KorAP: Find »[drukola/base=anastomoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...59 >

1,475 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

Existența unor plăci de aterom la acest nivel poate crea probleme serioase în identificarea unei zone adecvate pentru plasarea lor. De aceea, înainte de plasarea bursei pentru canula aortică este bine să se palpeze peretele aortic și să se identifice locul anastomozelor proximale. Anastomozele distale sunt expuse ca și cele proximale unor complicații de tipul sângerării, mărimii inadecvate, ocluziei mecanice. Sângerarea de la nivelul anastomozei poate fi o problemă serioasă motiv pentru care rezolvarea acesteia este bine să se facă înainte de oprirea by-pass-ului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
plăci de aterom la acest nivel poate crea probleme serioase în identificarea unei zone adecvate pentru plasarea lor. De aceea, înainte de plasarea bursei pentru canula aortică este bine să se palpeze peretele aortic și să se identifice locul anastomozelor proximale. Anastomozele distale sunt expuse ca și cele proximale unor complicații de tipul sângerării, mărimii inadecvate, ocluziei mecanice. Sângerarea de la nivelul anastomozei poate fi o problemă serioasă motiv pentru care rezolvarea acesteia este bine să se facă înainte de oprirea by-pass-ului cardiopulmonar. Este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
înainte de plasarea bursei pentru canula aortică este bine să se palpeze peretele aortic și să se identifice locul anastomozelor proximale. Anastomozele distale sunt expuse ca și cele proximale unor complicații de tipul sângerării, mărimii inadecvate, ocluziei mecanice. Sângerarea de la nivelul anastomozei poate fi o problemă serioasă motiv pentru care rezolvarea acesteia este bine să se facă înainte de oprirea by-pass-ului cardiopulmonar. Este util ca înainte de întreruperea circulației extracorporeale să se verifice toate anastomozele. Plasarea anastomozei distale proximal de locul stenozei are drept

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tipul sângerării, mărimii inadecvate, ocluziei mecanice. Sângerarea de la nivelul anastomozei poate fi o problemă serioasă motiv pentru care rezolvarea acesteia este bine să se facă înainte de oprirea by-pass-ului cardiopulmonar. Este util ca înainte de întreruperea circulației extracorporeale să se verifice toate anastomozele. Plasarea anastomozei distale proximal de locul stenozei are drept consecință ocluzia precoce a graftului prin run off inadecvat. În plus, dezvoltarea unui hematom subadventicial la nivelul aortei ascendente în vecinătatea anastomozelor proximale poate compromite fluxul sanguin prin grafturile venoase. Extrem de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mărimii inadecvate, ocluziei mecanice. Sângerarea de la nivelul anastomozei poate fi o problemă serioasă motiv pentru care rezolvarea acesteia este bine să se facă înainte de oprirea by-pass-ului cardiopulmonar. Este util ca înainte de întreruperea circulației extracorporeale să se verifice toate anastomozele. Plasarea anastomozei distale proximal de locul stenozei are drept consecință ocluzia precoce a graftului prin run off inadecvat. În plus, dezvoltarea unui hematom subadventicial la nivelul aortei ascendente în vecinătatea anastomozelor proximale poate compromite fluxul sanguin prin grafturile venoase. Extrem de rar anastomoza

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ca înainte de întreruperea circulației extracorporeale să se verifice toate anastomozele. Plasarea anastomozei distale proximal de locul stenozei are drept consecință ocluzia precoce a graftului prin run off inadecvat. În plus, dezvoltarea unui hematom subadventicial la nivelul aortei ascendente în vecinătatea anastomozelor proximale poate compromite fluxul sanguin prin grafturile venoase. Extrem de rar anastomoza proximală poate fi locul de la care pornește o disecție de aortă. Disecția aortei poate fi însă inițiată și de o secțiune incompletă a intimei și crearea unui flap în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anastomozei distale proximal de locul stenozei are drept consecință ocluzia precoce a graftului prin run off inadecvat. În plus, dezvoltarea unui hematom subadventicial la nivelul aortei ascendente în vecinătatea anastomozelor proximale poate compromite fluxul sanguin prin grafturile venoase. Extrem de rar anastomoza proximală poate fi locul de la care pornește o disecție de aortă. Disecția aortei poate fi însă inițiată și de o secțiune incompletă a intimei și crearea unui flap în momentul canulării, motiv pentru care este bine să se verifice fluxul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
produse în timpul recoltării traumatism mecanic direct; ruptura vasa vasorum. 2. Leziuni produse în timpul preparării expunerea la presiuni oncotice mici sau moderate; depozitarea în condiții de hipotermie; distensia prelungită. 3. Tehnica chirurgicală eversia/compresia vasului prin sutură; plăci ateromatoase la nivelul anastomozei; run-off inadecvat; disecția vasului la nivelul anastomozei distale; neconcordanța între diametrul venei și artera coronară graftată. 4. Alți factori: activarea plachetelor și leucocitelor în sistemul circulației extracorporeale; discrepanța dintre diametrul grefonului venos și artera coronară la nivelul anastomozei; expunerea bruscă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vasa vasorum. 2. Leziuni produse în timpul preparării expunerea la presiuni oncotice mici sau moderate; depozitarea în condiții de hipotermie; distensia prelungită. 3. Tehnica chirurgicală eversia/compresia vasului prin sutură; plăci ateromatoase la nivelul anastomozei; run-off inadecvat; disecția vasului la nivelul anastomozei distale; neconcordanța între diametrul venei și artera coronară graftată. 4. Alți factori: activarea plachetelor și leucocitelor în sistemul circulației extracorporeale; discrepanța dintre diametrul grefonului venos și artera coronară la nivelul anastomozei; expunerea bruscă a grefonului venos la presiunea arterială. Pentru

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la nivelul anastomozei; run-off inadecvat; disecția vasului la nivelul anastomozei distale; neconcordanța între diametrul venei și artera coronară graftată. 4. Alți factori: activarea plachetelor și leucocitelor în sistemul circulației extracorporeale; discrepanța dintre diametrul grefonului venos și artera coronară la nivelul anastomozei; expunerea bruscă a grefonului venos la presiunea arterială. Pentru minimalizarea agresiunilor și asigurarea rezistenței grefonului la tromboză (în măsura posibilului) în perioada postoperatorie precoce, prepararea adecvată a graftului trebuie să includă următoarele principii: 1. Disecție meticuloasă pentru a evita zdrobirea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de producere a prostaciclinei (9); 5. Folosirea drogurilor antiplachetare pentru îmbunătățirea pe termen scurt și lung a patenței grafturilor. Graftul venos trebuie așezat astfel încât să se evite atât întinderea, cât și cudarea acestuia. Grafturile secvențiale ridică probleme noi legate de anastomozele latero-laterale. Pe lângă aceasta, lungimea mare a grafturilor predispune la răsucirea acestora. Atât grafturile lungi, cât și cele prea scurte sunt supuse riscului trombozei precoce cu apariția infarctului miocardic perioperator. Grefoanele venoase pot fi sediul potențial al unor sângerări importante de la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
din cazuri și la 2/3 din acești pacienți se identifică o sursă chirurgicală (60). Cele mai frecvente surse de hemoragie sunt reprezentate de: ramurile arterei mamare interne, radiale, gastroepiploice sau ale unui alt conduct arterial folosit; ramurile venei safene; anastomozele distale sau proximale; locurile de canulare; inserția firelor de pacemaker; patul arterei mamare; timusul; locul de trecere al firelor de sârmă folosite la sternorafie; ventriculografia în cazul în care revascularizarea miocardică a fost asociată cu rezecția unui anevrism de ventricul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă, spasmul arterelor coronare native distal de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prevenirea mobilizării plăcilor de aterom. Dacă grosimea peretelui aortic nu depășește 3 mm se poate folosi tehnica clasică. Depășirea acestei limite impune plasarea în alt loc a canulei arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate folosi tehnica clasică. Depășirea acestei limite impune plasarea în alt loc a canulei arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de aterom localizate la nivelul aortei ascendente, identificate prin palpare, se pot realiza atât anastomozele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de aterom localizate la nivelul aortei ascendente, identificate prin palpare, se pot realiza atât anastomozele distale, cât și cele proximale folosind tehnica clampării unice (single cross-clamp technique). Există fără îndoială situații în care ateroscleroza aortică este foarte avansată, iar riscul operator foarte mare, ceea ce pune sub semnul întrebării beneficiul by-pass-ului aortocoronarian clasic la această categorie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în multe cazuri abordul leziunilor prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare drepte ține seama de mai multe considerente. Din punct de vedere anatomic vor fi analizate cu ajutorul coronarografiei teritoriul de distribuție și tipul de dominanță, prezența anastomozelor între cele două teritorii coronariene (drept și stâng), precum și a circulației colaterale. Sediul leziunii este important pentru alegerea locului viitoarei anastomoze. Totodată, tehnicile moderne (angioscopia, ultrasonografia intravasculară șIVUSȚ) permit evaluarea caracterului stabil sau instabil al plăcii ateromatoase. Evaluarea stării clinice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
considerente. Din punct de vedere anatomic vor fi analizate cu ajutorul coronarografiei teritoriul de distribuție și tipul de dominanță, prezența anastomozelor între cele două teritorii coronariene (drept și stâng), precum și a circulației colaterale. Sediul leziunii este important pentru alegerea locului viitoarei anastomoze. Totodată, tehnicile moderne (angioscopia, ultrasonografia intravasculară șIVUSȚ) permit evaluarea caracterului stabil sau instabil al plăcii ateromatoase. Evaluarea stării clinice își aduce de asemenea contribuția la stabilirea indicației operatorii. Electrocardiograma permite detectarea semnelor de ischemie acută sau cronică, precum și de necroză

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
au pătruns și în chirurgia cardiacă, luând pe nepregătite pe mulți și revoluționând, cel puțin într-o primă etapă, relația chirurg-pacient. Deja s-a trecut de la etapa experimentelor de laborator la studiile clinice având drept scop realizarea exclusiv endoscopică a anastomozelor coronariene folosind camera video cu comandă verbală și roboți (ZEUS, Da Vinci, Intuitive, VISTA). Sistemul robotic chirurgical ZEUS (50) are trei brațe în vârful cărora sunt atașate diferite instrumente chirurgicale ce au șase grade de libertate. Brațele sunt introduse în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și condițiile ergonomice de lucru în care se realizează intervenția chirurgicală. Imaginea endoscopică tridimensională este urmărită pe un mic ecran montat în casca pe care o poartă chirurgul. Se recoltează endoscopic artera mamară internă, după care se trece la efectuarea anastomozei pe artera descendentă anterioară. Există două posibilități: fie se realizează pe cord bătând, fie este instituit by-pass-ul cardiopulmonar prin tehnica Port-Access (51) și anastomoza se face pe cordul oprit cu soluție cardioplegică. Tehnica Port-Access presupune canularea arterei și a venei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care o poartă chirurgul. Se recoltează endoscopic artera mamară internă, după care se trece la efectuarea anastomozei pe artera descendentă anterioară. Există două posibilități: fie se realizează pe cord bătând, fie este instituit by-pass-ul cardiopulmonar prin tehnica Port-Access (51) și anastomoza se face pe cordul oprit cu soluție cardioplegică. Tehnica Port-Access presupune canularea arterei și a venei femurale pentru stabilirea circulației extracorporeale, iar clamparea aortei se realizează prin ocluzia intraluminală a acesteia prin umflarea unui balon atașat de un cateter ce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un cateter ce este introdus retrograd prin artera femurală până la nivelul aortei ascendente. După ce balonul este umflat, prin lumenul central al cateterului se administrează soluția cardioplegică, realizând astfel oprirea cardiacă. Cu ajutorul tehnologiilor robotice sofisticate este posibilă realizarea cu acuratețe a anastomozelor la nivelul arterelor coronare prin mijloace exclusiv endoscopice atât pe cordul oprit, cât și pe cord bătând. Următorul pas în dezvoltarea chirurgiei coronariene robotizate se pare că îl va constitui trecerea de la efectuarea intervenției chirurgicale cu ajutorul computerului la revascularizarea chirurgicală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
minuțioasă a coronarografiei pentru a localiza cu precizie ramurile septale ale arterei descendente anterioare cu scopul de a preveni efectuarea unei arteriotomii la acest nivel. În acest mod se evită sângerarea persistentă care poate împiedica efectuarea în condiții adecvate a anastomozei, prelungind totodată timpul de ischemie regională. De asemenea, trebuie stabilit cu precizie locul viitoarei arteriotomii, evitând zonele cu plăci ateromatoase și vasele de calibru redus. Pentru minimalizarea efectelor ischemiei regionale în normotermie trebuie respectate câteva reguli. În primul rând trebuie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
regionale în normotermie trebuie respectate câteva reguli. În primul rând trebuie restabilit cât mai curând posibil fluxul sanguin distal de stenoză sau ocluzie. Pentru aceasta se va realiza mai întâi anastomoza cu artera mamară internă. În cazul folosirii venei safene, anastomoza proximală se va face prima. În al doilea rând, ramurile arterelor coronare cu stenoze severe sau ocluzii vor fi graftate înaintea celor ce asigură circulația colaterală. În sfârșit, vasul ce urmează a fi graftat va fi ocluzionat ori de câte ori este posibil

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stenoze severe sau ocluzii vor fi graftate înaintea celor ce asigură circulația colaterală. În sfârșit, vasul ce urmează a fi graftat va fi ocluzionat ori de câte ori este posibil distal de emergența unei colaterale importante. Din punct de vedere al secvenței efectuării anastomozelor în cazul bolii multivasculare, primele graftate sunt vasele ce asigură irigarea peretelui anterior. Dacă se impune revascularizarea atât a unei artere diagonale, cât și a arterei descendente anterioare, primul by-pass realizat va fi pe ramul diagonal. Apoi urmează de obicei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]