1,883 matches
-
importante sunt, din perspectiva constituirii cunoștinței veritabile, condițiile de posibilitate ale judecăților sintetice a priori. Ceea ce înseamnă că diferența dintre "fenomen" și "aparență", la care va trebui să ajungem în demersul nostru, pentru că ea reprezintă temeiul ultim al separației dintre analitică și dialectică (sau originea acestora), nu mai poate avea semnificație doar în orizontul cunoașterii constituite și acreditate; căci tocmai ea determină cunoașterea, fiindu-i acesteia condiție de posibilitate, fiindu-i "element" constitutiv, din lăuntru, ceea ce, în limbaj kantian, ar corespunde
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestora), nu mai poate avea semnificație doar în orizontul cunoașterii constituite și acreditate; căci tocmai ea determină cunoașterea, fiindu-i acesteia condiție de posibilitate, fiindu-i "element" constitutiv, din lăuntru, ceea ce, în limbaj kantian, ar corespunde inerenței din însăși structura analiticii și dialecticii. Dar deja diferența fenomen aparență este înconjurată de anumite "anticipații" precomprehensiuni, prejudecăți, "reprezentări" pe care însuși discursul de până aici le-a îngăduit. Poate și din acest motiv, orizontul în care se va ivi în toată lumina această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aparență este înconjurată de anumite "anticipații" precomprehensiuni, prejudecăți, "reprezentări" pe care însuși discursul de până aici le-a îngăduit. Poate și din acest motiv, orizontul în care se va ivi în toată lumina această diferență precum și funcția ei în privința întemeierii analiticii și dialecticii nu apare ca fiind originar în ordinea discursului; și tocmai de aceea, până la el trebuie deschise alte orizonturi tematice, corespunzătoare unor întemeieri mai șubrede ale celor două discipline, însă necesare și ele. Un astfel de orizont tematic este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
instituit, dacă acesta ar putea fi sesizat cu toată acuratețea, rost conceput în funcție de propria sa problemă, aceea a posibilității metafizicii ca știință, cât mai degrabă despre precizarea unor înțelesuri ale criticii kantiene care să ne îngăduie stabilirea relevanței judicative a analiticii și dialecticii "critice", raportat la principalele acte ale gândirii, rostirii și făptuirii. 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală Dat fiind faptul că logica transcendentală concepută de Kant are aceeași structură ca logica generală (logica clasică de origine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept organon al folosirii nelimitate a intelectului, în absența oricărei condiționări empirice. La o primă vedere este clară apropierea dintre logica transcendentală, la al cărei proiect lucrează filosoful german în Critica rațiunii pure, și logica generală, alcătuite fiind amândouă din analitică și dialectică. Pornind de aici, separația dintre aceste două "logici" socotite și corpusuri normative care vizează orice constituire "logică" se face, în primă instanță, după criterii strict funcționale, iar nu după criterii "obiectuale", referitoare la obiect anume, pe care cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logice" în structuri mai mult sau mai puțin complexe, fără a interveni în vreun fel în constituirea acestor elemente; dimpotrivă, logica transcendentală are tocmai acest rol de constituire a tuturor elementelor care structurează cunoașterea și gândirea. Logica generală este o "analitică" și doar atât poate fi ea în mod legitim dacă se limitează la statutul de "canon de judecare", de colecție de reguli privind "activitatea formală a intelectului și rațiunii"; dar ea devine "dialectică" depășindu-și caracterul legitim -, dacă pretinde statutul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca organon (adică în mod constitutiv, ca ansamblu de reguli producătoare de cunoștințe), așadar ilicit, ea a funcționat, de fapt, ca o "logică a aparenței". Potrivit punctului de vedere al lui Kant, schițat deja, logica generală poate valora ca o analitică, în sensul stabilirii unui canon al folosirii intelectului și rațiunii, în vederea justificării corectitudinii rezultatelor acestei folosiri în modalitate strict formală; prin urmare, statutul său de analitică este cu totul firesc și justificat. Atunci când ea își arogă însă pretenții constitutive (ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
punctului de vedere al lui Kant, schițat deja, logica generală poate valora ca o analitică, în sensul stabilirii unui canon al folosirii intelectului și rațiunii, în vederea justificării corectitudinii rezultatelor acestei folosiri în modalitate strict formală; prin urmare, statutul său de analitică este cu totul firesc și justificat. Atunci când ea își arogă însă pretenții constitutive (ca organon al cunoașterii), este trecută granița competențelor sale firești, devenind dialectică, propunând, în fapt, aparență. În această viziune, analitica și dialectica tradiționale nu sunt două corpusuri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
strict formală; prin urmare, statutul său de analitică este cu totul firesc și justificat. Atunci când ea își arogă însă pretenții constitutive (ca organon al cunoașterii), este trecută granița competențelor sale firești, devenind dialectică, propunând, în fapt, aparență. În această viziune, analitica și dialectica tradiționale nu sunt două corpusuri cognitive și regulative (cumva, chiar constitutive) diferite, care au rol fundamental în orientarea, constituirea și justificarea cunoașterii, ci doar două modalități funcționale ale aceluiași corpus regulativ, numit de Kant "logică generală". Multe dintre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dezvăluite limitele intelectului și ale rațiunii ca facultăți de cunoaștere, așadar ca orizonturi ale elementelor constitutive ale cunoștinței veritabile, în care acestea pot fi determinate, luate ca ceea ce sunt, urmărite în funcționarea lor constitutivă sau doar regulativă pentru dobândirea cunoștinței. Analitica transcendentală (prima parte din sistematica logicii transcendentale) este, întâi, un "canon", pentru că instituie un corpus de principii ce reglează folosirea corectă a intelectului pur; ea are două forme: analitica conceptelor și analitica principiilor. În anumite condiții, conceptele pure ale intelectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmărite în funcționarea lor constitutivă sau doar regulativă pentru dobândirea cunoștinței. Analitica transcendentală (prima parte din sistematica logicii transcendentale) este, întâi, un "canon", pentru că instituie un corpus de principii ce reglează folosirea corectă a intelectului pur; ea are două forme: analitica conceptelor și analitica principiilor. În anumite condiții, conceptele pure ale intelectului (categoriile) și unele principii (axiomele intuiției și anticipațiile percepției) au rol propriu-zis constitutiv pentru cunoștință, instituindu-se într-un veritabil orgonon al acesteia; și au același rol în constituirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor constitutivă sau doar regulativă pentru dobândirea cunoștinței. Analitica transcendentală (prima parte din sistematica logicii transcendentale) este, întâi, un "canon", pentru că instituie un corpus de principii ce reglează folosirea corectă a intelectului pur; ea are două forme: analitica conceptelor și analitica principiilor. În anumite condiții, conceptele pure ale intelectului (categoriile) și unele principii (axiomele intuiției și anticipațiile percepției) au rol propriu-zis constitutiv pentru cunoștință, instituindu-se într-un veritabil orgonon al acesteia; și au același rol în constituirea fenomenală (reprezentată de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și descoperind netemeinicia pretențiilor de cunoaștere ale rațiunii pure și chiar ale intelectului pur, în absența experienței. Totuși, dialectica transcendentală este un corpus regulativ cu un conținut specific, spre deosebire de dialectica logică, potrivit înțelesului kantian, care doar prelungește ca atare demersul analiticii logice, asumându-și astfel sarcini constitutiv-fenomenale, total nelegitime. Analitica transcendentală este și ea, prin urmare, un canon al intelectului și rațiunii (și nu doar atât, într-o parte a ei, precizată mai sus), asemenea analiticii logice (din logica generală). Dialectica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și chiar ale intelectului pur, în absența experienței. Totuși, dialectica transcendentală este un corpus regulativ cu un conținut specific, spre deosebire de dialectica logică, potrivit înțelesului kantian, care doar prelungește ca atare demersul analiticii logice, asumându-și astfel sarcini constitutiv-fenomenale, total nelegitime. Analitica transcendentală este și ea, prin urmare, un canon al intelectului și rațiunii (și nu doar atât, într-o parte a ei, precizată mai sus), asemenea analiticii logice (din logica generală). Dialectica transcendentală, în schimb, nu mai apare doar ca o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar prelungește ca atare demersul analiticii logice, asumându-și astfel sarcini constitutiv-fenomenale, total nelegitime. Analitica transcendentală este și ea, prin urmare, un canon al intelectului și rațiunii (și nu doar atât, într-o parte a ei, precizată mai sus), asemenea analiticii logice (din logica generală). Dialectica transcendentală, în schimb, nu mai apare doar ca o variantă ilicită de funcționare a analiticii, cum apărea dialectica logică (după punctul de vedere al lui Kant); ea pare a avea autonomie față de analitică, fiind investită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmare, un canon al intelectului și rațiunii (și nu doar atât, într-o parte a ei, precizată mai sus), asemenea analiticii logice (din logica generală). Dialectica transcendentală, în schimb, nu mai apare doar ca o variantă ilicită de funcționare a analiticii, cum apărea dialectica logică (după punctul de vedere al lui Kant); ea pare a avea autonomie față de analitică, fiind investită cu sarcini "critice" precise, diferite, desigur, de cele ale analiticii. Totuși, deși dialectica transcendentală are a face cu aparența (transcendentală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sus), asemenea analiticii logice (din logica generală). Dialectica transcendentală, în schimb, nu mai apare doar ca o variantă ilicită de funcționare a analiticii, cum apărea dialectica logică (după punctul de vedere al lui Kant); ea pare a avea autonomie față de analitică, fiind investită cu sarcini "critice" precise, diferite, desigur, de cele ale analiticii. Totuși, deși dialectica transcendentală are a face cu aparența (transcendentală), în sensul că îi limitează constituirea, iar cea din sistemul logicii-organon cu aparența logică, în sensul că o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai apare doar ca o variantă ilicită de funcționare a analiticii, cum apărea dialectica logică (după punctul de vedere al lui Kant); ea pare a avea autonomie față de analitică, fiind investită cu sarcini "critice" precise, diferite, desigur, de cele ale analiticii. Totuși, deși dialectica transcendentală are a face cu aparența (transcendentală), în sensul că îi limitează constituirea, iar cea din sistemul logicii-organon cu aparența logică, în sensul că o produce ca atare, cea dintâi este concepută de Kant după schema celei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin care este produsă aparența, aproape într-un mod "natural", și doar scoaterea la iveală a sensului lor face cu putință operarea rațională regulativă.102 Dintr-o anumită perspectivă, este vorba aici, la Kant, doar despre o extindere a semnificațiilor analiticii și dialecticii. În privința rostului lor epistemic, ele nu mai sunt doar teorii ale raționamentului, deși dialectica cercetează "raționamentele dialectice" (toate conchizând asupra necondiționatului, pentru care nu există niciodată un concept "plin", adică legat de un obiect posibil prin experiență, ajungându
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai cu seamă limite ale folosirii acestor elemente. Vorbind, preeminent, despre cunoștințe, admițând punctul de vedere judicativ după care forma acestora trebuie să fie judecata, fiindcă doar aceasta poate fi adevărată sau falsă (poate avea valoare de adevăr), Kant concentrează analitica (cu rosturi constitutive clare, în demersul său), către problematica judecății. Sensul judicativ al logicii (în general) este, astfel, întărit; fără îndoială, printr-o reconstrucție filosofică impunătoare, care a atras în orizontul ei de tematizare datele esențiale ale cunoașterii, în genere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rosturi constitutive clare, în demersul său), către problematica judecății. Sensul judicativ al logicii (în general) este, astfel, întărit; fără îndoială, printr-o reconstrucție filosofică impunătoare, care a atras în orizontul ei de tematizare datele esențiale ale cunoașterii, în genere. Pragmatic, analitica și dialectica nu mai sunt limitate la depistarea erorii pe care o creează folosirea greșită a unor legi (principii) logice, așa cum se întâmplă în orizontul logicii-organon aristotelice (logicii generale, în termeni kantieni), fiindcă ele pun la lucru principii "obiective" ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dialectica nu mai sunt limitate la depistarea erorii pe care o creează folosirea greșită a unor legi (principii) logice, așa cum se întâmplă în orizontul logicii-organon aristotelice (logicii generale, în termeni kantieni), fiindcă ele pun la lucru principii "obiective" ale cunoașterii (analitica) și principiile subiective ale acesteia, dar înrădăcinate în însuși felul de a fi al facultății noastre de cunoaștere ca și cum ar fi principii obiective (dialectica), astfel încât prima face posibilă cunoașterea fenomenului, socotită de Kant cunoaștere veritabilă (în forma judecății sintetice a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
termenul "topică" (Topik) la Kant. Există, de fapt, o anumită disanalogie între termenul consacrat de Aristotel drept sinonim (parțial) al dialecticii în sistematica Organon-ului, anume "topică" (topika), și acest din urmă termen în înțeles kantian. În locul de cumpănă între "Analitica transcendentală" și "Dialectica transcendentală" din planul Criticii rațiunii pure, loc în care se lămuresc multe probleme privind raportarea lui Kant la tradiția aristotelică a științei logicii, filosoful german distinge între topica logică (aristotelică, reprezentând, de fapt, dialectica logică) și topica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este transcendent, dar prezentat ca și cum ar fi un "fenomen", ceva care poate fi dat și în experiență). Statutul de instrument căpătat de cele două modele ale rostirii filosofice prin proiectul aristotelic al logicii-organon nu este astfel pus în dificultate: căci analitica și dialectica, deși par a-și fi pierdut funcția întemeietoare, constând în depistarea și respingerea greșelilor rezultate din aplicarea regulilor logice, prima prin analiza "elementelor" raționării, cea de-a doua prin aplicarea corect-formală a regulilor desprinse de analitică, își păstrează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dificultate: căci analitica și dialectica, deși par a-și fi pierdut funcția întemeietoare, constând în depistarea și respingerea greșelilor rezultate din aplicarea regulilor logice, prima prin analiza "elementelor" raționării, cea de-a doua prin aplicarea corect-formală a regulilor desprinse de analitică, își păstrează încă o funcție constitutivă; în cazul analiticii, ca atare, prin unele elemente ale sale, iar dialectica indirect, prin indicarea limitelor aplicării formelor a priori ale facultății de cunoaștere în mod transcendent (adică la obiecte proprii, care, astfel, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]