964 matches
-
stângă, când mă topesc de dor... Atingerile tale nu mai sunt doar atingeri, Ci adieri de aripi suave ca un Rai, Ce-mi potolesc văpaia din macii-n care sângeri În poezii dulceața cireșelor de Mai... Tăcerile din tine au amorțit tăcerea... Acvile au furat-o din cântecul răpus, S-o ducă sus, pe piscuri, de unde mângâierea Ți-o voi simți în taină și te-oi iubi nespus... Antonela Stoica 21 Mai 2017 © Referință Bibliografică: UIMIREA CĂ EXIȘTI / Antonela Stoica : Confluențe
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
semne de hiperactivitate. Se rumegă, fără chef, fire de păpădie, de măcriș și cârcei de viță, cu speranța venirii în simțiri. Adică a intrării în dispoziție ludică. În mod riguros, orice joc propus în aceste jumătăți bune de oră eșuează. Amorțită de pauza nocturnă de somn, ființa jocului, care dobândise cu o seara înainte virtuți stihiale, e de nerecunoscut. Duhul ei tulbure nu cheamă nici un trup. Fazan, mimă, lapte gros, șaișase, țară-țară, bițoacle - canci. Foto: Niculae Ardelean Toată liota știe că
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
sălbatic și ne-a trezit din mirajul capitalismului: pufoaicele au dispărut și împreună cu ele și locurile de muncă, iar cartierul copilăriei mele se întuneca iarna de fumul scos de sobele celor deveniți șomeri, care își ardeau cizmele de cauciuc. Copiii amorțiți de frig, plini de funingine, alergau prin spatele blocurilor, căutând lemne sau orice putea să ardă în sobele de tablă aduse de părinții rămași fără locuri de muncă, în garsonierele înghețate. Am fost cu toții copiii Revoluției într-un fel sau
Eu știam că portocalele cresc doar iarna. M-a sunat aseară mama: „Sper că e ultimul Crăciun pe care-l mai petrec departe de voi...” () [Corola-blog/BlogPost/338734_a_340063]
-
stradă să ne strigăm frustrarea și nemulțumirea. Vorbeam cu prietenii din jur că mare parte din vina pentru starea în care se află țara în acest moment este a generației mele de 35-45 de ani. Ani de zile am fost amorțiți, nu am reacționat când trebuia și nu ne-am strigat frustrarea în stradă. Ne-am mulțumit cu jobul nostru corporatist, ne-am făcut că nu vedem ce se întamplă cu clasa politică. Somnul nostru a făcut ca țara să ajungă
Cu drag, din Timișoara: Cam târziu, dar ne-am trezit! Nu ne-a păsat ce se întâmplă dincolo de jobul nostru corporatist și acum plătim factura () [Corola-blog/BlogPost/339044_a_340373]
-
adaugă Ionescu. Ecologistă a aflat de intenția Chevronului de a exploata gazele de șist în zona Bârladului la începutul anului, de pe rețelele de socializare. Acolo unde subiectul a fost lansat și promovat de vecinii bulgari, uimiți că activiștii români au amorțit odată cu gerurile năprasnice. Că în multe alte situații, A.N.R.M. a „vegheat” și a decis în numele celor care plătesc taxe la buget, fără să solicite măcar opiniile autorizate ale societății civile. Minimizând, în plus, și riscurile de mediu despre care
Exploatarea gazelor de șist () [Corola-blog/BlogPost/339962_a_341291]
-
ședințele de până acum, totul a fost transmis în direct. Scandalul, bătaia. Când sălile de ședință au rămas goale, cu scaunele rupte, mesele răsturnate și perdelele sfâșiate (ce-or fi avut și cu ele) la televizor au băgat mira. Oamenii, amorțiți de stupoare și necaz, s-au uitat o vreme la televizoare ca prin ceață, cu țiuitul enervant și lung al heterodinei, ca o înjurătură fără sfârșit. Asta e, și-au zis cei simpli, la omul sărac, îi cade pâinea-n
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” () [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
cerem să ne fie o clipă de mister. Și vine, vara , toamnă și ierni sub așternuturi și primăvară nu-e s-aline mugur nou, ne drămuim iubirea prin ternele ținuturi albite de dorința venită din ecou. E var-acum, iubito, pădurea-i amorțită sub valul de căldură ce urcă tropical, și-aștept un glas de mierlă să-mi fluiere romanța cu aripi de lumină venită din astral.. La ceasul, când amiaza își toropește glasul sub vămile albastre arzând cu dor sub frunți, te-
VIS DE VARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340864_a_342193]
-
și, mai departe s-a simțit dator să-mi explice: - N-am avut bani să cumpăr lemne și nu poți să stai toată iarna în frig că te îmbolnăvești. Dar așa, „trag” de o butelie o lună de zile. Măcar să amorțesc aerul. Nici nevastă-mea, nici eu nu mai suntem tineri. Uite, am găsit o găleată care, de găurită ce era, nu puteam să o mai folosesc la nimic, am umplut-o cu pietre care se încălzesc de la flacăra aragazului și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
Toate Articolele Autorului Obosit, parcurs-am multe pagini; Bănuiesc că sunt nenumărate Ori, în multe file așezate, S-au jucat sub ochii mei imagini... Este sigur un răspuns în toate; Alergând din centru către margini, Lunecat-am des printre paragini Amorțite-n timp ori erodate. După cele multe comentarii Implantate toate cu urări, Noutăți înscrise în sumarii Vă aduc să faceți căutări! O revistă-i!... Interplanetarii, In loc de salut, vor evaluări! Vă dorim călătorie plăcută prin „Sfera Eonică”! https://d.
ACROSTIH... PUBLICITAR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341293_a_342622]
-
în palatul său astral. Am rugat icoane vechi și credeam că le-am convins Să ne lase în plăsmuiri, sufletu-i torențial, Dar destinul joacă strâmb iară noi nu ne-am deprins Și hrănește lung nevroza unui spirit ancestral. Vuiet amorțit în vis cu tăceri de gând ascuns Este vorba lui rămasă-n viitor ca și-n trecut. Voi turna făptura lui într-un lăcrimat răspuns Și voi sparge forma veche a statuilor de lut. 17.12.12 Referință Bibliografică: ETERNUL
ETERNUL PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341426_a_342755]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > PREA FERICITUL Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului M-am trezit cu sufletul bolnav. Somnul mi-l amorțise temporar, dar de cum m-am sculat mi-am amintit în toate amănuntele că am de ce să sufăr intens. Pe deasupra, mai trebuia să și ajung la școală la prima oră. Am luat tramvaiul de șapte. De obicei aștept unul mai gol
PREA FERICITUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342017_a_343346]
-
cu gust de ploșnițe intrate în menopauză). Cine dracu sună la ora asta matinală? Abia e 10. Ăștia nu știu că unii se mai și odihnesc, după o noapte de zbenguială cu parfumuri de tâțoaie? Întind mâna cu greu (îmi amorțise cât am ținut-o sub același cap deștept), dar taman atunci s-a oprit muzichia. La dracu!, zic, bine că s-a răzgândit și mă întorc pe partea cealaltă, nu fără ceva opinteală și un soi nedefinit de greață; greață
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
și golea paharele. Parcă făcea întrecere cu șeful său ierarhic. După acest prânz care s-a transformat și în cină, tinerii noștri, cerându-și scuze, au dorit să se retragă. Stăteau pe scaun de mai bine de patru ore. Le amorțise picioarele și șezutul, de aceea doreau să plece să se odihnească după o asemenea masă, să-i simtă în tihnă întreaga savoare. Au servit cafelele și mulțumindu-i gazdei pentru masa specială oferită, își cerură scuze că trebuie să se
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
el nevăzut, la fel ca animalul pe care tocmai îl făcusem scăpat și, cine știe, poate maistorul se și afla deja la locul lui din secție, împărțind cu degetul, după obișnuință sarcini de lucru laminoriștilor săi. În cele din urmă, amorțit de atâta nemișcare am ieșit din ascunziș și m-am îndreptat prin iarba înrourată încă spre locul unde se ivise mândra sălbăticiune. Am privit cu împăcare în jur, ca de fiecare dată când simțeam că făcusem o faptă bună. Era
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
mele, sufocându-mă de-a dreptul. Trebuia să fie vara! Trebuia să simt disconfort nu numai psihic, ci și fizic, ce să zic?! Nici măcar nu știam ce căutam sau unde să mă opresc. Conduceam doar pe drumurile înguste, printre satele amorțite de soarele nemilos, căutând din priviri “ceva”-ul. Curios era faptul că, involuntar, urmam un traseu drag Adinei, către Munții Apuseni. Fusesem deci indoctrinat. Aveam impresia că priveam prin ochii ei, că nu mă puteam desprinde nici măcar de impresiile ei
FOTOGRAFIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341611_a_342940]
-
te urci pe scenă. Și nu te uiți la spectatori.”) Emoțiile actoricești le-a cunoscut pentru prima dată la un concurs între licee. Emoții pe care nu le-a mai întâlnit niciodată, după cum mărturisește și actorul într-un interviu: „Eram amorțit, până și părul mi-era amorțit. N-am mai pățit asta niciodată în viața mea ulterioară, firește”. Cu poezia „Jurnalul Annei Frank” de Daniel Ureche și cu câteva indicații, a reușit să obțină premiul I la concursul respectiv. Acesta a
Serile Filmului Românesc: ediția a VII-a, dedicată actorului Mircea Diaconu [Corola-blog/BlogPost/100276_a_101568]
-
te uiți la spectatori.”) Emoțiile actoricești le-a cunoscut pentru prima dată la un concurs între licee. Emoții pe care nu le-a mai întâlnit niciodată, după cum mărturisește și actorul într-un interviu: „Eram amorțit, până și părul mi-era amorțit. N-am mai pățit asta niciodată în viața mea ulterioară, firește”. Cu poezia „Jurnalul Annei Frank” de Daniel Ureche și cu câteva indicații, a reușit să obțină premiul I la concursul respectiv. Acesta a fost primul succes, un succes ce
Serile Filmului Românesc: ediția a VII-a, dedicată actorului Mircea Diaconu [Corola-blog/BlogPost/100276_a_101568]
-
Știri TRIMITE O CARTE ÎN VACANȚĂ LA MUNTE 04 - 28 MAI 2015 Dragă prietene , Știu sigur că la tine în biblioteca stau multe cărți uitate , care nu au mai fost răsfoite de mult timp, aproape că le-au amorțit paginile. Există zvonuri că și prin librarii și anticariate plâng cărți pentru că nu mai are cine le citi. Tu poți fi eroul unei cărți, o poți salva de la plictiseală și tristețe! Este foarte simplu! Scoate cartea din bibliotecă sau cumpăra
TRIMITE O CARTE ÎN VACANȚĂ LA MUNTE! [Corola-blog/BlogPost/100455_a_101747]
-
meu lipsit de fapte Orbecă în minciună și greșeală. Lăsarăm toate la părinți; În adaptatul lor destin la criză, Ducând atâtea neputinți Spre porțile planetei, fără viză. Un cântec vechi rămâne-n vii, O toamnă ruginește-ntr-un blestem, Brazda amorțită pe câmpii E un deșert de care eu mă tem. Căci guvernanții, șleahtă, după șleahtă, Vând țara azi, bucată cu bucată. 05-03-11 În loc de adio E viața clădită pe minciună Și nopțile sting cu nesomn; De-ar fi și-n falimente
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
vă hrănirăți Copilașii cu vedenii Și cu droguri liceenii? Dar treziți-vă, albirăți Și tot rob pe rob urâți Vreme-n care rătăcirăți Slabi, bolnavi și amărâți Și în datorii vârâți...! Reveniți-vă, greșirăți Prin păcatul adormirii Vreme-n care amorțirăți Fără simțul viu al firii În beția amăgirii. Dar treziți-vă, murirăți Câini înlănțuiți, nu lei, Vreme-n care dăruirăți Țara Sfântului Andrei Blestemaților mișei? Referință Bibliografică: Dar treziți-vă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 614, Anul
DAR TREZIŢI-VĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343783_a_345112]
-
mele și-mai ales, Dragostea-cea mai mare, singura, unica, veșnica mea Dragoste-Tu! Acum, cu genunchii scrijelați de amintirea aripilor crescute din sărutările Tale, cu brațele goale - ca niște ramuri de copac desfrunzit de speranțe și de viață, cu buzele amorțite în implorare, cu ochii înnourați de ploaia de lacrimi, cu sufletul prins în furtuna de vise, epuizat de așteptare, fără speranțe, fără senin, fără încredere... Acum sunt doar dor. Și rugă. Și tăcere... Referință Bibliografică: ACUM... / Cora Dimitriu : Confluențe Literare
ACUM... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343927_a_345256]
-
Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită, concluzionăm că de aici poporul nostru a dat Duminicii Stâlpărilor denumirea de Duminica Floriilor. Mai este si o alta explicație, potrivit căreia
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
cea atotputernică Ai îndeplinit profeția biblică, Aducând profanei suflări Mii de binefaceri și alinări, Prin venirea și jertfa lui Mesia Care a tămăduit lumii toată ticăloșia. Mângâiere În viața cea pământească, Grijile pentru trai sunt multe, Iar sufletul începe să amorțească Din cauza păcătoasei credințe oculte, Pe care oamenii vor s-o ocrotească Și să pregătească minții inculte, Mare amăgire drăcească. Duhul pierdut se naște din profana aviditate, Animalică stare, himerică existență Ce ispitește ne-ncetat Și nu poate avea mângâiere, Ca un
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
și golea paharele. Parcă făcea întrecere cu șeful său ierarhic. După acest prânz care s-a transformat și în cină, tinerii noștri, cerându-și scuze, au dorit să se retragă. Stăteau pe scaun de mai bine de patru ore. Le amorțise picioarele și șezutul, de aceea doreau să plece să se odihnească după o asemenea masă, să-i simtă în tihnă întreaga savoare. Au servit cafelele și mulțumindu-i gazdei pentru masa specială oferită, își cerură scuze că trebuie să se
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
Oare acolo sau aievea? -Între calea lactee și noi văd noaptea cum cade la somn, văd un chip de fată ce va păstra amintirea asta...Între secunde de liniște se aud lătraturi de câine adormit și brațul ce mi-a amorțit în firul ierbii... DRUM SPRE EST.. Perioada de instrucție a trecut foarte repede, m-am luat după Ilinoiu cum că cei de la artilerie stau mereu în spate și nu au atâtea pierderi ca infanteriștii.. La reședința batalionului, veteranii ne speriau
INGERI CAPTIVI P 1 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343648_a_344977]