448 matches
-
cu evoluție nesatisfăcătoare, în iulie 2005 oprind terapia cortizonică. - La 3 luni de la oprirea tratamentului cortizonic apare erupție la nivelul toracelui posterior, pentru care se instituie tratament cu metilprednisolon și Disulone. Evoluție nefavorabilă, soldată cu reacții adverse. - Sub tratament conservator (antibioterapie orală, pansamente cu rivanol) leziunile fesiere au evoluție trenantă și ulterior se extind treptat la nivelul întregii fese drepte. La examenul clinic se observă următoarele modificări: Tegumente: la nivelul gambei stângi, pe fața dorsală a piciorului și perimaleolar extern: două
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Journalistic/92043_a_92538]
-
facă la indicație medicală, și nu la libera alegere a pacientului. Trebuie menționată aici terapia cu antiinflamatoare nesteroidiene, care crește semnificativ riscul hemoragic prin adăugarea acțiunii antiagregante plachetare, dar și prin favorizarea leziunilor gastrointestinale ce reprezintă frecvent sediul sângerării, precum și antibioterapia, care poate influența în ambele sensuri efectul anticoagulant, în funcție de preparat (majoritatea antibioticelor potențează efectul anticoagulant, rifampicina îl reduce). O mențiune specială se impune pentru asocierea hipotiroidiei, cu tratament de substituție hormonală. Fiecare modificare de doză dictată de modificarea statusului hormonal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
infecții abdominale și de tract biliar, infecții ale plăgii și infecții urinare, mai rar endocardite, mediastinite sau infecții intratoracice. Factorii de risc pentru infecțiile cu VRE includ: spitalizări prelungite în unități de terapie intensivă, contactul cu pacienți colonizați cu VRE, antibioterapie cu spectru larg, imunosupresie, hemodializa, primirea unui organ CMV pozitiv, intervențiile chirurgicale laborioase și reintervențiile frecvente. Infecția trebuie suspectată la pacienții la care apare o cultură pozitivă cu enterococ din localizări sterile în mod normal sau din plagă. Colonizarea plăgii
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
la pacienții la care apare o cultură pozitivă cu enterococ din localizări sterile în mod normal sau din plagă. Colonizarea plăgii, a urinii sau materiilor fecale trebuie interpretată în context clinic. Profilaxia colonizării are la bază limitarea utilizării vancomicinei, a antibioterapiei cu spectru larg, evitarea transmiterii prin intermediul personalului sanitar. Tratamentul constă în îndepărtarea dispozitivelor medicale infectate, drenarea colecțiilor și ridicarea obstrucției biliare. Spectrul antibiotic care trebuie testat cuprinde ampicilina, linezolidul, quinupristin - dalfopristin, cloramfenicol, doxiciclină. Antibiotice de primă intenție sunt: ampicilina, linezolidul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
este cel mai frecvent agent infecțios: apare la 16 % din pacienții pediatrici transplantați mai ales în primele 2 săptămâni posttransplant. Transmiterea se face de cele mai multe ori prin mâinile personalului mendical, fiind o infecție nozocomială. Factorii de risc pentru infecție sunt: antibioterapia cu spectru larg, spitalizările prelungite, vârsta tânără, sexul feminin, plasarea grefonului intraabdominal tratament cu anticorpi monoclonali. Cele mai frecvente sindroame asociate infecției cu C dificile sunt: portajul asimptomatic, diaree, colită pseudomembranoasă, obstrucție, rar abcese intestinale, rar bacteriemie. De asemenea asociază
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Coccidioides: determină pneumonie, meningite, infecții musculoscheletale, dermatologice. Histoplasma: poate determina infecții pulmonare, mediastinale, cutanate, septicemii cu însămânțări secundare. Profilaxia infecțiilor fungice are la bază administrarea de antifungice topice sau nerezorbabile în perioadele de imunosupresie maximă. La transplantații care sunt supuși antibioterapiei prelungite, la tratament cu doze mari de imunosupresoare, cu candidurie prelungită, este recomandată profilaxie sistemică cu antifungice. Transplantații cu antecedente de micoze tratate, cu leziuni pulmonare granulomatoase vindecate beneficiază de profilaxie pe viață cu fluconazol sau itraconazol. Tratamentul constă în
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
localizat și de descoperit, ceea ce face diagnosticul dificil. Durerea viscerală dată de constipație, retenție urinară, spasm al colonului sau vezicii, necesită terapie specifică. Infecții urinare favorizate de golirea anormală este o cauză frecventă de durere pelvină în SM și necesită antibioterapie. Într-un număr de cazuri durerile ce apar mai complexe, sau 277 chiar neuropatice, dacă sunt combinate cu disestezie cutanată sau senzații de electrocutare sau iradiere, răspândindu-se la distanță, pot fi tratate cu succes cu analgezice obișnuite (paracetamol, antiinflamatorii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
furunculului este medical (patogenic și etiologic) și chirurgical. a. Tratamentul patogenic: comprese umede cu efect antiflogistic local (cloramină, alcool) . fizioterapie sau roentgenterapie (doze antiinflamatorii); tratamentul diabetului. b. Tratamentul etiologic: vaccinoterapie cu vaccin antistafilococic sau autovaccin; anatoxina stafilococică în doze progresive; antibioterapie antistafilococică conform antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizie și evacuarea conținutului, urmată de pansament. Furunculul buzei superioare și al feței se tratează conservator, prin comprese locale și antibiotice. 6.3. FURUNCULUL ANTRACOID (CARBUNCULUL) Apare sub forma unei aglomerări de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
etiologic și chirurgical: a.Tratamentul patogenic constă în: repaosul regiunii și evitarea iritației produse de îmbrăcăminte și transpirație; pansamente umede cu antiseptice citofilactice; fizioterapie și roentgenterapie, cu rol antiflogistic; tratamentul diabetului la pacienții în cauză. b.Tratamentul etiologic constă în antibioterapie pe baza antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizie, evacuare și drenaj în colecțiile limitate sau excizie în formele incipiente; dacă pierderea de substanță este importantă ca urmare a multiplicității nodulilor, după excizie se va efectua o grefă de piele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
flegmonului este chirurgical, obligatoriu dacă s-a instalat supurația. Se practică incizii largi, uneori multiple, cu drenajul tuturor spațiilor invadate, cu tuburi și meșe, eventual urmate de irigații cu soluții antiseptice sau antibiotice. Tratamentul chirurgical va fi asociat cu o antibioterapie țintită și un tratament tonic general. 6.7. LIMFANGITA ȘI LIMFADENITA ACUTĂ Etiologie. Agentul patogen obișnuit este streptococul, însă mai pot fi produse și de stafilococ, E. coli sau alți piogeni. Limfangita acută se însoțește de obicei de semne generale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
mulți ganglioni limfatici și țesuturile din jur. Tratamentul limfadenitei acute constă în repaus, antibiotice, comprese locale, tratarea corectă a porții de intrare a germenului, iar în caz de supurație sau adenoflegmon, se indică tratamentul chirurgical (incizie și drenaj), însoțit de antibioterapie. 6.8. ERIZIPELUL Erizipelul este o boală infecțioasă a tegumentelor produsă de streptococi βhemolitici (grup A), caracterizată clinic prin apariția unei dermite streptococice, cu tendință de expansiune și care este însoțită de fenomene generale de tip septic, leziunea locală tipică
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
prognosticul. Sindromul „piciorului diabetic” reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de spitalizare ale pacientului diabetic vârstnic, ce crește semnificativ morbiditatea și mortalitatea la acești pacienți. În cazul ulcerelor profunde debridarea chirurgicală asociată cu obținerea unui control glicemic adecvat și antibioterapie intravenoasă poate vindeca peste 60% din ulcere (85). La pacienții cu gangrenă evaluarea vasculară devine obligatorie, angioplastia transluminală percutană și reconstrucția vasculară proximală fiind proceduri elective la pacienții diabetici. Când leziunile se extind și la nivelul osului singura soluție rămâne
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
febră, leucocitoză, creșteri ale valorilor transaminazelor și bilirubinei datorită unor abcese hepatice secundare episoadelor de angiocolită acută. Aceste situații reclamă diagnostic prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare), diseminate se vor trata conservativ (prin antibioterapie), dar cele mari necesită drenaj (percutan/chirurgical). Stenozele biliare Stenozele biliare apărute după duodenopancreatectomia cefalică pentru cancere periampulare sunt complicații tardive, fiind consecința recidivelor tumorale locale sau anastomozelor bilio-digestive defectuos realizate (ce se complică în faza imediată postoperatorie cu fistulă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
laparoscopie diagnostică);explorare hematologică (hemoglobină, hematocrit, leucogramă, număr trombocite); - explorarea funcției renale (uree, creatinină, ionogramă, examen sumar de urină); - explorarea funcției hepatice (transaminaze, bilirubină totală, proteine totale, proteinogramă, fosfatază alcalină, indicele de protrombină);evaluarea metabolismului glucidic; - evaluarea metabolismului acido-bazic; - evaluarea antibioterapiei de primă intenție; - evoluția clinică sub tratament, - analiza deceselor;studiul factorilor de prognostic - scorul APACHE II modificat. Metode statistice În analiza statistică s-au utilizat atât metodele descriptive cât și cele analitice. După culegerea datelor, într-o formă accesibilă pentru
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prin tratament. Oricum, profilaxia ITU joase la toți pacienții cu ADPKD este extrem de importantă, date fiind riscul major de infecție ascendentă și afectarea parenchimului renal. Toate manevrele instrumentare vor fi evitate sau efectuate, în caz de necesitate, sub acoperire de antibioterapie profilactică (fluoroquinolone) cu 24 ore înainte de procedură. 4. Calculii renali Calculii renali reprezintă o complicație frecventă în ADPKD, afectând aproximativ 10-34% din pacienți (17) și foarte probabil un procent mai mare, deoarece calculii mici și puțin opaci nu sunt diagnosticați
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
biliară. Cultura din lichidul chistului infectat arată de obicei un membru al familiei Enterobacteriaceae, de obicei în cultură pură. Aceasta sugerează că infecția se produce probabil pe cale hematogenă, probabil de la o infecție renală anterioară sau concomitentă. Dacă se folosește numai antibioterapia (fără drenajul chistului infectat), se va administra un antibiotic cu penetrare în chist, și acesta este Ciprofloxacinul. Dacă se folosește metoda combinată, de puncție și drenaj, spectrul antibiotic folosit se lărgește, deoarece scopul antibioterapiei va fi doar de protecție împotriva
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau concomitentă. Dacă se folosește numai antibioterapia (fără drenajul chistului infectat), se va administra un antibiotic cu penetrare în chist, și acesta este Ciprofloxacinul. Dacă se folosește metoda combinată, de puncție și drenaj, spectrul antibiotic folosit se lărgește, deoarece scopul antibioterapiei va fi doar de protecție împotriva diseminării infecției în țesuturile din jur sau să fie deversată în sânge. Posibilitatea ca puncția percutanată a chistului infectat să fie o sursă de diseminare a infecției spre ceilalți chiști nu a fost încă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
standard antiinfecțios. Piocistita răspunde dificil la tratament, fiind adeseori diagnosticată prin eșecul terapiei standard, corect instituite la un caz considerat ca fiind pielonefrită acută. în toate cazurile vor fi aplicate cu strictețe măsurile igienice proprii tratamentului preventiv al ITU. Alegerea antibioterapiei optime pentru terapia piocistitei Chiștii pot fi clasificați în gradient și non-gradient, în funcție de concentrația de sodiu intrachistică raportată la cea plasmatică (vezi cap. 4). Chiștii non-gradient provin din epiteliul tubului proximal și sunt caracterizați prin joncțiuni intercelulare laxe ce permit
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pielonefrita acută și/sau piocistita) din cadrul ADPKD care se bazează pe: (1) diagnosticul diferențial între PNA și piocistită și (2) stabilirea severității infecției semne de sepsis (fig. 11.1). Pacienții care prezintă ITU înalte (PNA sau piocistită) frecvente vor primi antibioterapie (p.o.) perioade îndelungate de timp, 6-12 luni! Antibioterapia trebuie ajustată corespunzător atunci când se suprapune insuficiența renală, evitându-se de la început drogurile cu potențial nefrotoxic. Drenaj chirurgical, percutan, eliminarea calculilor Nefrectomia ca ultimă soluție F) TRATAMENTUL DURERII Durerea este prezentă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bazează pe: (1) diagnosticul diferențial între PNA și piocistită și (2) stabilirea severității infecției semne de sepsis (fig. 11.1). Pacienții care prezintă ITU înalte (PNA sau piocistită) frecvente vor primi antibioterapie (p.o.) perioade îndelungate de timp, 6-12 luni! Antibioterapia trebuie ajustată corespunzător atunci când se suprapune insuficiența renală, evitându-se de la început drogurile cu potențial nefrotoxic. Drenaj chirurgical, percutan, eliminarea calculilor Nefrectomia ca ultimă soluție F) TRATAMENTUL DURERII Durerea este prezentă în 60% din cazuri! Impune un diagnostic etiologic cât
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mai extensiv, după care sunt operați pacienții la care simptomele reapar după aspirație. în unele situații a fost însă remarcată cu surprindere remisiunea îndelungată a simptomatologiei după o singură aspirație chistică, efectuată sub ghidaj ultrasonografic (4). în cazul infecției parenchimului, antibioterapia este eficientă la majoritatea pacienților; având în vedere riscul agravării insuficienței renale prin infecțiile tractului urinar, acestea vor fi tratate prompt, iar orice instrumentare a tractului urinar va fi evitată. în cazul infecției chiștilor sau a colecțiilor perinefretice, antibioticele pătrund
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tractului urinar, acestea vor fi tratate prompt, iar orice instrumentare a tractului urinar va fi evitată. în cazul infecției chiștilor sau a colecțiilor perinefretice, antibioticele pătrund cu dificultate în interiorul acestora, astfel că asigurarea drenajului percutanat este o măsură esențială, alături de antibioterapie; ineficiența acestei atitudini terapeutice impune drenajul chirurgical sau, ca o măsură extremă, a nefrectomiei. Tratamentul infecțiilor în ADPKD include și tratamentul adecvat al obstrucțiilor, iar nefrectomia va fi indicată numai la cazurile cu infecție renală necontrolată sau infecție perirenală, în pofida
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pacienții nu necesită alcalinizare. Heparinoterapia clasică (5000 U i.v.. la 6 ore) sau mai modern cu heparine cu masă moleculară mică (cu interval de adminstrare de 12 ore), este indicată la pacienții la care apariția evenimentelor tromboembolice este iminentă. Antibioterapia cu spectru larg este necesară în toate cazurile, întrucât jumătate din comele hiperosmolare sunt induse de un factor precipitant infecțios, iar la cei la care acesta nu există la început, infecția poate surveni pe terenul biologic precar realizat de dezechilibrele
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
mediastinită descendentă necrozantă sunt reprezentate de:dovada clinică a unei infecții orofaringiene severe;aspecte radiologice caracteristice pentru mediastinită; mediastinită necrozantă evidențiată intra-operator/autopsie;stabilirea unei legături între infecția mediastinală și o infecție la nivel orofarigian [2]. Tratament Constă în antibioterapie, drenaj chirurgical și traheostomie. Se recomandă antibioterapie cu spectru larg (atât pentru flora aerobă cât și pentru cea anaerobă), apoi administrarea antibioticului în funcție de germenul identificat și antibiogramă. Sunt descrise mai multe posibilități de abord: transcervical, prin toracotomie, prin strenotomie mediană
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
clinică a unei infecții orofaringiene severe;aspecte radiologice caracteristice pentru mediastinită; mediastinită necrozantă evidențiată intra-operator/autopsie;stabilirea unei legături între infecția mediastinală și o infecție la nivel orofarigian [2]. Tratament Constă în antibioterapie, drenaj chirurgical și traheostomie. Se recomandă antibioterapie cu spectru larg (atât pentru flora aerobă cât și pentru cea anaerobă), apoi administrarea antibioticului în funcție de germenul identificat și antibiogramă. Sunt descrise mai multe posibilități de abord: transcervical, prin toracotomie, prin strenotomie mediană și abord transtoracic subxifoidian sau prin incizie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]