795 matches
-
sau viitoare, aceasta apărând de îndată ce libertatea individului este știrbită în vreun fel. Desfătarea lui Aristip coincide cu cea a unui anarhist care nu pune nimic mai presus de libertate, nici măcar îsau mai ales) plăcerea... -9Plăcerea trăită în mod conștient. La antipozii criticii clasice opuse dintotdeauna hedonismului, desfătarea nu poate fi trăită împotriva conștiinței ori fără participarea acesteia: căci, pentru a exista cu adevărat, cea dintâi are nevoie de cea de-a doua. Satisfacția animalică - a se citi și a se reciti
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
echilibrul? O viață de plăceri fără memorie și inteligență, fără reflecția și analiza care să o permită rămâne literă moartă. O breșă în care Socrate dispare cu totul, lăsându-l pe Protarh cu buzele umflate! -5Cotonogirea unui țap ispășitor. La antipozii unei opoziții care te lasă să alegi între două imposibilități îo viață de plăceri fără reflecție, o viață de reflecție fără plăceri), un hedonist autentic, un veritabil adversar al lui Platon, pe o scenă filosofică reală, și nu trucată, ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mania legată de philosophia perennis, la teoriile geniului sau ale miracolului. Ascultându-l pe Epicur, trebuie deci să luăm în considerare trupul care gândește o propoziție teoretică, apoi o încarnează în condiții istorice precise. Ideea, se înțelege, acționează eficient la antipozii unui platonism care șterge biografia, disimulează trupul ca și cum ar fi o dovadă de culpabilitate jenantă, recuză momentul istoric sau geografic pentru a nu lua în considerare decât ideile pure, cerul inteligibil și cauzalitatea ideală - cifre, numere, idei, forme... Realul epicurian
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
implementeze filosofia lui Epicur la Roma. Poate că făceau parte din grupul de filosofi expulzați din capitala italiană în 173 î. Hr. pentru că autoritățile considerau că elogiul filosofic adus de ei plăcerii corupea tineretul și celebra moliciunea, o virtute situată la antipozii aspirațiilor societății romane în această perioadă... în bazinul mediteranean, epicurismul se bucură de un real succes. Philodemos vine din Gadara, un oraș din Siria, unde vede lumina zilei în 110 î. Hr. Maestrul său, Zenon din Sidon, îi inculcă principiile epicuriene
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zei masculi și zeițe femele... -, viața lor socială și limba lor, rațională, deci înrudită cu greaca... Pioșenia exclude rugăciunea orientată în sensul interpelării, al solicitării, al cererii interesate: nu comunici cu zeii pentru a le cere binefaceri sau avantaje. La antipozii sacrificiilor grecești menite să asigure bunăvoința cerului, departe de orice transcendență, relația filosofului cu modelele sale se instalează în imanență, pe terenul meditativ și spiritual al unui fel de înțelepciune păgână. Zeii epicurieni îndeamnă la imitarea lor, un exercițiu de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din iubire ceea ce aduce bucurie și să ne păzim de tot ce ne poate costa... Disociind iubirea de sexualitate, el inventează astfel libertinajul în forma lui modernă. în această privință, Lucrețiu este contemporanul nostru. Evident, învățătura lui se află la antipozii creștinismului, care proslăvește virginitatea, celibatul, asceza și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
camăta, după liberalizarea comerțului (1829). Plămădirea burgheziei românești și a statului național centralizat modern, scria autorul, sunt două procese ce se contopesc în unul singur, care dă esența mercantilismului românesc. Cea de-a doua fază, liberalismul, urmează mercantilismului, fiind la antipodul acestuia. Doctrină a libertății totale, a inițiativei, proprietății private și a democrației moderne, cu conotații de neîncredere în puterea centrală și „anarhism de stat”, liberalismul, consideră Zeletin, are în secolul XX doar o semnificație istorică, întrucât țările avansate l-au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politice. Societățile postcomuniste în special au fost și încă mai sunt sunt supuse r. asociate cu tranziția. Situația este accentuată de contextul actual al globalizării, care face ca un eveniment să poată afecta cu repeziciune țări sau organizații aflate la antipozi. Pe de altă parte, există o interdependență între r. personale și cele sociale. De aceea, intervențiile statului în ceea ce privește bunăstarea individuală, ca în cazul asigurărilor sociale, încep să fie reconceptualizate în termenii managementului r., sub impulsul preocupării tot mai accentuate pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
logodnică de-a pururi, soție niciodată”, ca în poezia lui Tudor Arghezi. Că partenera lui Ulise nu e Penelopa, spune direct poetul - femeia care ocupă scena în poezia lui e Miriamida, inspiratoare a unei iubiri mai degrabă carnale decât spirituale, antipodul Penelopei ca simbol al fidelității în iubire. Ultimul grupaj de poeme, Cântece de mântuire, e cel care schimbă registrul poetic. Cântecele „de mântuire” sunt mai degrabă tradiționaliste și nostalgice decât optzeciste. „Mântuirea” o caută acum poetul nu în mitic, ci
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
prozator și dramaturg. Este fiul Anei Cleopatra (n. Aslan) și al lui Șerban Ivănceanu, cadru didactic la Facultatea de Drept din București. Învață la Liceul „I.L. Caragiale” din București, absolvindu-l în 1957. S-a îndreptat spre o carieră la antipodul poeziei, cu studii la Școala Financiară (1957-1959) și la Academia de Studii Economice din București, încheiate în 1966. Studentul la secția evidență contabilă a debutat cu poezii în 1964 la revista „Contemporanul” și a publicat în „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Ramuri
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
și anarhetipurilor. Și ca să continuu ideea de amplificare a fantasmelor, am să vă vorbesc despre o experiență personală, o ședință de Emotional Body Process pe care mi-a oferit-o un prieten. Cum spuneam, este o tehnică nonpsihanalitică aflată la antipodul analizei de tip modernist. Nu vreau să spun că psihanaliza nu ar lucra cu fantasmele, ci faptul că această metodă nu interpretează, nu Își propune să te vindece spunându-ți În cuvinte teoretice, În noțiuni și În concepte, care este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inexpugnabila capitală a Golaniei”. Poezia politică, cu accente de pamflet, încercată de D. ca modalitate de expresie directă, atinge nivelul artistic cel mai scăzut al întregii sale opere, redevenită aulic generalizatoare prin ridicarea din nou, la alegorie (Lamentația VIII). La antipod se situează cei o sută de Psalmi publicați în 1997, dar scriși, probabil, de-a lungul întregii vieți, semne ale unei căutări cu momente de exaltare, de revoltă, de rar extaz, de continue întrebări legate de rostul ființei muritoare, în
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
situație, a trebuit totuși să se adapteze și el așa cum o dovedesc omiliile sale, adaptate la nivelul credincioșilor și al supușilor săi. Un istoric precum Grigorie din Tours ar fi de neconceput în Italia, iar concepția lui istoriografică este la antipodul concepției lui Cassiodor sau a lui Iordanes. Nu întâmplător Grigorie cel Mare a încercat de mai multe ori să facă ordine în Biserica din Galia și nu întâmplător cel mai mare poet din Galia din a doua jumătate a secolului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
introducerea unei idei insolite - oameni-manechine sau manechine care prind viață - nu face decât să întărească aerul de superficialitate. Piesa Lovește-l pe aproapele tău (1995), subintitulată „comedie tristă”, își motivează titlul prin propunerea unei așa-zise noi porunci divine, la antipodul moralei creștine, dar necesară într-o perioadă confuză (cum este cea din România de după 1989), caracterizată de sentimentul răsturnării valorilor. Cu o construcție interesantă, prima parte a textului pare să aparțină teatrului de revistă, bazându-se pe procedeele tradiționale ale
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
divinitate. De o cu totul altă factură este romanul de aventuri Naufragiații de la Auckland (1937), a cărui acțiune se desfășoară în anii 1863-1864, având ca protagoniști câțiva navigatori porniți din portul australian Sydney. Alegerea subiectului și interesul pentru continentul de la antipod îi erau stimulate autoarei de preocuparea lui Mihail Sadoveanu din anii ’30 pentru Australia, pe care scriitorul o evoca în Țara Kangurului (1937), în marginea jurnalului lui Hubert de Castella. S. primise, după cum mărturisește, „misiunea de a adapta” în românește
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
mai variate feluri - religioase, morale, serioase, inutile, foarte generale și foarte limitate, foarte mari și foarte mici. Americanii se adună pentru a sărbători, pentru a fonda seminarii, pentru a construi biserici, pentru a distribui cărți și a trimite misionari la antipozi. Spitale, Închisori și școli iau naștere pe această cale. În opinia mea, „cele mai interesante sunt asociațiile intelectuale și morale din America”66. În timp ce americanii sunt, de departe, cei mai individualiști oameni din lume, noi de asemenea dedicăm foarte mult
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
familiarizat cu secretele meseriei și cu trucurile trompe l’oeil ale modernității - conturat totuși, din voință proprie, în galeria teatrului de idei; și mai exact, în nișa teatrului cu mesaj explicit. S. proiectează piese cu mesaj, dorindu-le însă la antipodul acelora în care acest mesaj consună perfect cu cel al directivelor oficiale. Optează, în consecință, pentru o echilibrare între ponderea adevărurilor figurate și cea a scriiturii care le învăluie metaforic pentru a le dezvălui revelator. Dar aceasta îl apropie prea
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
situație, a trebuit totuși să se adapteze și el, așa cum o dovedesc omiliile sale, compuse la nivelul credincioșilor și al supușilor săi. Un istoric precum Grigorie de Tours ar fi de neconceput în Italia, iar concepția lui istoriografică este la antipodul concepției lui Cassiodor sau a lui Iordanes. Nu întîmplător Grigorie cel Mare a încercat de mai multe ori să facă ordine în Biserica din Gallia și nu întîmplător cel mai mare poet din Gallia, din a doua jumătate a secolului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ființă națională, un scandal anti-românesc, o dezertare de la misiunea măreață cu care fusese înzestrat poporul român! Atâta obtuzitate, atâta rea-credință și atâta stupizenie rar mi-a fost dat să întâlnesc. Las' că argumentele "istorice" ale d-lui Coșea erau la antipodul teoriilor sale economice! Unde ne găsim să cerem consecvență la politicinaul român? Or fi teoriile sale economice inspirate de experimentele europene, dar cum le va implementa - în ipoteza că un electorat tembel îi va oferi ocazia - printre statuile lui Ștefan
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
întărește impresia de sensibilitate. Căci atunci când ne gândim la Magda Cârneci, avem în vedere o poezie caldă și delicată, în fiecare dintre camerele căreia pătrunde soarele (un alt motiv-pilon al autoarei, "soare matcă incandescentă din nou absoarbe-mă!", p. 78), antipodul tonurilor bruște și tăioase din Femeia-cruciat (Editura Paralela 45, 1999) de Ruxandra Cesereanu, de exemplu. Atmosfera stenică a textelor ei nu este însă placidă sau monotonă. Echilibrul este, uneori, tulburat de "exhibarea" momentelor crude, marcate de experiența avortului (Iacinta) sau
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
lunecător al ficțiunii au atras atenția și teoreticienilor literaturii. Interesul polemic al lui S. merge însă mai curând spre implicațiile esențialiste atribuite relației real - posibil de filosofia europeană. Și, mai ales, spre evaluarea ei tradițională într-un sistem având ca antipozi centralul și perifericul. Tipologia flexibilă proiectată în carte demonstrează că opoziția simplistă lumi centrale - lumi marginale camuflează o rețea complicată de relații: de compatibilitate și incompatibilitate, de comensurabilitate și incomensurabilitate, având drept consecințe intersecția sau fuziunea, ciocnirea sau acomodarea, anihilarea
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
solemn, având simplitatea gravă a marilor texte fundamentale, care celebrează pacea existenței potolite, senine, integrată desăvârșit în ordinea cosmosului. Mare artist al cuvântului, S. folosește o limbă plină de savoarea vorbirii populare, cu o dulceață a graiului moldovenesc, dar la antipodul exprimării curente. Materia verbală e rodul unui travaliu artistic excepțional. Ca și Luther - spune G. Călinescu - scriitorul a creat o limbă literară numai a lui. O pricep perfect contemporanii săi, dar ar înțelege-o și Ștefan cel Mare. Limba lui
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
vitregă, virginități pierdute mai mult sau mai puțin fericit, delațiuni absurde (acuzații de spionaj) dar nu mai puțin periculoase, totul împodobit metaforic (Lucian Blaga este adesea citat aici), fără agresivitate, fără conflicte corozive, fără psihologii demonice, excrescențe malefice, adică la antipodul unor practici occidentale în literatura genului. În publicistică, aceeași tentă sentimental-moralizantă: volumul Martor incomod (1999) reunește o sută de articole publicate de Ș. în revista „Pentru patrie”. SCRIERI: Cadența generației, București, 1974; Scrisori de acreditare, București, 1976; Declarație de dragoste
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
al căror destin literar rămâne legat de paginile S. sunt Sanda Movilă, căreia E. Lovinescu îi găsește chiar numele literar, Ticu Archip, dar și Victor Eftimiu, I. C. Vissarion, D. D. Patrașcanu, Eugen Relgis, Ludovic Dauș, Ion Călugăru, Anton Holban. La antipodul academismului „științific” profesat în amfiteatrele Universității bucureștene de Mihail Dragomirescu, care stă permanent sub lupa critică a S., pentru morga judecăților de valoare și pentru lipsa de nuanțe a discursului analitic (Germanofobia culturală, Mihail Dragomirescu), metoda lovinesciană se dovedește seducătoare și
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]