1,180 matches
-
inchizitor este reprezentantul puterii nelegitime. Puterea nelegitimă devine bicisnică. Ea poate fi dizolvată cu forța, așa cum s-a și instaurat. Frica se insinuează ca o permanență între cei care au puterea nelegitimă, căt și între cei ce o suportă. Filosofii anglo-saxoni includ dreptul la libertate în categoria drepturilor naturale. Libertatea este deci în concepția acestor filosofi care s-au înscris într-o viziune creștină, congeneră naturii umane. Creștinismul lărgește maximal fruntaliile libertății. Reproșul pe care Marele Inchizitor i-l aduce lui
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
pe reguli și proces decizional "top-down" ce conduce la distanțarea administrației publice de cetățeni. Au fost oferite modele și experiențe, construite pe teoria noului management public, cunoscând dimensiuni diferite: * reforma structurilor organizaționale; * descentralizarea; * finanțe publice; * reformarea sistemului contabil în țările anglo-saxone; * managementul orientat pe rezultate; * reformele reglementărilor; * dezvoltarea unui nou management al personalului, * reactualizarea statutului funcționarului public. Noul management public are o gamă largă de mecanisme : * concepția organizării și a managementului; * aplicarea noii economii instituționle la management public și un model
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
număr incontestabil răspunzând în schimb, din motive financiare și din lipsă de posturi bugetare, cererii unei întreprinderi sau unui birou de consultanță. Această conjunctură se dovedește a fi tipic franceză, în comparație mai ales cu cea care domină în lumea anglo-saxonă: acolo, e drept, de mai multe decenii, unii etnologi s-au îndreptat spre universurile industriale; angajați de întreprinderi, de municipalități sau de media, ei au considerat că pot aduce o clarificare specifică în problemele societăților actuale. Antropologia în fața muncii Care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care trebuie să consacre un capitol culturii și fenomenelor de socializare; sau în numerele speciale ale revistelor de popularizare (cf. Sciences humaines, 2000); sau chiar în manualele de filozofie care fac apel, în mod sistematic, la părinții fondatori ai antropologiei anglo-saxone (Tylor, Malinowski, Benedict, Linton și alții). Spiritul cărții de față Prin urmare, această carte are rostul de a umple un gol și o lipsă, pentru a răspunde la cererea miilor de studenți, profesioniști, amatori deschiși către studiul fenomenelor culturale. Scopul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
niște convenții (Capitolul 13) 1. Partea întâi Bunurile Capitolul 1 La originile unei sociologii a bunurilor culturale Cercetarea asupra bunurilor culturale își are izvorul, cronologic, în trei tradiții: filozofia germană a secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, antropologia anglo-saxonă din secolele al XIX-lea și al XX-lea și marile sisteme explicative din aceeași epocă (marxism, pozitivism). Tradiția intelectuală germană Tradiției germane îi datorăm inițierea analizei, atât asupra ideii de cultură ca normă colectivă, cât și asupra faptului cultural
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
făcând din cultură un sistem de sens particular. Dacă orice cultură se manifestă prin probe obiective (precum limba) în sânul unei națiuni identificate, ea are nevoie pentru a exista de intenția actorilor săi; cel de-al doilea, inițiat de antropologia anglo-saxonă din secolul al XIX-lea, este strict empiric, descriptiv și relativ. El caută să descopere semnificațiile obiectelor (materiale și ideale) unei culturi particulare legându-le de funcțiile, între-buințările, afilierile lor, precum și de practicile care le pun în aplicare în viața
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bastide, 1977; Heinich, 2001; Péquignot, 1993, despre evoluția istorică a sociologiei artei). Capitolul 2 Calificarea "culturală" Am arătat, până aici, că exista o pluralitate de căi de acces spre tema culturală: filozofia germană, care insistă pe aspectul său ideal; antropologia anglo-saxonă, care privilegiază abordarea descriptivă a elementelor materiale și simbolice; sociologia, în formare, care analizează tipurile de relații cu societatea. Dar aceste tradiții rămân încă prizonierele unei prejudecăți substanțialiste. Astăzi, contextul intelectual este complet schimbat: ne întrebăm prin ce proces anumite
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
muzicii] lui este întregul" (Adorno, 1995, p. 41). Artiștii își croiesc propria cale în afara cercurilor academice datorită negustorilor care se intercalează între ei și noul public (White, 1991); dezvoltarea unei opinii publice care îi eliberează de legăturile alienante. Istoricii (majoritatea anglo-saxoni) insistă pe rolul presei (Chatelus, 1991; Wrigley, 1993) și al expozițiilor publice (Crow, 1985; Haskell, 1986) pentru a înțelege resorturile autonomizării artistice; ca urmare a Revoluției și a bulversărilor socioeconomice din secolul al XIX-lea, o altă transformare în viața
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
legăturii sociale. La fel, Simmel (1897) căuta să descopere cum se mențin formele (sociale). După el, acestea se cristalizează în monumente, obiecte, practici, proceduri, instituții, pe scurt, se obiectivizează. • Criteriile De atunci, această problemă a fost mult aprofundată de sociologia anglo-saxonă a profesiilor (cf. Dubar și Tripier, 1998, Heinich, 1991, pp. 34-35), care a studiat cele mai suple forme de activități (hoț, delincvent...) și pe cele mai structurate (medici, profesori, juriști, jurnaliști etc.). Criteriile profesionalizării sunt următoarele: existența unei structuri asociative
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a comunicării, Heidegger continuă să vadă în cuvânt "cuminecarea" și comuniunea. Gîndiți-vă ce înseamnă un asemenea lucru într-o lume bântuită nu numai de degradarea curentă a cuvântului, ci și de asceza pe care o aduce cu sine filozofia analitică anglo-saxonă. Am terminat de curând cartea lui Hintikka, pe care mi-a împrumutat-o Sorel: Knowledge and Belief. Să vedeți ce carte știe Hintikka; să vedeți cât de bine îl stăpânește pe Aristotel! Dar să vedeți totodată ce înseamnă să treci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Fotinos, 1995) și cercetări în desfășurare care tratau direct "violența în școală" (Charlot și Émin, 1997) sau o temă care, treptat, i se va alătura: hărțuirea între colegi la școală sau school bullying, topică omniprezentă în Europa de Nord și în lumea anglo-saxonă o dată cu lucrările lui Olweus de la începutul anilor șaptezeci (Olweus, 1978 și Olweus, 1993), care ieșea din aria violenței școlare, dar care își va anexa curând tema. Totuși, instituțiile europene vor juca un rol important în extinderea cercetărilor și constituirea unui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un "mă-ta" bine țintit pentru ca acest mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic acest fapt. Oricum, la ce ne-ar folosi, în banalitatea acestor "insulte", o caracterizare penală? să-i trimită pe elevi la tribunal? La fel, elevii anglo-saxoni (Blaya, 2001) sunt foarte sensibili la porecle, considerate o adevărată violență. Se va crede, bineînțeles, că faptele acestea mărunte n-au nici o importanță și că a le înregistra ca violență însemnă o supracalificare a lor, că e vorba de un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este că de prea multe ori ignoră circumstanțele care produc problema (Bronfenbrenner, 1979). Pe de altă parte, această literatură este bazată în cea mai mare parte pe lucrări referitoare la țările cele mai dezvoltate de pe planetă, majoritatea studiilor fiind nord-americane, anglo-saxone și nord-europene, fără a omite Australia și, mai puțin frecvent, Japonia (Mojita, 2001). Ceea ce ne conduce la două întrebări pe care le vom examina succesiv: are școala un rol în construcția violenței în școală? Iar factorii de risc evidențiați în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1985), iar Denise Gottfredson continuă, de atunci, să aprofundeze aceste cercetări. Ancheta de victimizare realizată de soții Gottfredson în 1985 este la originea unei încrucișări conceptuale și empirice între cercetările criminologice și literatura despre "efectul școlii". Această literatură de origine anglo-saxonă caută să măsoare și să înțeleagă diferențele de performanță între unitățile școlare (Forquin, 1983; Grisay, 1993; sau sinteza in Gottfredson, 2001, p. 68 passim). Ea ține cont atât de variabilele sociale, cât și de factori precum mărimea școlilor sau a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
realitate, se măsoară dacă o școală este sau nu una cu risc de violență (Waxman et al., 1992). Contrar celor afirmate de Fillieule (2000) și, într-o altă manieră, de Roché (1996), literatura internațională în special referința lor principală, literatura anglo-saxonă dovedește cu o mare majoritate influența sărăciei asupra violenței în școală, atât, cum am văzut, la nivelul indivizilor, cât și la nivelul agregat al unităților școlare. Studiile asupra acestui aspect sunt nenumărate și în mare măsură convergente (printre anchetele cele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mondiale asupra violenței în școală. Cele expuse anterior se bazează pe cercetări desfășurate mai ales în țările cele mai dezvoltate ale planetei și, trebuie s-o spunem, din motive adesea legate de mijloacele financiare acordate cercetării, pe lucrări nord-americane și anglo-saxone. De unde o primă întrebare: factorii de risc evidențiați în țările din Nord sunt explicativi și pentru țările din Sud? Dacă, de exemplu, sărăcia este adesea identificată ca un factor de risc important atunci când intră în combinație cu alți factori, atunci
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2 Însăși definiția categoriei generale de care aparține disciplina relațiilor internaționale este contestată. În această carte, termenul "știință socială" se referă, dacă nu se specifică altfel, atît la științele sociale într-un sens mai îngust, folosit în special în țările anglo-saxone, cît și la o parte a științelor umane, cum ar fi istoria și filosofia. Corespunde, în concluzie, termenilor din limba germană Gesellschafts und Geisteswissenchaften. 1 "Ne îndreptăm spre viitor mergînd înapoi". 2 Pentru o remarcabilă tratare a celor trei orientări
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui Albertini, când guvernul socialist a început să adopte măsuri austere, s-a pus un nou accent pe "managerialismul" sectorului public, inspirat de abordarea new public management (noul management public) care se dezvolta la acea dată în lumea de tip anglo-saxonă, însă i s-a dat o expresie franceză deosebită.55 Instrumente noi ale managementului public precum cercles de qualité au fost dezvoltate spre sfârșitul anilor 198056. În 1989, guvernul condus de Michel Rocard a dezvoltat o politică numită reînnoirea serviciului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
regionalization in France (1982-1992), (London: Frank Cass, 1995). 3 J. Rondin, Le Sacre des Notables: La France en décentralisation (Paris: Fayard, 1985). 4 Vezi referințele din capitolul anterior. 5 Acest tip de pesimism era specific printre autorii liberali din lumea anglo-saxonă care au fost dezamăgiți de eșecul programelor politice din anii 1960 care căutau, dar nu au reușit, să eradicheze probleme sociale ca sărăcia și rasismul. Acest fenomen a dus la un scepticism general cu privire la posibilitatea aplicării vreunei reforme politice. În
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dea foc unui restaurant amplasat ilegal pe malul mării (paillotte) numit "Chez Francis", în timpul nopții de 19 aprilie 1999. Drept urmare, Bonnet a ajuns în spatele gratiilor. 22 Contet, op. cit., p. 577. 23 Rolul judecătorilor din Franța diferă de cel al tradiției anglo-saxone în aceea că și judecătorii pot să facă investigații, care, în țările anglo-saxone, sunt făcute de către poliție. Însă reputația judecătorilor francezi a avut de suferit de pe urma unor scandaluri precum cazul de pedofilie din Franța de nord, cunoscut ca "afacerea Outreau
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în timpul nopții de 19 aprilie 1999. Drept urmare, Bonnet a ajuns în spatele gratiilor. 22 Contet, op. cit., p. 577. 23 Rolul judecătorilor din Franța diferă de cel al tradiției anglo-saxone în aceea că și judecătorii pot să facă investigații, care, în țările anglo-saxone, sunt făcute de către poliție. Însă reputația judecătorilor francezi a avut de suferit de pe urma unor scandaluri precum cazul de pedofilie din Franța de nord, cunoscut ca "afacerea Outreau", când mai mulți membri ai unor familii au fost condamnați pe nedrept din cauza
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
precum par a arăta rezultatele uneori contradictorii ale unor studii empirice (Becht, 2002)<footnote M. Becht, P. Bolton, A. Roell, 2002, Corporate Governance and Control, National Bureau of Economics Research, WP, nr. 9371. footnote> și modelul financiar acționarial de origine anglo-saxonă nu este universal, chiar dacă el este extrem de prezent aproape în toată lumea și nu permite să explicăm structura și funcționarea sistemelor de guvernanță anglo-saxone. Aceste limite au condus la lărgirea abordării disciplinare a guvernanței la alte părți componente ale companiei. Modelul
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
and Control, National Bureau of Economics Research, WP, nr. 9371. footnote> și modelul financiar acționarial de origine anglo-saxonă nu este universal, chiar dacă el este extrem de prezent aproape în toată lumea și nu permite să explicăm structura și funcționarea sistemelor de guvernanță anglo-saxone. Aceste limite au condus la lărgirea abordării disciplinare a guvernanței la alte părți componente ale companiei. Modelul partenerial al guvernanței este o generalizare a teoriei de consultanță a părților constitutive din mai multe contracte. Spre deosebire de modelul precedent, ipoteza statutului de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
la un nivel inferior, indiferent care este valoarea contabilă a fondurilor proprii. Relația dintre raportul VM/FP și diferența dintre rentabilitatea societății comerciale (rc) și costul capitalului (ra) stă la baza mai multor modele de evaluare strategică, toate de origine anglo-saxonă, în analiza creării de valoare. Cele mai cunoscute sunt modelele elaborate de „Strategic Planning Associates”, modelul grupului „Marakon Associates” și modelul elaborat de MAc Kinsey<footnote M. Kinsey, T. Copeland, T. Koller, J. Murrin, 1990, Valuation: measuring and managing the
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
capitalurilor. În această parte am realizat o analiză a performanțelor grupului, respectiv a societăților individuale pe seama analizei ratelor de rentabilitate economică și financiară. Rata rentabilității economice am calculat-o atât ca raport între rezultat și activul total, denumită în literatura anglo-saxonă ROTA, return on total assets, reflectând astfel eficiența capitalului economic alocat activității, cât și ca raport între rezultat și capitaluri investite, denumit în literatura anglo-saxonă ROI, return on investment, reflectând astfel remunerarea capitalurilor investite. Prima variantă de calcul al rentabilității
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]