739 matches
-
ajungând până la gospodine și pensionari, și încă m-aș plasa între coordonatele de rigoare, așadar - traversând categorii și ranguri - tot printre vânturătorii-de-rele, care, pe o scală mergând de la microfoane direcționale și înscenarea unor accidente de circulație și ajungând până la măsluita amiciție la toartă, au pus cu toții umărul la frica celorlalți. Azi, în schimb, în România ca și în toate celelalte dictaturi stinse din Europa de Est, vânturătorii-de-rele așteaptă intrarea în „mocirla capitalistă“, după cum numeau ei cu dușmănie și invidie, până la prăbușirea dictaturilor, Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ori subtil, mult mai periculoase, precum coruperea studiilor și a moravurilor din seminarii. Episcopul Avogadro, pentru a nu dăuna spiritual poporului său, a renunțat la conducerea episcopală și s-a dedicat promovării grupurilor sacerdotale (grupurile de Amicizie sacerdotali). Scopul acestor Amiciții era ajutorul reciproc între preoți pentru păstrarea purității doctrinei catolice și realimentarea fervorii ascetice. Din aceste grupe, austerul benedictin Innocenzo Liruti (care a păstorit dieceza între 1807-1827), succesorul episcopului Avogadro, va scoate preoți «pentru a ridica via devastată a seminarului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
s-au simțit imediat atrași de comuniunea aceluiași ideal, însuflețiți de aceiași carismă: un student sărac, care a trăit între lipsurile și mușcăturile foamei și un conte, avocat, înstărit și cult. Părea imposibil să se creeze o familiaritate și o amiciție între cei doi. Însă, s-au întâlnit, s-au înțeles și și-au unit viețile pentru înfăptuirea unui plan divin. «Deci, pentru că am niște bani - spunea contele Perez - nu-mi este posibil să mă consacru Domnului, pentru a-l sluji
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bucurie mici daruri, în semn de afecțiune și de delicatețe. Însă darul cel mai frumos pe care don Calabria l-a primit de la episcopul său a fost aprobarea diecezană a Congregației Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe. Iar iubirea fraternă și amiciția nu s-au rupt nici măcar atunci când s-au ivit contraste din cauza problemei parității juridice dintre preoții și frații religioși. Episcopul nu avea autoritatea de a deroga de la o lege a Codului de Drept Canonic. Pe de altă parte, nu se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tensiunea spirituală: «Trebuie să ne cunoaștem, să ne vorbim, să începem să ne iubim și să ne stimăm reciproc, „in charitate Christi“, și mai ales să-l rugăm împreună pe Duhul Sfânt». Această invitație a fost primită de International Fellowship (Amiciția Internațională), o inițiativă de ecumenism spiritual. «Rugați-vă ca, dacă o să-i placă lui Dumnezeu, să grăbească o dorință pe care o nutresc de peste douăzeci de ani, mai precis să se poată reuni într-un loc de reculegere și de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
l-a reprezentat în revista Fides. Apoi l-a răspândit prin extrase. Deși a rămas mereu închis în lumea sa mică, în interiorul cercurilor zidurilor Veronei, a spațiat cu inima și mintea dincolo de hotarele patriei, întrețesând raporturi de stimă și de amiciție cu o mulțime de persoane necatolice. După moartea sa, au găsit în sertarul măsuței sale de birou un plic mare care conținea o serie de scrisori. Pe frontispiciu a scris cu mâna lui: «Scrisori importante ale dragilor frați separați, dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rugăciunea dumneavoastră vedeți o mulțime de lucruri în fața lui Dumnezeu, și veți putea să-mi înțelegeți sufletul. Așadar vă cer o amplă binecuvântare și apoi rugăciunile dumneavoastră. Prin urmare, în fața Domnului Dumnezeu am deplină încredere în acel simț profund de amiciție pe care dumneavoastră v-ați învrednicit să-l aveți față de mine». Idealul ecumenic al capucinului croat se va extinde asupra întregii lumi. Unitatea dintre creștini, unitatea umanității în Cristos. Concluzând într-o scrisoare, părintele Leopold scria: «Domnul nostru care s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Bardellini a fost atras irezistibil de tânărul Calabria, care se evidenția între toți tinerii cartierului prin zelul său înflăcărat de apostol al bolnavilor. S-au întâlnit adesea, atât în parohia de la San Stefano cât și la San Zeno in Monte. Amiciția lor s-a consolidat până într-atât încât să-i facă să devină două trupuri într-un singur suflet. «Prietenia ori găsește semeni ori și-i face», spune un proverb latin. Și cei doi preoți sfinți se imitau, se îndemnau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Danilo, un tânăr fost deținut. Duminica următoare, pe 11 ianuarie, don Zeno a mers la Verona pentru a celebra sfânta Liturghie în Casa Copiilor Buni. Legătura dintre don Zeno și don Calabria a continuat în timp: o legătură făcută de amiciție, sfaturi, sprijin reciproc și rugăciune, animată de același zel apostolic și confirmat de un bogat epistolar. În cartea sa L'uomo è diverso, don Zeno scrie: «Am cunoscut un sfânt. Îi eram prieten intim ca un fiu al lui Dumnezeu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
l-ar îndepărta de la cunoașterea proprie a naturii. Arhicunoscuta operă pedagogică a lui Rousseau, Emile sau despre educație, are ca sursă de inspirație și de concepție modelul unor autori antici, în special Cicero, cel care elaborase operele Lelius sau despre amiciție, Brutus ne spune despre oratorii cetății. Împărțirea pe ,,cărți”a volumului Emile s-a realizat după modelul latinesc sau franțuzesc al scrierilor. Ideea principală din prefața acestei cărți este axată pe dezvoltarea unui memoriu adresat unei mame în legătură cu educația copilului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
colaboratorii din Voivodina și au loc Întâlniri periodice cu poeți și scriitori din nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Basarabia. Manifestările anuale organizate de Fundația Ginta Latină tabere de vacanță, reuniuni ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, În 1996 a editat În dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995, la Valdarsa s-a constituit „Soborul istro românilor” și „Asociația de amiciție italo română. În primăvara anului 1999, la Trieste a avut loc Într-un cadru festiv o reuniune a Asociației Culturale istroromâne „Andrei Glavina” prilejuită de vizita a două reprezentante ale istro românilor americani, Louise Belulovich și Roberta Belulovich, amândouă stabilite
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
întruniri a avut loc cam pe la anul 1863; însă Pogor, care a fost totdeauna nota veselă în "Junimea", susține și astăzi că originile "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. Adevărul este că la început întrunirile erau mai mult îmboldite de amiciția personală ce lega pe acești tineri între dânșii, și de dragostea lor pentru ocupațiuni mai estetice. Gruparea lor însă nu avea deloc caracterul unei societăți constituite, și nu purta niciun nume. Mai târziu, după ce pe lângă tinerii de mai sus s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dar prieteniile literare sunt atât de rare..., și doar atunci când ele sunt posibile, totuși, în lumea noastră cea atât de agitată și de intoxicată prin formele moderne ale inducerii de dizarmonii, ele devin o binecuvântare fără seamăn. Așa cum este și amiciția noastră, dragă Angela Baciu. O raritate. Căci, da, ne vedem rar, trăim în lumi îndepărtate și diferite, plutim în spațiile aproape incongruente ale unor generații diverse, dar întotdeauna vom avea sentimentul că ne-am despărțit acum cinci minute, și mereu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
frâiele libere imaginației și pasiunilor participanților. Sunt foarte mulțumit de calitatea materialelor și prezentarea grafică la care am ajuns după 2 ani și 21 de numere consecutive. Netul m-a apropiat de câțiva poeți și artiști foarte buni a căror amiciție mă onorează, nu-i pot aminti pe toți aici dar trebuie să menționez pictorul Ion Danu, autoarele Luminița Petcu, Cristina Ștefan, Bianca Marcovici, poetul Yigru Zeltil și pe Sandra Segal care realizează grafica Revistei Grupului 7. A.B.Cum este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să alegi mult, cu atenție, că să nu dai peste un pepene crud... Aici aplic eu dictonul latin Non multa, sed multum, e bine să ai prieteni pe sprânceană, nu la grămadă, nu mulți și de proastă calitate... Am câteva amiciții literare și în Galați și în țară. Recunosc că am mai mulți prieteni în Franța și în Francofonie... Prietenii solide, de substanță, care pot accepta orice încercare și orice provocare... Lista ar fi prea lungă, iar prea puțină lume ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
putea de echidistant în relațiile cu fiecare și cu toți. Comunicarea sinceră și directă era singura cale spre mintea și sufletul ciprioților. Experiența oferită cu generozitate de familia Nishanian îmi dovedea că sunt pe calea cea bună, căci obținusem prin amiciție economii lunare substanțiale pentru MAE. Prin cocteilul oferit familiilor de români și foștilor absolvenți ai unor facultăți din diferitele centre universitare din țara noastră reușisem să-i conving că ambasada română este un loc unde ei sunt bineveniți, unde pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
nici armata. Faptul că stăteam câte 20-25 de zile, între munți,izolați, fără alte ocupații, mă refer la cele profesionale, ba mai aveam și program de schii,pe timp de iarnă, a creat o stare de spirit plăcută, de coeziune, amiciție între cadre, pentru că spre deosebire de alte zone din țară, în Transilvania, erau adunate cadre din toate regiunile țării. Este o poveste mai lungă cu evenimentele din Ardealul nostru.După 1918-20,ungurii au continuat procesul de maghiarizare a etniei române, prin toate
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Vasile G.” loc=”(Fălticeni)” data =”5 faur 1974”> Signor Eugenio, Trimit dactilograma prezentă care e revăzută mai cu atenție și mi-o trimiteți pe cealaltă. Cred că Întreg materialul ar trebui dactilografiat din nou căci are destul de multe corecturi . Cu amiciție, V. G. Popa </citation> <citation author=”POPA Vasile G.” loc=”(Fălticeni)” data =”5.II.1975”> Signor Eugenio, O ușoară indispoziție mă obligă să apelez la bunele oficii ale nepoatei mele Anca, pentru a vă trimite lucrarea . Cum vedeți, am citit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
e bogată, interesantă, cu multe noutăți. Cu privire la fotografii, trebuie să vă mai dau 80 lei pt. bădia Moscaliuc și restul pentru fotografiile ce mi-ați dat acum 3 zile. Ne Înțelegem și ne decontăm săptămâna viitoare când ne Întâlnim. Cu amiciție, V.G. Popa </citation> <citation author=”POPA Vasile G.” loc=”Folticeni” data =”14 august 1975”> Signor Eugenio, Am vorbit cu doamna Butnaru despre dactilograma privitoare la „Amintiri de la Rotopănești”... sau așa ceva . Respectiva doamnă spune că a prezentat lucrarea la editura Junimea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pentru interes. Fata cea mare, Despina, din Germania a avut operație la sân, care ne-a făcut mari griji. Îl Înțeleg pe prietenul nostru cu soția sa bolnavă . Urăm matale și alor matale dragi sănătate și sărbători tihnite. Cu toată amiciția, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”17 sept. 1976” desc=”Carte de vizită”> Familia și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc călduros d-nei și d-lui Eug. Dimitriu pentru felicitări și le urează, la rându-le, sănătate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. Știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a face o strânsă documentație referitoare la Ion Creangă. Vom Încerca să Închegăm o arhivă imagistică referitoare la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de armata germană pe la moșiile dimprejurul Bucureștilor, pe care o semnară și doamnele Caterina Cantacuzino, Anicuța Florescu și Elena Sturdza. Ele o înaintaseră lui Lupu Costache; acesta le trădase cauza, arătând-o lui Bronsart de Schellendorff, spre a-i proba amiciția lui. Această vizită a Didinei ne-a înveselit și ne-a făcut cu atât mai mare plăcere, căci se arătă o femeie cu opiniuni hotărâte și nu a negat nici un moment că a îmbărbătat și mângâiat pe prizonierii din lagărul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
într-o zi spre seară, ieșind, Costache întâlni în poartă pe prietenul nostru Halil Bey, directorul Muzeului Imperial din Constantinopol și soțul bunei noastre amice Saadieh. Venea la mine să ceară știri de toți ai noștri și să-mi aducă amicițiile familiei lui. Cunoscându-mi principiile față de vrăjmași - deși era vorba de cei mai inofensivi dintre ei -, bărbatul meu îi spuse că nu sunt acasă. Venise o misiune turcă, trimisă ca să ridice tunurile și steagurile luate la 1877 care se aflau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
jenat, a plecat. Nu l-am mai văzut de atunci. Mamei îi părea rău că datora unui astfel de om un serviciu cât de mic. După el veni d.Tzigara să-și ia ziua-bună de la mine. I-am mulțumit de amiciția ce ne arătase în aceste patru luni. Nu credeam atunci să-l găsesc atât de schimbat la întoarcerea mea în București și să pierd atâtea iluzii și asupra lui. Dar atunci deja ne vorbi de zgomotele de victorie și succese
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]