601 matches
-
ceasurile mele merg exact, răsucesc butonul aparatului de radio. Muzică! Nu-i nimic, în curând or să dea ora exactă. Melodia, veselă și ritmată, îmi dă o indefinită stare de bună dispoziție. Nu înțeleg, însă, de ce simt mâna stângă complet amorțită?! Încerc să o supun unui effort oarecare, dar mi-e foarte greu s-o pun în mișcare. Urmează o răsucire a corpului... și cântecul cel șăgalnic răsună, acum, parcă mai altfel, parcă mai natural, mai aproape de mine. Mâna-mi este
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ilizibile. De cine le ascundea acolo jos, în afară de el însuși? I se păru că recunoaște favoritul local: ecstasy. Luase și ea așa ceva, în Boulder, în urmă cu doi ani. Își petrecuse seara contopindu-se mental cu prietenii și îmbrățișând necunoscuți. Amorțită, luă o pastilă și o frecă de limba ce-i atârna din gură. O făcu bucăți și aruncă toată marfa dosită la gunoi. O lăsă pe Blackie, care scheuna întruna, înapoi în casă. Câinele îi adulmeca pulpele, având nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vedeau sau simțeau nu era neapărat adevărat. Nu-și pierduse capacitatea să se bucure de plăcerile lumești. O plimbare pe malul iazului morii încă îl încânta, indiferent de sezon, deși acum folosea aceste hoinăreli mai degrabă ca să-și trezească gândurile amorțite decât ca să admire rațele sau copacii. Încă își mai permitea ceea ce Sylvie numea furajarea - ronțăiala moderată, constantă, o slăbiciune pentru dulciuri pe care și-o păstrase din copilărie. Soția lui se îndrăgostise de el când îi declarase, la douăzeci și unu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
flutură timid din mână. Fata citea un curs de facultate - chimie organică. Zorile începeau să se aprindă. Deslușea anumite forme în lumina indigo, dar încă nu și culorile. Strada era minunată, răcoroasă și adormită. Traversă parcarea asfaltată spre centrul comercial amorțit. O singură camionetă amușina în jurul benzinăriei Mobil de vizavi. Urechile lui se adaptară, intrând pe frecvența unei cacofonii absolute. Simfonia zorilor: claxoane și strigăte, fluierături batjocoritoare, fâșâituri, alunecări, arpegii și game. La ora asta, riscul să fie arestat pentru vagabondaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca pe niște națiuni unite, suverane. Neurologia ne sugerează că suntem niște șefi de stat orbi, baricadați în apartamentul prezidențial, care ascultă doar de o mână de aleși pe sprânceană, în timp ce țara trece prin revolte ad-hoc... Se uită la publicul amorțit. Prost. Bloitov era furios. Ochii femeii în pulover mulat pe gât rătăceau aiurea. Domnișoara Nurfraddle părea gata să-l cheme pe procurorul general cu BlackBerry-ul ei, ca să-l aresteze pe Weber pentru că violase Patriot Act. Nu suportă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cunoașterii neurologice, ar fi devenit o efigie a falsei empatii: era imposibil să-i explice. El se pregătește pentru reacția ei, dar nimic nu-l pregătește pentru cât de tare o zgâlțâie vestea pe femeie. O primește ca o Cassandră amorțită, care intuiește deja tot ceea ce el n-a recunoscut încă. —Ce-i poți face tu? Poți face tu ceva ce doctorii de-acolo nu pot? Îl întrebase același lucru în urmă cu un an. Ar fi trebuit s-o asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
acorda Așezământului Natural Central Platte dreptul de a achiziționa părți din râu. Așteptase cu groază decizia săptămâni întregi, dar nu crezuse niciodată cu adevărat că avea să vină. Uniunea asociațiilor care luptau pentru protejarea râului Platte reacționează cu o zăpăceală amorțită. Pierduse cursa în fața consorțiului întreprinzătorilor și, într-o serie de întruniri grăbite, alianța începe să se destrame. Dacă pe ea decizia o demoralizează, pe Daniel îl face una cu pământul. Nu se referă la verdict decât în maxime scurte, stoice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o condiție esențială este să nu se certe niciodată, pentru că, la fel ca o floare în glastră, embrionul suferă și se poate stinge. Timp de nouă luni fac asta, amândoi, și niciunul nu suferă de dureri de spate, de picioare amorțite, de crampe abdominale, de sângerări, de contracții premature, nimic. Mama își poate vedea liniștită de preocupă rile obișnuite, tatăl la fel. Cu timpul, cei doi încep să comunice cu embrionul deja transformat în făt și, la momentul potrivit, îl sprijină
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
fortificare din regimentul Dâmbovicioarei. Face nenumărate eforturi obține permisiunea de două zile pentru a o întâlni pe Ela, soția lui. Concentrarea reprezintă o "lungă deznădejde" căci discuțiile de la popotă îi trezesc "răscoliri" și nu mai fac decât "să întărâte dureri amorțite" care pornesc "măcinarea sufleteasă" a lui Ștefan care se simte singur și prins în capcana propriilor neliniști. Discuția dintre camarazi pe tema dragostei și răspunderilor reciproce, îl introduce în vestibulul povestirii. Se reconstituie povestea sa de iubire dintr-un șir
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
neîncetat În burta flămîndă a războiului. Aerul Încins este Încărcat de mirosul tuturor acestor lucruri - de mirosul ovăzului și al pînzei grosolane de sac, de parfumul proaspăt, curat și Înțepător al lăzilor de lemn, de mirosul emanat de trupul uriaș, amorțit și trist al digului - un amestec unic, alcătuit din mii de arome diferite, parfumul combinat, pătrunzător, stătut, emoționant, de neuitat, al trecutului, ca și cum seva Întregului pămînt, cu uriașa sa bogăție, s-ar fi Învechit, s-ar fi alterat Încet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
oamenilor de la țară și foșnetul unei rochii de femeie și liniștea Încărcată de așteptare, glumele obscene rostite Încet și furișat urmate de rîsete Înfundate, sunetul coapselor pline lovite cu palma și hohote dezlănțuite și Înăbușitoare? Iar În căldura prăfoasă și amorțită, În care timpul bîzÎia Încet ca o muscă, oare Garfield, Arthur, Harrison și Hayes nu simțiseră mirosul umed, ușor putred, de o prospețime subtilă, al rîului și nu se duseseră cu gîndul la pielea albă a femeilor de pe malul rîului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de ani, trăit la oraș - trăsături de personaj de desen animat - slab, ridat, cu nas mare și cute adînci pe față, cu obrajii puțin supți, un chip de efigie metalică, Înțelept și priceput, de un cinism fără șovăire, cu nervii amorțiți, glasul strident - clar și răspicat, un fiu al orașului. Fiul orașului (zîmbind cu amabilitate, cerîndu-și scuze parcă, coborîndu-și glasul și vorbind cu buzele Încordate, mai mult din colțurile gurii): Nu te supăra, tovarășe... sper că n-ai să te superi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vale. Timp de cîteva clipe se putea urmări Înaintarea locomotivei după norii de fum ce se Înălțau la intervale regulate deasupra ierbii de pe pajiște, iar apoi nu se mai auzea decît zăngănitul ritmat al roților ce se pierdea În liniștea amorțită a după-amiezii. Zilnic, de mai bine de douăzeci de ani, cînd trenul se apropia de casa aceasta, mecanicul trăgea sirena și zilnic, de Îndată ce auzea semnalul, o, femeie apărea la ușa din spatele căsuței și-i făcea semn cu mîna. La Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gheață și a cuprinde apa cu un scrîșnet neauzit, divizîndu-se, reflectîndu-se, duplicîndu-se, împrăștiindu-se ca un foc sălbatic în toate variațiile pe care le îngăduie matematica, în toate colțurile volumului de apă, care îngheață într-o structură minunată, o grimasă amorțită, încremenită. Un val în mișcare îngheață spuma și bulele de aur deopotrivă. Dar chiar înainte de a se întîmpla asta, îmi imaginez că există o clipă de liniște în apa care se ridică. Liniștea de dinainte de a se opri totul. În
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
sarcină urgentă: să ajungă în al optulea decant. Când trăgea de levierul "cutiei"', Gosesyn sesiză schimbarea. Se simțea din nou în noul corp, scăpat de Ashargin. După trezirea rapidă, se ridică brusc. Căzu gemând, fiindcă fiecare mușchi din corpul său amorțit protesta energic împotriva mișcării bruște. O femeie, lângă pat, scăpă o exclamație. Leej apăru în câmpul său vizual, în fața ochilor lui dureroși. - Te-ai trezit... zise, cu glas aproape murmurat. Mă gândeam eu că se va întâmpla ceva, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
celelalte corpuri ale lui Gosseyn în "incubatoarele" automate, trebuie să fi fost de o simplitate cvasiprimitivă. O privi pe Leej. Așezată pe marginea patului. Îl urmărea cu ochii umezi de emoție. Dar nu zicea nimic, iar el, menajându-și mușchii amorțiți, aruncă o privire prin încăpere. Un dormitor, destul de bine mobilat, cu două paturi. În celălalt dormise cineva, iar el presupunea că era al ei. De aici. se grăbi să tragă concluzia că ei fuseseră închiși împreună. Supoziția pe care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
o palmă iute, zicîndu-i: — Haide. Nu mă mai pot scuza din nou. Scoală-te și îmbracă-te. Ea rămase sprijinită de comodă, urmărindu-l cum se îmbrăcă încet, și după ce termină îi spuse neînduplecată: — La revedere, Lanark. Avea toate simțurile amorțite, dar rămase nemișcat o clipă, privindu-i prostește picioarele. La revedere, Lanark! repetă ea, îl prinse de braț, îl duse pînă la ușă, îl împinse afară și o trînti după el. Bîjbîi pe scară. Cînd ajunse aproape jos, o auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe malul unui lac. Thaw și Ruth coborîră și o găsiră pe prietena mamei lor așteptîndu-i într-o mașină. Ruth se așeză în față, lîngă ea. Era o femeie măruntă, cu o gură strînsă, care brusca schimbătorul de viteze. Thaw, amorțit și cufundat în fanteziile lui sexuale, se așeză în spate, fără să asculte conversația. — Mary mai lucrează la manufactura aceea? — Da, domnișoară Maclaglan. — Păcat. Păcat că taică-tău nu poate obține o slujbă mai bună. Organizațiile astea în aer liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
propriului trup, care zăcea cu gura și ochii căscați și capul bîțîindu-se la marginea pernei. Se întrebă dacă e cazul să-l părăsească, dar se mișca, gemea și bursc redeveni parte din el și se ridică. îl cuprinse o pace amorțită. De afară nu venea pînă la el nici un zgomot, și nici cel mai slab sunet de la etaj sau parter. Aerul îi intra și-i ieșea din plămîni cu atîta ușurință, că putea să-și imagineze că murise, dacă nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se cufundă imediat în somn. A doua zi dimineață aude vag, de două sau trei ori, pe cineva bătînd în ușă și zorindu-l, dar se scoală în cele din urmă abia la unsprezece. Respiră cu ușurință, dar are mintea amorțită și trupul greoi. A ratat micul dejun, dar ia o cafea și niște pîine prăjită în colțul unui salon imens. Plătește la recepție și iese. Bate vîntul și e înnorat. Faptul că detestă întoarcerea îl face să ia în piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sarcină urgentă: să ajungă în al optulea decant. Când trăgea de levierul "cutiei"', Gosesyn sesiză schimbarea. Se simțea din nou în noul corp, scăpat de Ashargin. După trezirea rapidă, se ridică brusc. Căzu gemând, fiindcă fiecare mușchi din corpul său amorțit protesta energic împotriva mișcării bruște. O femeie, lângă pat, scăpă o exclamație. Leej apăru în câmpul său vizual, în fața ochilor lui dureroși. - Te-ai trezit... zise, cu glas aproape murmurat. Mă gândeam eu că se va întâmpla ceva, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
celelalte corpuri ale lui Gosseyn în "incubatoarele" automate, trebuie să fi fost de o simplitate cvasiprimitivă. O privi pe Leej. Așezată pe marginea patului. Îl urmărea cu ochii umezi de emoție. Dar nu zicea nimic, iar el, menajându-și mușchii amorțiți, aruncă o privire prin încăpere. Un dormitor, destul de bine mobilat, cu două paturi. În celălalt dormise cineva, iar el presupunea că era al ei. De aici. se grăbi să tragă concluzia că ei fuseseră închiși împreună. Supoziția pe care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că lipsește gravitația, iar tabăra din barăci de plastic, înconjurată cu gard, se afla tocmai la cinci sute de metri depărtare. Gerul care-i despărțea de ea îi izbea în plin, dar era suportabil. Ajunse și el acolo, cu carnea amorțită, cu picioarele țepene. Înăuntru era cald și Cayle își croi încet drum către partea laterală a clădirii, de unde se vedea cartierul principal al orașului. Shardl era un oraș minier. Se înălța pe o câmpie plată, care, iată, abia începea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
o batistă în sân. Îl chema Omar Abassi Tabar Ben-Masoud, dar părea așa o frăție în corul de voci ale numelui său, încât le simțea ca pe una singură. Comisarul îi pusese ștampila și Omar ieși printre uși, cu picioarele amorțite. Iranianul care trebuia să-l aștepte la aeroport, cu mașina, se îmbolnăvise de gripă. La ce bun să se lase condus de altcineva, când putea să îl ia pe oricare din parcarea pentru taxiuri? Dar fusese avertizat: cum apari, parcă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trunchiul și nu se mișca de loc. El trezi fata ce dormea pe cuptor. - Uite, zise el, ți-a murit baba. - Aș! asta să moară - răspunse ea suspinând. - Adevărat că acu e ca și moartă. Acu-i miază-noaptea... un somn amorțit îi cuprinde trupul... dar sufletul ei cine știe pe la câte răspinteni stă, cine știe pe câte căi a vrăjilor umblă. Până ce cântă cucoșul, ea suge inimele celor ce mor, ori pustiește sufletele celor nenorociți. - Da bădică, mâne ți se-mplinește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]