564 matches
-
Popescu zis "Dumnezeu" prin care rezista în fața cenzurii, oarecum decent, România literară. Însă reflexul de a tezauriza aceste valori, așa cum cu finețe observa Cătălin Ștefănescu, era nu numai o formă de supraviețuire onorabilă, ci și un mod de a depăși analfabetismul cultural la care propaganda ne îndemna activ. Deși conservatorismul care a decurs de aici (sesizabil, după cum cu îndreptățire observa conferențiarul, atât în atitudinea snoabă care ne îndeamnă să facem paradă de referințele culturale în loc să degustăm, relaxați, jazz-ul ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe cuvânt, nu era nimic scris într-un contract sau tratat, analfabetismul fiind o realitate înțeleasă. Or, cuvântul la societățile patriarhale era ceva sfânt și nici nu se punea problema de înscrisuri care puteau fi încălcate. De aici, de la acești migratori și de la conștiința că puterea la vine de la Dumnezeu, de singuri
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
reforma agrară din 1945, care a avut mai mult un caracter politic, propagandistic, decât unul economic. Desigur, sunt nostalgici interbelici care, interesați, idilici și mioritici, așa zișii intelectuali reproducători, l-au văzut pe țăranul român „zburdând” pe la sate, uitând pelagra, analfabetismul, lipsa de igienă și cultură. Din istoria bimilenară a poporului român, țăranul nu a fost stăpân individual pe pă mânt, proprietar deplin, cu titlu de proprietate, decât timp de 98 de ani, de la reforma lui Cuza până la cooperativizarea agriculturii din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
școli și biblioteci, și Asociația tinerilor săteni. Este de remarcat caracterul apolitic al acestor organizații ale tinerilor. Nu a trecut mult timp și au luat naștere universități. Se ajunge în acest fel în 1910 la o rată de 1% a analfabetismului, care la noi în țară atinsese 60%. În 1919 apăreau 340 de jurnale și reviste. S-a ajuns ca fiecare oraș să aibă un liceu de băieți și unul de fete, existând, izolat, și scoli medii mixte. În finalul acestui
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului și importanței pe care finlandezii au acordat-o dintotdeauna educației, culturii și muncii, fiind prima țară din lume care a eliminat analfabetismul. Sistemul educațional este foarte bine organizat, studiul desfășurându-se în clădiri moderne, inclusiv spațiile de joacă din afara școlii fiind adaptate acestei nevoi permanente de a învăța. Admiterea în sistemul universitar se realizează după promovarea examenului de bacalaureat și a celui
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
să afle, în curând, că respectivul „agent zero-zero-șese!, poartă-n casă“ era și absolvent de facultate. Sau că, măcar, făcea una, „la particulară“; doar avem suficiente exemple de iluștri ’telectuali cu doctorate date-n șeptic și-n zațul de cafea. Analfabetismul zguduitor al bietului milițist este totuși inofensiv. Nimeni nu ajunge să dea la televizor sau să strecoare, într-o carte din bibliotecă, noile manuscrise de la Marea Moartă a limbii române. |sta e, cum s-ar zice, analfabetismul în stare propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
zațul de cafea. Analfabetismul zguduitor al bietului milițist este totuși inofensiv. Nimeni nu ajunge să dea la televizor sau să strecoare, într-o carte din bibliotecă, noile manuscrise de la Marea Moartă a limbii române. |sta e, cum s-ar zice, analfabetismul în stare propriu-zis. |la în stare pură. Însă mai periculoase decât răvașele ascunse-n cașcheta de milițist sunt aparițiile televizate ale altor postmoderniști voioși până la lacrimi. Pentru că da, există și un analfabetism al stărilor umane, și unul al logicii formale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
limbii române. |sta e, cum s-ar zice, analfabetismul în stare propriu-zis. |la în stare pură. Însă mai periculoase decât răvașele ascunse-n cașcheta de milițist sunt aparițiile televizate ale altor postmoderniști voioși până la lacrimi. Pentru că da, există și un analfabetism al stărilor umane, și unul al logicii formale, și unul al bunei-cuviințe. Câteodată nici nu mai trebuie să pui o virgulă între subiect și predicat sau să faci acordul prin asemănarea triunghiurilor ca să intri în categoria asta. Se aude, domnu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
pakistanez care a redactat raportul, și care, nefiind satisfăcut de noțiunea ortodoxă de dezvoltare, interpretată ca o consecință a creșterii economice, a propus conceptul de dezvoltare umană care se axează pe construirea capacității umane de a se confrunta cu sărăcia, analfabetismul, boala, discriminarea, îngrădirea libertății politice sau cu amenințarea unui conflict violent.436 Amartya Sen, consilier al Băncii Mondiale, al ONU și consultant pentru acest raport, a stabilit în 1990 un set de indicatori care să-i înlocuiască pe cei care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
procesuale (abordarea științifică a realității, discernământul, căutarea adevărului, reflecția, etc. ). S-a constatat că educația nu poate fi autentică fără pace, fără respectarea drepturilor omului și asigurarea libertăților fundamentale, că aceste libertăți sunt iluzorii acolo unde domnește mizeria, foametea și analfabetismul. Cu toate acestea, mult mai gravă decât o criză economică este o criză axiologică, iar problema cea mai importantă este reconstruirea unui sistem de valori pertinente. Societatea românească Încă mai conservă, pe alocuri, valorile tradiționale, spiritual-culturale. Școlile de prestigiu sunt
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
un personaj interesant, parcă dispare și acel mit că nu vine lumea la cultură. Până acum vreo doi-trei ani, eu eram foarte sceptic, ca tot vârstnicul disperat că tinerii nu mai citesc, nu mai pun mâna pe carte, că domină analfabetismul moral și estetic. Cred că adevărul este la mijloc, ei sunt foarte dornici de prezența fizică a autorului, iar noi avem nevoie de prezența lor regeneratoare. Practic, este un fel de vampirizare reciprocă, fiecare își înfige antena așteptărilor în sângele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
1936-1937=52 elevi, 1939-1940=78 elevi, 1947-1948=80 elevi, în trei clase. Datorită faptului că între cele două războaie mondiale n-au fost înscriși și școlarizați toți copiii de vârstă școlară, mulți locuitori au rămas fără știință de carte. Lichidarea analfabetismului și a ignoranței a devenit sarcina principală a școlilor din satele comunei, deoarece în anul 1944 existau în comuna Hudești peste 2.000 de analfabeți până la vârsta de 55 de ani, ceea ce însemna cam 31% din totalul populației, 546 fiind
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comunei, deoarece în anul 1944 existau în comuna Hudești peste 2.000 de analfabeți până la vârsta de 55 de ani, ceea ce însemna cam 31% din totalul populației, 546 fiind bărbați. Printr-o muncă stăruitoare, plină de abnegație a cadrelor didactice, analfabetismul a fost lichidat în perioada 1953-1958 în toate satele din comuna Hudești. Odată cu reforma învățământului din anul 1948, s-au pus bazele învățământului elementar de 7 clase, asigurându-se gratuitatea și obligativitatea învățământului. Prima școală de 7 ani a fost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
depărtare de școală. Imposibilitatea copiilor de a merge la școală din cauza grelelor condiții de viață, neasigurarea bazei materiale a învățătorilor, care se oglindește în lipsa unor suficiente și corespunzătoare săli de clasă au constituit în trecut principalele cauze care au generat analfabetismul. în urma unor controale, în registrele de inspecție găsim notări ca: obligativitatea s-a aplicat de domnul diriginte. Lipsesc datorită faptului că fiind epoca prașilei porumbului, copiii sânt la munca câmpului. Sau în alt loc se menționa: însă astăzi zi de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
putut rezolva prin divizarea în două clase paralele, lucru care nu s-a petrecut însă. Aceasta se datora în primul rând lipsei de spațiu, apoi lipsei de învățători și de ce nu și de fonduri bănești. în condițiile arătate mai sus analfabetismul în satele comunei era în floare, ca de altfel în întreaga țară. După cum am putut vedea și din rezultatele recensământului din 1930, satul cu cei mai mulți analfabeți era Baranca și dacă am analiza mai atent, cel mai mult se manifesta în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sătești. A fost un colaborator permanent și a publicat o serie de articole în ziarul Cuvântul nostru, organ al Asociației învățătorilor dorohoieni. între anii 1948 și 1953 a activat intens pentru înființarea cursurilor de adulți, contribuind din plin la lichidarea analfabetismului din comună. Având o pregătire profesională temeinică și un deosebit spirit de inițiativă a fost cooptat ca director al Asociației învățătorilor din județul Dorohoi, în conducerea Uniunii ofițerilor de rezervă din județ și în Comitetul școlar județean. De asemenea, a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
secundară, pentru adolescenți, practic până la terminarea liceului. Școlile sunt cu preponderență în limba cantoneză sau engleză. Pentru limba portugheză există o singură școală. Rata de alfabetizare este de 99% și numai în rândul bătrânilor de peste 65 de ani mai există analfabetism. Universidade de Macau își are originile în St. Colegiu Pavel, fondat în secolul al XVI-lea de către Societatea lui Iisus. Anterior s-a numit Universidade da Asia Orientală. Modernizată în 1981, este prima și cea mai mare universitate din Macau
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mai adesea insidioasă, răspunde totodată pretențiilor absolutiste și centralizatoare ale statului monarhic și voinței bisericii de a purifica religia populară de toate elementele sale considerate *superstițioase. Atacată din exterior, amenințată din interior de lenta contaminare a scrisului și de regresul analfabetismului, cultura populară reușește totuși să supraviețuiască cu credințele și practicile sale. DOCUMENT 1 Comerțul Marsiliei la sfîrșitul perioadei Vechiul Regim Media anuală pe perioada 1783-1792 (în mii de franci) Import Export Total -----------------------Comerțul cu Levantul 33.800 22.500 56050
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nivelul populației comunei Șipote, care suporta fenomenul de reducere și, , îmbătrânire”,prin plecarea unei părți din populația tânără, precum și fenomenul de deprofesionalizare, prin concentrarea tineretului școlarizat în mediul urban. Aceasta se asociază, după 1989, și cu un început de analfabetism, prin nefrecventarea școlii de către mulți copii de la sate, datorită incertitudinii realizării profesionale viitoare în sectoarele neagricole. După cum se observă din tabelul nr. 4 și din graficul din fig. nr. 4 , în cadrul comunei Șipote, numărul persoanelor plecate a fost mai mare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pe copiii lor pentru treburi gospodărești, ceea ce genera un număr important de analfabeți sau semianalfabeți. În rândul acestora de aflau mai ales fetele. Până în 1948 existau 630 analfabeți. După al doilea război mondial s-au organizat cursuri speciale pentru lichidarea analfabetismului. Populația școlară continuă să crească. În 1959- 1960 au învățat în cele două școli din comuna Provișa de Jos un număr de 514 elevi. Ei erau repartizați astfel: - PROVIȚA DE JOS: - clasa I - 37 elevi - clasa a II a - 32
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
învățământul secundar. Fără absolvirea liceului, accesul la universitate este închis. Evoluția sistemului de învățământ secundar - mai ales teoretic - pare a fi până la Primul Război Mondial chiar mai dinamică decât cea a universităților. Aceasta, desigur, ținând cont de gradul mare de analfabetism și încadrându-se oricum în ponderile foarte scăzute de înmatriculați și absolvenți, raportate la populația totală. "Knowledge is power" ["Cunoașterea înseamnă putere"] - avertiza Sir Francis Bacon încă din secolul XVI. Meritocrația ca principiu al lumii moderne a deschis accesul păturilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mondială din deceniul patru cu impact resimțit pe deplin și în România sunt doar câteva dintre aspectele ce au modelat traiectoria noului stat unificat. Și totuși, progrese indiscutabile s-au realizat, cel puțin în sistemul educațional prin diminuarea semnificativă a analfabetismului, în industrie sau în urbanizare. Modernizarea începe astfel să dea primele semne în mediul urban, dar și aici, modele incipiente se manifestă în zona centrală a orașelor și mult mai diluat la periferie. Clădiri administrative impunătoare, teatre, școli și alte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru anul 1924 indică, în Botoșani, patru biblioteci publice cu peste 8000 de volume și 1850 de cititori și opt biblioteci particulare, cu peste 22.000 de volume și 8700 cititori 20. Prin eforturile unor personalități locale de a eradica analfabetismul din mediul rural s-au creat biblioteci și la sate. Un adevărat proiect social a fost biblioteca creată de Eugen Neculau în cadrul căminului cultural Ungureni, care în 1927 conținea 1072 de cărți, din care 120 au fost accesate de către 74
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultural Ungureni, care în 1927 conținea 1072 de cărți, din care 120 au fost accesate de către 74 bărbați și 9 femei. Preferința pentru lecturi lejere, distractive, și mai ales pentru poezii denotă interesul slab al păturii rurale pentru cultivare, iar analfabetismul în rândul femeilor explică numărul mic al celor interesate de lectură. Relevante sunt și observațiile bibliotecarului ce reclamă faptul că cititorii nu îngrijesc cărțile și nu îndeplinesc satisfăcător obligația de a alcătui un rezumat al cărții citite 21. Cu toate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
limbile străine și iau lecții de lucru manual sau pian35. În Moldova se va înființa însă o singură școală publică de fete, la Iași, în timp ce în majoritatea reședințelor de județ existau doar școli particulare. Totuși, la început de secol XX, analfabetismul în rândul populației feminine înregistra cote ridicate, mai ales în mediul rural. O statistică indica faptul că la 1912, 55% din populația feminină de la orașe era știutoare de carte, în timp ce procentul aferent populației masculine era de 75%36. Cele mai multe femei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]