1,125 matches
-
o multitudine de teme și motive folosite în literatura fantastică a lui Mircea Eliade: obsesia timpului, anamneza (întoarcerea într-un timp mitic, cosmogonic), mica amnezie (lipsa memoriei, pentru a împiedica personajul să-și cunoască continuitatea și unitatea episoadelor vieții), marea amnezie (uitarea secretului întineririi biologice a personajului), relația text subtext, care apare în toate narațiunile fantastice și e concretizată în expresii care pot fi descifrate în urma unei lecturi riguroase. Tehnica paradoxului temporal nu înseamnă decât existența a două universuri paralele, ce
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
actriță. De aici totul devine incertitudine, personajele apar și dispar, își schimbă înfățișarea continuu, trimit mesaje la date fixe, încât, la un moment dat, acestea se întreabă dacă nu cumva este magie tot ceea ce se întâmplă cu ele. Eliade consideră amnezia o pedeapsă capitală a ființei căzute, care se află în incapabilitatea de a găsi sensul căderii. Majoritatea personajelor trec prin acest proces de amnezie, care le facilitează intrarea în timpul universal. Pandele uită un episod din viața lui, iar amnezia ia
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
acestea se întreabă dacă nu cumva este magie tot ceea ce se întâmplă cu ele. Eliade consideră amnezia o pedeapsă capitală a ființei căzute, care se află în incapabilitatea de a găsi sensul căderii. Majoritatea personajelor trec prin acest proces de amnezie, care le facilitează intrarea în timpul universal. Pandele uită un episod din viața lui, iar amnezia ia sfârșit în momentul în care apar mesagerii. Odată cu revenirea memoriei, Pandele găsește drumul salvării. Acțiunea se deschide cu vizita lui Laurian Serdaru, în vârstă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
consideră amnezia o pedeapsă capitală a ființei căzute, care se află în incapabilitatea de a găsi sensul căderii. Majoritatea personajelor trec prin acest proces de amnezie, care le facilitează intrarea în timpul universal. Pandele uită un episod din viața lui, iar amnezia ia sfârșit în momentul în care apar mesagerii. Odată cu revenirea memoriei, Pandele găsește drumul salvării. Acțiunea se deschide cu vizita lui Laurian Serdaru, în vârstă de 28 de ani, însoțit de logodnica sa, Niculina Niculaie, amândoi absolvenți ai Conservatorului, la
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
periodic, așadar întineriți, prin neoplasmă; că, numai după ce a intervenit păcatul originar, corpul omenesc a pierdut secretul regenerării periodice și deci al tinereții fără bătrânețe. De aici apariția anamnezei. Pedeapsa de care vorbește cartea Genezei nu este în realitate decât amnezia. Omul a fost pedepsit să uite că posedă o funcție capitală: autoregenerarea celulelor. Trei personaje (botanistul Filip Zalomit, care este și poet, doctorul Nicoleanu și inginerul Hagi Pavel) discută despre un al patrulea, doctorul Aurelian Tătaru, mort în împrejurări obscure
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
la Poiana Dornei, loc retras de lume, lângă o cabană singuratică, în ziua de Sânziene (timp cu valoare magică). Cel care cunoaște adevărul este Emanoil Albini, anchetator dibaci. El reprezintă spiritul realității profane, în timp ce ceilalți, trădați de memorie, suferind de amnezie, participă la altă realitate, mitică. Doctorul caută în cărțile sacre urmele acestei funcțiuni vechi și crede că șansa de a le descoperi i-o oferă bolile. Proliferarea celulelor n-ar reprezenta decât impulsul corpului de a se auto-regenera. El pregătește
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
arsă, deși, dacă se pierde mai mult de 50% din aceasta, pacientul moare prin axfisiere. Însă acest „caz interesant“ va produce emoții în lumea medicală. De el se ocupă doctorul Roman Stănciulescu și un profesor francez reputat. Complet epuizat biologic, amnezie, profesorul din Piatra Neamț venise la București să se sinucidă. Trăsnetul a făcut, însă, din el un tânăr de treizeci de ani cu „o foarte curioasă hipermnezie“. Între timp i se schimbă dinții, e suficient să deschidă o gramatică străină, să
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
încă din trecutul copilăriei, la gândurile lui Gavrilescu despre Hildegard, la amintirea nopții de Crăciun a lui A.D.P., din Nouăsprezece trandafiri, până la Nopți la Serampore și Șarpele, peste tot întâlnim „amintiri ecran“, care conferă o mare precizie a faptelor petrecute. Amnezia incapacitatea totală sau parțială a unei persoane de a-și aminti trecutul, pentru o perioadă variabilă de timp, respectiv pierderea totală sau parțială a funcției de evocare și fixare a memoriei. Amnezia este doar una dintre tehnicile literare de transgresiune
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
care conferă o mare precizie a faptelor petrecute. Amnezia incapacitatea totală sau parțială a unei persoane de a-și aminti trecutul, pentru o perioadă variabilă de timp, respectiv pierderea totală sau parțială a funcției de evocare și fixare a memoriei. Amnezia este doar una dintre tehnicile literare de transgresiune în alt timp și spațiu, de care Eliade se folosește pentru „a-și arunca“ personajele într-un cadru necunoscut, însă această tehnică se realizează și prin invocarea unor accidente naturale, de pildă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
alt timp și spațiu, de care Eliade se folosește pentru „a-și arunca“ personajele într-un cadru necunoscut, însă această tehnică se realizează și prin invocarea unor accidente naturale, de pildă trăsnetul, ca în Tinerețe fără tinerețe... În Nouăsprezece trandafiri, amnezia reprezintă condiția vieții profane, tulburată rareori de intuirea lumii universale; arta este unul din mijloacele revelării adevărului, iar gesturile, incantațiile speciale, cuvântul, dar mai ales spectacolul declanșează anamneza, căci „acesta este scopul tuturor artelor“. În Dayan este vorba de un
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
arta este unul din mijloacele revelării adevărului, iar gesturile, incantațiile speciale, cuvântul, dar mai ales spectacolul declanșează anamneza, căci „acesta este scopul tuturor artelor“. În Dayan este vorba de un proces de anamneză: „Alături de somn, captivitate, beție, ignoranța, dorul originilor, amnezia este o metafora gnostică a morții spirituale [...]. Amnezia înseamnă scufundare în viață și este urmată de anamneză, declanșată prin gesturile, cântecele sau cuvintele unui mesager. Procesul amnezie-anamneză simbolizează reîntoareerea la sine, la originile individuale și, prin aceasta recunoașterea rădăcinilor celeste
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
gesturile, incantațiile speciale, cuvântul, dar mai ales spectacolul declanșează anamneza, căci „acesta este scopul tuturor artelor“. În Dayan este vorba de un proces de anamneză: „Alături de somn, captivitate, beție, ignoranța, dorul originilor, amnezia este o metafora gnostică a morții spirituale [...]. Amnezia înseamnă scufundare în viață și este urmată de anamneză, declanșată prin gesturile, cântecele sau cuvintele unui mesager. Procesul amnezie-anamneză simbolizează reîntoareerea la sine, la originile individuale și, prin aceasta recunoașterea rădăcinilor celeste ale ființei. Anamneza „acțiunea de a-și aminti
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de inițieri, cu rătăciri, enigme, iluzii, o serie de semne, apariții sau dispariții misterioase. Există o răsturnare bruscă la nivelul realului, se produce o confuzie între viață și moarte, între vis și realitate, iar la toate aceste „întâmplări“ se adaugă amnezia, anamneza, regenerarea miraculoasă, trecerea în alte dimensiuni, toate acestea ducând la creșterea ambiguității faptelor. O casă banală sau un bordei, înconjurat de o grădină atrăgătoare, care ademenește personajul în interiorul său, va fi adesea un labirint în care personajele rătacesc; ele
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și făcut-o, la ProTv, acordîndu-i lui Ciorbea nota 5, iar lui Măgureanu 9. Mai miră pe cineva? Nu. Să reținem însă esențialul: în Vest, declarația premierului a avut un ecou extrem de favorabil; de ce?, în Vest, subiectul nu presupune atîtea amnezii, iar a vorbi de KGB nu este ceva deplasat, observă Gabriela Adameșteanu, în 22. Pe cînd la noi... Mai avem încă treabă în problemă. Paradoxurile istoriei comuniste: cine încerca, în 1958, să-i convingă pe ruși să-și ia tălpășița
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bunăstării, nu au încă uzanța cuvîntului dat și, implicit, respectat. E adevărat că a promite e (și nu e) nobil, dar cînd momentului de prim contact, cu promisiunile deja făcute, punctualizate (și asta în termenii cei mai convingători), îi urmează amnezia cea mai de rînd, atunci te întrebi cum procedează acești oameni de afaceri, nu cu noi, artiștii, ci chiar cu partenerii lor în domeniu. Oare întreg stratul median al societății să se bazeze pe o astfel de ignobilă conduită? Ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Că, slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețiți de "hărmălaia publică" vorba lui Pavese uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
demisol. Ei bine, toți aveau lipite pe gură benzi izolatoare și doar gîngureau. Era un joc pornit, probabil, dintr-un vernisaj... alternativ, dar mi-a venit să-l convertesc în simbol. Unul descurajant, deocamdată. Pe fondul unei tot mai pronunțate amnezii privind istoria noastră recentă, răspunsul lui François Furet, la întrebarea dacă ceea ce s-a petrecut la noi în decembrie '89 poate să fi fost o revoluție, este unul tranșant: Nu, nu! Pentru că e vorba, de fapt, de o implozie în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
află forțe sociale interesate și slujite, soarta țarului Pavel I fiind edificatoare în acest sens și, înaintea sa, cea a lui Ludovic al XVI-lea. De altfel, monarhii simt și înțeleg propria lor condiție și nu-și îngăduie decât prin amnezie extravaganțe și aventuri, care să dăuneze rațiunii de stat, chiar în Rusia secolului XVIII, când favoritismul la Curte nu era - cum spunea cineva - un scandal, ci o instituție. Firește, acești monarhi uzează de o putere aproape discreționară (deși, cum am
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
joc, de la nostalgie la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din Tel Aviv. Mai degajată, practicând o eseistică științifică, este C. în volumul Cultura poetică (1999). A tradus integral poveștile Fraților Grimm și poezii de Teresa de Ávila, iar în colaborare cu soțul său, Ioan Constantinescu, a transpus, în 1998, Amnezia, comedie de Henning Krauss. SCRIERI: Povestiri biblice, postfața autoarei, Iași, 1990; Teoria literaturii, Iași, 1991: Arta grădinii, București, 1992; Evreul stereotip (Schiță de istoria culturii), București, 1996; Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea, Iași, 1998; Cultura poetică
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
Cultura poetică, București, 1999; Dicționar de personaje biblice și reprezentarea lor în arte (în colaborare cu Baruch Tercatin), București, 2000. Traduceri: Teresa de Ávila, Poesias-Poezii. 31 de poeme mistice, ed. bilingvă, Iași, 1996; Poveștile Fraților Grimm, Iași, 1998; Henning Krauss, Amnezia, Iași, 1998 (în colaborare cu Ioan Constantinescu). Repere bibliografice: Antoaneta Macovei, „Povestiri biblice”, CRC, 1991, 1-2; Amelia Pavel, Plimbare prin grădinile lumii, RL, 1993, 5; Sultana Craia, „Arta grădinii”, LCF, 1993, 12; Aurel Leon, Nostalgia paradisului pierdut, „Monitorul” (Iași), 1993
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
cea mai concretă și prozaică (cu tot dramatismul ei) actualitate. A tradus din Novalis (Cântece religioase, 1996), Ludwig Tieck și Heinrich von Kleist (Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete, 1997). În colaborare cu soția sa, Viorica S. Constantinescu, a tradus Amnezia, comedie de Henning Kraus (1998). Este și autorul eseului de politologie și istorie comparată Despre exegeza extremei drepte românești (1998). Lucrări de sinteză, definindu-se în primul rând prin rigoarea și coerența argumentării, dar și prin vastitatea informației, cărțile scrise
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Augsburg, 1992 (în colaborare cu Henning Krauss și Klaus P. Prem). Traduceri: Novalis, Cântece religioase. Creștinătatea sau Europa, pref. Anton Rauscher, postfața trad., Iași, 1996; Ludwig Tieck, Heinrich von Kleist, Hanswurst emigrant. Despre teatrul de marionete, Iași, 1997; Henning Krauss, Amnezia, Iași, 1998 (în colaborare cu Viorica S. Constantinescu). Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Caragiale în contextul dramaturgiei universale, CNT, 1974, 32; Mircea Ghițulescu, I. Constantinescu, „Caragiale și începuturile teatrului european modern”, ST, 1974, 12; Corina Popescu, „Caragiale și începuturile teatrului european
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Parisul? (2000) este o carte de memorialistică, înfiripată într-un lung dialog între C., căreia îi aparține ideea, și Mariana Sipoș. Realizată la Paris, întâlnirea are drept scop nu doar fixarea în chip durabil a amintirilor scriitoarei, ci și trezirea amneziilor care domină contemporaneitatea, cu alte cuvinte, stimularea „organului gânditor” al generației „uituce”. Relatările fiind dominant din lumea literară, se alcătuiește treptat și parțial „mica istorie literară” a deceniilor cinci, șase și șapte. La mai bine de jumătate de secol, C.
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
opt simptome: Dureri localizate la nivelul a cel puțin patru zone (cap, abdomen, spate, etc.) sau funcții (menstruație, activitate sexuală, urinare) Două simptome gastrointestinale (de exemplu, greață, vărsături, intoleranță la mâncare, diaree) Un simptom sexual Un simptom pseudoneurologic (vedere dublă, amnezie, leșin, probleme la înghițit. Paralizie, simptome de conversie, probleme de echilibru) De reținut Pentru punerea diagnosticului de tulburare de somatizare, simptomele trebuie să nu aibă bază organică sau, dacă există o problemă medicală, să fie mai pronunțate decât normal. Tulburarea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]