2,342 matches
-
existență de hârtie și deambulează prin spații intergalactice. Rețeta prozei SF, prizată la cenaclul Junimea și exploatată și de alți desantiști în volumele lor, îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe care îl cheamă Seneca produce harnic scrieri de anticipație, numite Diavolul planetei albastre, Melchior etc. Provenind din cenaclul junimist, ai cărui membri s-au exersat în producții colective (de pildă, compunerea în proză Autobuzul de Însurăței), C. publică în 1991 un roman inedit, scris la patru mâini, împreună cu comilitonul
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
populare indiene, București, 1963 (în colaborare cu Radu Maier); Claude Tillier, Unchiul meu Benjamin, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Jules Verne, Castelul din Carpați, București, 1967; André Gide, Paludes. Prometeu rău înlănțuit, București, 1969; Un pic de neant. Antologie a anticipației franceze contemporane, București, 1970; Padișahul și vizirul. Basme persane, București, 1971 (în colaborare cu Viorel Bageacu); Gérard Klein, Planeta cu șapte măști, pref. trad., București, 1975, Seniorii războiului, București, 1975; John Brunner, Răbdarea timpului, București, 1981 (în colaborare cu J.
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Proza, 134-136; Paul Dugneanu, „Grifonul lui Ulise”, o parabolă modernă, LCF, 1976, 37; Dana Dumitriu, Imagini mișcate, RL, 1976, 37; D. Micu, Două microromane, CNT, 1976, 42; Ioana Crețulescu, Fantezie și rigoare, LCF, 1978, 12; Sorin Titel, Un roman de anticipație, RL, 1978, 22; Dan-Ion Vlad, Un Babel în viitor, R, 1978, 5; Anton Cosma, „Babel”, VTRA, 1978, 11; Sultana Craia, Timpul ficțiunii, LCF, 1979, 18; Titus Moraru, Istorie și adevăr romanesc, ST, 1979, 5; Radu Călin Cristea, „Timp cu călăreț
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Toma, „Xele, motanul din stele”, O, 1984, 15; Ion Bogdan Lefter, „Imposibila oază”, RL, 1984, 33; Florin Mugur, „Imposibila oază”, FLC, 1984, 36; Florența Albu, „Imposibila oază”, VR, 1985, 12; Dicț. scriit. rom., I, 626-629; Cosma, Romanul, II, 227-229; Opriță, Anticipația, 203-213, 487-490, passim; Dicț. analitic, IV, 451-455. R.S.
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
în critică, ATN, 1979, 1; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 337-343; Culcer, Serii, 73-82; Călinescu, Biblioteci, 248-256; Piru, Critici, 93-96; Ulici, Prima verba, III, 241-242; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 62-66; Dicț, scriit. rom., I, 670-671; Petraș, Panorama, 218-222; Opriță, Anticipația, 528-531. N.M.
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
spus cu ghitara”, GL, 1967, 42; Guy de Bosschère, Mioara Cremene, „Journal des poètes”, 1979, 7; Geo Vasile, „De-atâta greutate pleoapa mi-e concavă”, „Baricada”, 1995, 9; Ileana Berlogea, „Penthesileea la Troia”: mit și actualitate, CRC, 1997, 2; Opriță, Anticipația, 433-436; Manolescu, Enciclopedia, 211-212. M.P.-C.
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
11; Nicolae Jiplea, „Alexandru Macedonski și complexul modernității”, O, 1984, 39; Gabriel Coșoveanu, Arghezi - poet al substanței numinoase, R, 1999, 11; Mircea Moisa, O lectură ce redefinește / reconfigurează, R, 1999, 11; Ilie Guțan, Religiozitatea lui Arghezi, „Euphorion”, 2001, 1-2; Opriță, Anticipația, 534-535. C.V.
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
îmbracă două laturi, esențiale și anume: prevenirea și intervenția antiteroristă. Prevenirea constituie sarcina prioritară a întregului aparat antiterorist, obligat să ia măsurile necesare de precauție pentru înlăturarea oricăror posibilități de comitere de acțiunilor teroriste. Prin natura sa, prevenirea presupune previziune, anticipație și preîntâmpinarea desfășurării fenomenelor, evenimentelor și acțiunilor teroriste, pe baza analizării situației operative precedente. În cadrul măsurilor de prevenire, efortul principal va fi concentrat pentru descoperirea și sesizarea la timp a tuturor premiselor și împrejurărilor care ar putea permite sau favoriza
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
sisteme de comandă și control ultraperfecționate, pe un suport de rețea orizontal, foarte complex de la rețeaua telefonică la Internet, via imaginea tv în care toate elementele sistemului au acces la informație și la decizie în timp real sau chiar cu anticipație. Categoriile de forțe, în viitorul război, vor conta nu ca entități, ci ca modalități administrative și profesionale de pregătire a forței desfășurabile în teatru. Datorită asimetriei, diferențele de tehnică și tehnologie militară se vor perpetua în războaiele de mâine, între
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și la război Centrul Național de Acțiune Antiteroristă (CNAAT). * Structuri de conducere specializate, teritoriale subordonate Inspectoratului pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului. Conducerea acțiunilor de contracarare a terorismului va avea în vedere faptul că lupta împotriva acestui risc asimetric presupune previziunea, anticipația și preîntâmpinarea desfășurării fenomenelor, evenimentelor și acțiunilor extremist teroriste pe teritoriul național. Conducerea acțiunilor de contracarare a terorismului, văzută ca un sistem, reprezintă structura decizionaă a marii unități antiteroriste care are rolul de a asigura conducerea activităților și acțiunilor desfășurate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nu autocratul, ci rebelul de odinioară), fără să mai vorbesc de troțkiști, aceste enciclopedii ambulante, erau cititori înverșunați, maniaci ai anticariatelor și refractari la imagine. Un hegelian și-ar explica acest lucru prin aceea că lectura provoacă decroșarea critică și anticipația utopică, dat fiind faptul că "este doar partea nevăzută a științei" și nu aparține viitorului decît prin "repetarea" trecutului. Abstractizarea determină acțiunea, așa cum rememorarea determină inovația. Am devenit atît de familiari cu mediatema. Ne-am săturat de acești doctrinari care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
definit ca schimbare societală sau sectorială realizată în baza unui proiect, elaborat de elite și adoptat de mase ca rezultat al unor procese de persuasiune, contagiune socială sau constrângere (Sandu, 2000) Același autor remarcă, la începutul perioadei tranziției, faptul că anticipațiile și așteptările oamenilor legate de reformă nu erau foarte bine clarificate, iar aspectul lor contradictoriu indica mai degrabă un reformism de negație, adică de respingere a comunismului (Sandu, 1997). Atât tranziția cât și reforma presupun schimbări multiple: economice (privatizare, liberalizarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mea. (Cehov) Sir CONAN DOYLE (1859-1930) Scriitorul scoțian C. Doyle ocupă un loc important în literatura mondială. Este creatorul genului "polițist", eroul său Sherlock Holmes fiind arhicunoscut. Opera sa literară este, însă, mult mai vastă: romane de aventuri, istorice, de anticipație științifică. Pentru meritele sale literare, în 1902, a fost înnobilat primind titlul de Sir. Opera lui C. Doyle a fost scrisă într-un stil atractiv, mereu apreciat și reluat, punctat de ecranizări, apreciată de lumea întreagă. Medicina i-a indus
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
fost un autor original și fecund (cca 300 de scrieri). Epicur împărțea filosofia în canonică, fizică și etică (introducere despre natură, despre lucrurile pe care trebuie să le alegem și despre cele de evitat) (Diogenes Laertios). Respingea dialectica considerând senzațiile, anticipațiile și simțurile noastre criterii ale adevărului. Observația directă prin simțuri și intuiția obținută pe calea rațiunii sunt singurele totdeauna adevărate. Epicurienii resping dialectica deoarece la ei adevărul nu se descoperă printr-un joc dialectic al conceptelor. Obiectul științelor constă în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
noastre: persoane, comunități, popoare? Globalizarea este, neîndoielnic, un proiect. Din care nu putem exclude nici interesele statului care a elaborat proiectul, interesele Americii. Deci, globalizarea trebuia să servească anumite interese: ale omenirii, dar și ale celor care au gândit cu anticipație procesul și i-au creat cadrul de afirmare. Ce putem spune acum, după aproximativ 20 de ani de funcționare? Cu excepția anilor de început, globalizarea nu a servit pe cei care au proiectat-o. Ci pe cei care au știut să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
etc.) care dinamizează gândirea și imaginația, concentrează atenția asupra esențialului. Se estimează că sursele vizuale ar putea să le potențeze și să le facă mai productive pe cele auditive (M. Goldevski). Eficientă se dovedește și practica multiplicării și distribuirii cu anticipație a unor materiale În legătură cu subiectul care setratează: texte, rezumate, organigrame, scheme incomplete, chestionare cu Întrebări-cheie, alte materiale documentare etc. pe care elevii urmează să le completeze concomitent cu ascultarea expunerii sau de care se vor folosi ulterior În pregătirea lor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
afirma că „o prelegere sau o serie de prelegeri este mijlocul cel mai potrivit pentru crearea cadrului conceptual care va servi ca bază studiului individual” (Mackenzie, Michael, Jones, 1975, p. 159). Se utilizează, de asemenea, ca modalitate de prezentare, cu anticipație astructurii logice a materiei care urmează a fi studiată (prelegerea introductivă) sau de sintetizare a unui conținut mai vast deja parcurs (prelegerea de sinteză). Realizarea unei prelegeri necesită o grijă deosebită de acordat esențializării informației, ierarhizării stricte a ideilor și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de idei și de a găsi Împreună căi de rezolvare a problemelor scoase În evidență. Este valabilă această metodă, Îndeosebi În condițiile În care participanții dispun de un bagaj de cunoștințe În legătură cu tema prezentată, obținut fie pe baza lecturii cu anticipație a textului din manual (curs), a unei sinteze a expunerii pusă la dispoziție, În prealabil, fie a parcurgerii unei minime bibliografii, din timp indicată ori ca urmare a audierii unei suite de lecții, a unei experiențe practice profesionale (dacă este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-și atingă scopul. Sunt și alte cerințe de care este condiționată reușita prelegerii-dezbatere. Mai Întâi se cere vorbitorului să-și elaboreze de așa manieră prelegerea Încât să se poată raporta personal, cu competența cuvenită, la materialul indicat a fi studiatcu anticipație de către participanți, relevând În cursul expunerii propria sa atitudine, ca specialist În materie. Aceasta va stimula interesul și gândirea celor de față; ei vor găsi puncte de sprijin mai bine conturate la care se vor putea raporta ulterior, În cursul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deci o problemă, tot așa după cum nici orice problemă nu poate deveni un pretext de problematizare. În adevăratul ei sens, o situație-problemă are un caracter de ipoteză, iar rezolvarea În sine „...este tocmai drumul conștient străbătut de la elaborarea ipotezei (ca anticipație mintală a soluțiilor, ca previziune) la verificarea și adoptarea ipotezei optime”. Gradul de complexitate al operațiilor mintale În care este angajat elevul, condiționat de Însăși natura și complexitatea problemei. Adevărata problematizare găsește, este drept, unele puncte de sprijin În experiența
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
active În timpul lecturii și o Însușire treptată a unor deprinderi corecte și complexe de autoinstruire prin lectură. Atitudinea critică și efortul reflexiv, căutarea analogiilor, a transferurilor posibile de cunoștințe și idei, evaluarea și judecata de valoare, jocul fanteziei și al anticipației, interesul și gustul pentru citit, sinteza, extrapolările și interpolărileetc., nu pot fi separate de actul unei lecturi active; sunt expresia unei receptări active a textului didactic, științific, literar etc. „Arta de a citi este și arta de a gândi” - afirmă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
superficialetc "1. Reflecția personală - un antidot al ÎnvĂȚĂrii superficiale" Există modalități de comunicare nu numai cu alții, ci și „cu sine Însuși”. Vorbim aici despre reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția Înseamnă o concentrare a intelectului și o luminare care se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate În analiză, În examinare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fac posibilă sesizarea de noi relații, de noi asociații de idei, de noi structuri cognitive. Folosindu-se de virtuțile limbajului interior, În răstimpul meditației, mai mult sau mai puțin Îndelungate și pasionale, subiectul are ocazia să Întreprindă tatonări, să Încerce anticipații, să formuleze supoziții, ipoteze și căi de rezolvare; În mintea lui se cristalizează mai multe variante de soluții posibile, se ajunge la noi elaborări sau concluzii, la redescoperiri de noi reguli, legi, principii etc., seîntrevăd posibilități de control și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deținut monopolul cu decenii În urmă. b) Potențialul pedagogic al proiectuluitc " b) Potențialul pedagogic al proiectului" Spre deosebire de alte metode care privesc evocarea, reconstituirea, redarea, descrierea sau explicarea unei activități trecute, proiectul are În vedere Înfăptuirea unei acțiuni viitoare, este o anticipație ideatică, un fragment din activitatea de creație a individului. El situează subiectul (ca individ sau ca echipă) În miezul unei acțiuni, rezervându-i un rol activ și principal În Înfăptuirea acesteia, determinându-l nu numai să imagineze, să construiască pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau de a construi un edificiu Înainte ca el să existe). Internetul nu face decât să crească aceste posibilități, să multiplice ocaziile imaginare ale celor care Îl Întrebuințează; să facă să crească posibilitățile de manifestare a imaginației, a creativității, a anticipațiilor rezolutive; - de a-și Îmbogăți vocabularul specific domeniului care interesează; - de a-și exersa abilități de comunicare (În limbi străine); - de a-și dezvolta strategii de procesare a informației. Integrat Într-un sistem educațional, Internetul oferă profesorului dar și elevilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]