN CAPTIVITATE PENTRU SPECIILE DE REPTILE ȘI AMFIBIENI Datorită condițiilor climatice din România, cele mai multe specii de reptile și amfibieni nenative necesită menținerea într-un mediu controlat, pentru a supraviețui în captivitate. Animalele trebuie menținute în vivarii închise, total controlate. Unele specii necesită amplasamente exterioare unde vor fi menținute
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
ariei protejate respective, iar animalele vor fi, în prealabil, individualizate prin inelare, montare de chip-uri, etc. Anexă 9 CONDIȚIILE DE MENȚINERE ÎN CAPTIVITATE PENTRU SPECIILE DE REPTILE ȘI AMFIBIENI Datorită condițiilor climatice din România, cele mai multe specii de reptile și amfibieni nenative necesită menținerea într-un mediu controlat, pentru a supraviețui în captivitate. Animalele trebuie menținute în vivarii închise, total controlate. Unele specii necesită amplasamente exterioare unde vor fi menținute în perioadele în care condițiile climatice sunt favorabile. Mediul ambiant controlat
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
se poată retrage pot fi folosite ca zone umede locale. 3. Măsurarea umidității relative trebuie realizată continuu, minim cel putin o dată pe zi. 4. Valorile umidității relative pentru cele mai multe reptile variază de la 50-80%, în funcție de habitatul natural al speciei. 5. Majoritatea amfibienilor necesită un domeniu mai crescut al umidității relative, tipic fiind între 65-95%. 6. Multe caracteristici ale amplasamentului pot influența umiditatea, inclusiv prezenta bazinelor, stropirea și prezența plantelor naturale. III. Asigurarea luminii 1. Asigurarea luminii trebuie să fie corespunzătoare că intensitate
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
și prezența plantelor naturale. III. Asigurarea luminii 1. Asigurarea luminii trebuie să fie corespunzătoare că intensitate, fotoperioada și tip, în funcție de cerințele speciei. 2. Radiația ultravioleta provenită de la o sursă cu spectru total este esențială pentru toate speciile de reptile și amfibieni atunci când nu există posibilitatea unei iluminări naturale directe. 3. În general, fotoperiodicitatea locală trebuie urmată, doar dacă nu sunt cerințe species specifice speciale, de ex. în perioada de reproducere. IV. Calitatea aerului 1. Ventilația trebuie să fie suficientă pentru a
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
umiditatea relativă în parametrii calitativi corespunzători, fără a compromite controlul temperaturii. Acest lucru este facilitat de menținerea vivariului în camere încălzite și ventilate corespunzător. V. Calitatea apei 1. Trebuie realizate bazine suficient de spațioase pentru imersia integrală a reptilelor și amfibienilor că și pentru reproducerea multor specii de amfibieni, în funcție de cerințele speciilor. 2. Calitatea apei trebuie să se mențină prin schimbarea permanentă a apei din bazin, curățarea și dezinfectarea periodica a bazinelor. 3. Trebuie evitate schimbările bruște de temperatură și contactul
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
compromite controlul temperaturii. Acest lucru este facilitat de menținerea vivariului în camere încălzite și ventilate corespunzător. V. Calitatea apei 1. Trebuie realizate bazine suficient de spațioase pentru imersia integrală a reptilelor și amfibienilor că și pentru reproducerea multor specii de amfibieni, în funcție de cerințele speciilor. 2. Calitatea apei trebuie să se mențină prin schimbarea permanentă a apei din bazin, curățarea și dezinfectarea periodica a bazinelor. 3. Trebuie evitate schimbările bruște de temperatură și contactul cu resturile de dezinfectanți toxici introduși în urmă
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
în substrat sau cățărarea, care ar contribui la evadarea animalelor respective. 5. Prădătorii și dăunătorii trebuie ținuți în mod particular sub control. VII. Cerințe de spațiu 1. Comentariile generale despre cerințele de spațiu ale animalelor se aplică și reptilelor și amfibienilor. Deoarece creșterea reptilelor are o rată relativ crescută, în primele stadii ale vieții, și adesea, se desfășoară pe întreaga viață, aceste aspecte trebuie avute în vedere în momentul proiectării unui terariu. Trebuie avut un plan clar pentru viitor, în vederea găzduirii
ORDIN nr. 742 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea gradinilor zoologice şi acvariilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164916_a_166245]
-
a speciei, la indicația autorității de mediu și cu colaborarea administratorului ariei protejate respective, iar animalele vor fi, în prealabil, individualizate prin inelare, montare de chip-uri, etc. Anexă 9 CONDIȚIILE DE MENȚINERE ÎN CAPTIVITATE PENTRU SPECIILE DE REPTILE ȘI AMFIBIENI Datorită condițiilor climatice din România, cele mai multe specii de reptile și amfibieni nenative necesită menținerea într-un mediu controlat, pentru a supraviețui în captivitate. Animalele trebuie menținute în vivarii închise, total controlate. Unele specii necesită amplasamente exterioare unde vor fi menținute
INSTRUCŢIUNI din 22 noiembrie 2004 privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea grădinilor zoologice şi acvariilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]