743 matches
-
Sîrbu. SOROHAN, Elvira. Literatură și comunicare. În: Însemnări ieșene, 1, nov. 2004, nr. 1, p. 52-53. SOROHAN, Elvira. O carte despre și numai pentru femei. În: Convorbiri literare, 138, iun. 2004, nr. 6, p. 24-25. Despre volumul Femeia în Roma Antică de Mihaela Paraschiv. SOROHAN, Elvira; SPIRIDON, Cassian Maria. Profesorul e un actor care vine cu rolul învățat, lăsînd impresia că e spontan: dialog cu criticul și istoricul literar Elvira Sorohan, realizat de Cassian Maria Spiridon. În: Convorbiri literare, 138, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sa, autorii acestei epoci de crepuscul se întorc asupra noutății devenite modă și o parodiază. Așa face de pildă Dickens, care vizitează în 1844 Italia și vede acolo altceva decât Goethe, cu șapte decenii înainte: lângă vestigiile monumentale ale Romei antice, călătorul postromantic vede o populație mizeră, mame care-și despăducheau copii în fața cocioabei, cerșetori, briganzi. Cunoaștem foarte bine acest proces și din literatura noastră: după un debut furtunos romantic de inspirație pur livrescă, Filimon reneagă modelul inițial și parodiază sângeros
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
piatra din capul unghiului", fie la "piatra tăiată din munte, nu de mână [de om]" din Daniel, 2:34, 35, 45, ar fi astfel desemnat ca fiind piatra prețioasă prin excelență în cazul când verdeleancă ar proveni din italianul "verde antico", folosit ca atare în textele culte ("praguri din marmură de cea mai fină și verde antic" Alecsandri) și adaptat fonetic în textele populare până la forma citată de Tudor Pamfile; ipoteza s-ar putea susține și prin faptul că "verde antico
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
antico", folosit ca atare în textele culte ("praguri din marmură de cea mai fină și verde antic" Alecsandri) și adaptat fonetic în textele populare până la forma citată de Tudor Pamfile; ipoteza s-ar putea susține și prin faptul că "verde antico" înseamnă matostat, iar matostatul era considerat o nestemată, ca și diamantul sau rubinul. Ar fi de înțeles ca Maica Domnului, căutându-și înlăcrimată fiul prin lume, să-i dea un nume superlativ, tainic, doar de ea cunoscut; dar nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unei realități sociale în care raporturile comerciale erau puțin dezvoltate, iar majoritatea prestațiilor sociale nu aveau la bază piața, ele manifestînd un caracter obligatoriu. În lumea creștină a Evului Mediu, economia rămîne subordonată moralei, gîndirea medievală situîndu-se în continuarea celei antice. De pildă, Biserica interzicea împrumutul cu dobîndă, considerată un surplus ilicit, ce fură timp, acesta din urmă fiind un dar gratuit al lui Dumnezeu. Iată aici un incipient al teoriei moderne a dobînzii ca preț al timpului 3. Toma d
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din blocul opus, al țărilor occidentale. Grecia este considerată "o anomalie, outsider-ul ortodox din organizațiile occidentale" (1a, p. 148), din cauza numeroaselor ei atitudini duplicitare de la intrarea în UE până astăzi. Ca și Turcia, Grecia nu aparține civilizației occidentale. Grecia antică și coloniile sale au creat civilizația elenică, preluată de romani, care, la rându-le au transmis-o "barbarilor" deveniți treptat, făuritori ai civilizației occidentale. Din secolul al IX-lea, Turcia a încercat să introducă unitate în civilizația arabă, fiind împiedicată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în partea stângă a tabloului și care a stârnit nenumărate controverse. Klimt bulversa încă odată convențiile canonice ale picturii academice înfățișând o anatomie completă a nudului feminin. Femeia imponderabilă a filozofiei și pozitivismului pare să exibe propria sexualitate ca și antica Baubo, dar, spre deosebire de gestul grotesc care stârnește râsul Demetrei, aici el este generator de anxietate. O altă figură care a stârnit oprobiul a fost cea a femeii însărcinate din colțul din dreapta sus al tabloului. Moartea, mai precis craniul scheletului, stă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vechii greci cu europenii moderni, și pe vechii romani cu americanii moderni și Malcolm Muggeridge, ,,On The Threshold of the Eighties", în publicația The American Spectator, mai 1980, în care se comentează decăderea visului american comparată cu perioada din Roma antică din timpul lui Cezar Augustus, perioadă în care libertatea individuală pare să fi fost uitată. 25 Patrick Brantlinger, Bread and Circuses (Theories of Mass Culture and Social Decay), Ithaca și Londra, Cornell University Press, 1983, p. 50. 26 Idem. 27
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sud-vestul american, reținerea este valoarea centrală, iar pentru nativii americani din Marile Câmpii abandonul le caracterizează acțiunile și personalitatea. Totodată, ea a folosit opoziția nietzscheeană dintre apolonici și dionisiaci pentru a diferenția culturile native americane. A descris cum în Grecia Antică adoratorii lui Apollo puneau accentul în timpul celebrării zeului pe ordine și calm. În contrast, adoratorii lui Dyonisos, zeul vinului, puneau accentul pe dezlănțuire (dezmăț), abandon sau dorința de a renunța. Aceleași deosebiri le-a observat și între nativii americani: pe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sud-vestul american, reținerea este valoarea centrală, iar pentru nativii americani din Marile câmpii abandonul le caracterizează acțiunile și personalitatea. Totodată, ea a folosit opoziția nitzscheană dintre apolonieni și dionisiaci pentru a diferenția culturile native americane. A descris cum în Grecia Antică adoratorii lui Apollo puneau accentul în timpul celebrării zeului pe ordine și calm. În contrast, adoratorii lui Dyonisos, zeul vinului, puneau accentul pe dezlănțuire (dezmăț), abandon și dorința de a renunța. Aceleași deosebiri le-a observat și între nativii americani, pe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Despre funcția de justificare a stereotipurilor vorbise și Lippmann când subliniase că "nu există nimic altceva care să reziste cu atâta încăpățânare educației sau criticii ca stereotipul"532, dând ca exemplu încercarea lui Aristotel de a justifica sclavia în Grecia Antică prin intermediul stereotipurilor: "lipsa de diferențiere ar duce, în mod natural, la dizolvarea instituției (sclaviei, n.n.). Dacă oamenii liberi și sclavii arătau la fel, pe ce se baza tratarea lor atât de diferită? Aceasta era confuzia pe care vroia Aristotel s-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
piept greu, cu pulpe grele, făcut parcă dintr-o marmură moale. Genunchii săi uriași, ca aceia ai lui Moise din San Piero in vincoli pe care Michelangelo l-a izbit cu ciocanul, rupeau stofa; laba tare a piciorului ca aceea antică de pe una din ulițele Romei spărgea încălțămintea, cărnurile sale suceau veșmintele. Criticul era gigantic și aveai impresia că punând urechea pe toracele său misterios spre a-i asculta bătăile inimii ai fi auzit un motor imens, o orgă de apă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
problematica moralei se identifica că o preocupare de reducere a distanței și a tensiunilor dintre cămpul realității (ceea ce este) și orizontul valorilor (ceea ce merită și în consecință, trebuie să fie). După secole de “morală a supunerii”, cum a fost morală antică șic ea medievală, a supunerii față de voința lui Dumnezeu sau a stăpănilor laici, s-a propus un prototip al “omului modern”, al omului liber, aflat numai sub tutela propriei sale rațiuni, omul autonom. Etică iluministă a lui Kant e o
Imperativul kantian al Demnităţii Umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
vizuale a categoriei sacrului, propunând spre discuție aspecte importante ale acestui subiect. În acest sens, este trecută în revistă o scurtă incursiune istorică a tematicii dezbătute, găsind unele conotații specifice, încă de la primele expresii creatoare ale artei primitive, la cele antice, și ulterior la cele creștine. Discursul este susținut de imagini și comentarii de ordin estetic sau plastic, menite să creeze o viziune mai clară asupra evoluției modalităților de reprezentare vizuală a sacrului în decursul timpului. Cel de-al treilea capitol
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
caracteristici ale reprezentărilor vizuale ale sacrului din Antichitate, îndreptându-ne atenția cu predilecție asupra artei Mesopotamiei și a Egiptului antic (mileniile IV-III î.Hr), dar și asupra unor perioade ulterioare, marcate de cultura Greciei (mileniul I î.Hr.) și a Romei antice (sec. VII î.Hr.). Prezentarea lor în acest cadru teoretic comun are ca fundament modul asemănător de abordare de către acestea a noțiunii de sacru, respectiv viziunea lor formatoare asupra reprezentărilor artistice cu caracter religios. Având ca principală asemănare credințele politeiste, arta
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să mute sursa sacralității zeului de la caracteristicile magice ale acestuia, la frumusețea execuției artistice 354. Astfel de lucrări au determinat înlocuirea în timp a acelui curent ce considera că artele făceau parte din sfera meșteșugurilor (techné), valoroasele opere ale Greciei antice având să constituie adevărate repere și modele exemplare pentru arta perioadelor ce au urmat, acest fapt fiind pe deplin argumentat de numeroasele artefacte ce au inspirat și marile opere ale altor culturi și civilizații străvechi, așa cum a fost și cea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
constituie adevărate repere și modele exemplare pentru arta perioadelor ce au urmat, acest fapt fiind pe deplin argumentat de numeroasele artefacte ce au inspirat și marile opere ale altor culturi și civilizații străvechi, așa cum a fost și cea a Romei antice. Sprijinindu-se pe modelele anterioare de reprezentare, arta romană ajunge să datoreze numeroase trăsături culturii grecești, mesopotamiene și egiptene. Prin urmare, la romani, mitologia acestora amintește numele mai multor divinități a căror echivalență grecească denotă continuitatea și, într-un anume
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
turbează Și mișcă lumea ei negru-măreață, Pe-ale ei mii și mii de nalte brațe Ducând peire - țări înmormîntează. Azi un diluviu, mîne-o murmuire, O armonie, care capăt n-are - Astfel e-a ei întunecată fire, Astfel e sufletu-n antica mare. Ce-i pasă - ce simțiri o să ni-nspire - Indiferentă, solitară - mare! {EminescuOpIV 182} CUM OCEANU-NTĂRÎTAT... Cum oceanu-ntărîtat turbatu-i! Răcnind înnalță brațele-i spumate, De nori s-acață, -n bolta lumei bate Până furtuna-l reîmpinge-n patu-i. Sălbatecul! -Van fulgeri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de pe ochi ia-mi vălul trist și rece, Căci simt bătaia renviatei inimi ". Și de pe ochi-mi cade ceața sură Și noi minuni uimiții ochi văzură, 115Căci înaintea mea stai vrăjitoare Și basmu-asculți cu zâmbetul pe gură. Ș-atuncea pier anticele portale. În jurul meu iluminate sale Și-n loc de morți ființe vii, ce vesel, Cu hohot râd - serbează bachanale. {EminescuOpIV 216} Unde-s acum fantasticele șeme Prin care luna străbătea-ntr-o vreme? Acele mii risipuri din pustie Trăiesc... nici unul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poezie nu uită să-i avertizeze pe cei care folosesc afrodiziacele să facă acest lucru cu măsură și îi atenționează să nu-și neglijeze starea generală de sănătate ca rezultat al pasiunii excesive. De asemenea, reflectă ambiția bărbaților din China antică de a deveni „Amanți-Dragon” formidabili - nu pentru a putea ejacula mai des, ci pentru a satisface „două femei sau douăsprezece, cinci sau cincizeci”, suficient ca să elibereze esența pentru longevitate existentă în „Refluxul yin”. Primăvara într-o sticlă După ce a stabilit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
semblable. Regards sur l'anthropologie des sociétés contemporaines, Paris, Presse du CNRS, 1989. SERVIER, Jean, Magia, traducere de Bogdan Geangalău, prefață de Nicu Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2001. SFAMENI GASPARO, Giulia, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, Roma, Libreria Ateneo Salesiano, 2002. SHUMAKER, Wayne, Științele oculte ale Renașterii, traducere de Petronela Petrar, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2003. SIRONNEAU, Jean-Pierre, Figures de l'imaginaire religieux et dérive idéologique, teză de doctorat sub conducerea lui Gilbert Durand, Paris, Harmattan, 1993
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
postfață de dr. Mihai Neagu Basarab, București, Ed. Evenimentul, 1990. 103 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și magie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999, p. 46. 104 Giulia Sfameni Gasparo, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, Roma, Libreria Ateneo Salesiano, 2002. 105 Joachim Wach, Sociologia religiei, traducere de Florin Iorga, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 222. 106 Max Weber, Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase, traducere de Claudiu Baciu, București
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Vernant et al., Divination et rationalité, Paris, Seuil, 1974; Michel Maffesoli, Eloge de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996; Michel Maffesoli, Le mystère de la conjonction. Paris, Fata Morgana, 1997; Giulia Sfameni Gasparo, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, ed. cit. La toți aceștia mai putem adăuga nenumărați antropologi și etnologi din țară și străinătate care au scris texte serioase (folosite și citate în lucrarea nostră) în domeniu. 185 Subiectul este tratat și de Claude Benski et al., The
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
toate zilele, Își schimbă Înțelesul și se specializează, devenind termeni tipic uni versitari, dintre care mulți sînt În uz și acum, dezvă luind cît de legată este universitatea de azi de rădăcinile ei medievale: realitatea care stă În spatele acestor cuvinte, antice și mereu aceleași, poate fi și chiar este profund diferită. Termenul „universitate“ din limbile europene moderne se referă fie la conținutul Învățămîntului supe rior, fie la organizarea lui, obiecte pentru care Evul Mediu folosea două cuvinte distincte: studium și uni
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
este amendată ca barbarie, în timp ce spiritul public al Antichității greco-latine va fi sedus de discursul oratoric, emoționant, patetic, speculativ și, nu în ultimul rând, argumentativ. Marc Baratin, în La parole polémique, depistează două direcții ale relației dintre retorică (desigur, cea antică) și polemică: una vizează semnificația etimologică, deci "referința războinică", cealaltă "conotația negativă atașată conceptului de polemică"21. Prima are un caracter static, imuabil și presupune existența unui conflict acut, iar cea de-a doua, mereu susceptibilă de a intra sub
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]