1,520 matches
-
ca un sistem limitat În interiorul statului-națiune. Diasporele culturale deschid ușa către posibilitatea unei sfere publice cu adevărat globale, alcătuită din comunități culturale diverse, care există atât În interiorul, cât și În afara granițelor naționale și care nu mai sunt determinate de teritorii. Antropologul Arjun Appadurai, de la universitatea Yale, argumentează că marea parte a violenței dintre comunitățile culturale este rezultatul incapacității de a depăși vechea logică politică ce leagă națiunea de un teritoriu și un stat. Incapacitatea multor grupuri neteritoriale de a gândi În afara
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
minuțioase întreprinse de Cora Du Bois (1944) pe baza observației directe (a modalităților de creștere a copiilor), a unor extinse autobiografii și relatări de vise și a testelor proiective. Materialele astfel recoltate au fost date spre interpretare unor experți (psihologi, antropologi), care au lucrat independent. Ei au ajuns la concluzii similare cu privire la tipul alorean de personalitate, ale cărui dominante ar fi pasivitatea, apatia, indiferența în fața naturii și a celorlalți (inclusiv lipsa de interes față de predecesori). Explicația principală ar consta, în viziunea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
37% din eșantionul investigat (apud Harris, 1975). În rândul populației iroqueze (triburi de indieni din America de Nord) s-au întreprins foarte multe cercetări psihosocioculturale, și deoarece o entitate atât de întinsă și de exotică era atât de la îndemâna numărului mare de antropologi, sociologi și psihologi americani. O carieră științifică strălucită au făcut studiile lui L. Morgan despre organizarea familială și relațiile de rudenie (kinship) la iroquezi, deși teza lui principală - evoluția, la scară planetară, de la relații sexuale total nestructurate și necontrolate, la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe această linie studiile lui M. Rokeach (1973), inclusiv unele privind aspecte foarte specifice, cum ar fi abandonul fumatului. Pentru sociologi, conceptul-cheie axiologic strâns relaționat cu manifestările comportamentale este cel de normă, multă vreme cel de valoare fiind total neglijat. Antropologii culturali, în schimb - analizând îndeobște societăți mai simple și uniformizate -, au mizat mult pe „valorile dominante” ale unui context comunitar (incrustate în „personalitatea de bază”), pentru explicarea acțiunilor sociale. Merită reținută în acest sens distincția operată de R. Linton (1968
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reținută în acest sens distincția operată de R. Linton (1968) între modelul ideal al unei culturi, concepția despre cum ar trebui să fie și să se comporte membrii ei, și modelul real, adică modul cum se comportă ei în realitate. Antropologul american spune că în fiecare cultură există o distanță între cele două, ceea ce până la un punct e firesc; atunci când distanța este însă prea mare, modelul ideal pierde din credibilitate și eficiență acțională. Distincția dintre „cum ar trebui” sau „cum ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de psihologia socială a sociologilor” (1998, p. 307). Oricât de mult credit am acorda valorilor morale și principialismului - lucru pe care, de altfel, l-au practicat de mult analiști ai naturii umane și vieții sociale din alte discipline, filosofi, istorici, antropologi, sociologi și alții -, nu putem ignora faptul că și altruismul, și conduitele prosociale concrete se petrec la intersecția cauzală a mai multor factori. Datele empirice, cu explicațiile și interpretările atașate lor, arată cât de variabile și complexe sunt motivația și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai mult sau mai puțin ergonomizat al computerului, are și serioase dezavantaje. Printre altele, se accentuează sentimentul de înstrăinare și alienare al lucrătorului din lumea modernă și postmodernă, așa cum remarcabil a fost descris acest fenomen în cazul culturii americane de antropologul M. Harris (1982). Să nu omitem însă că, inclusiv din punctul de vedere al satisfacției în muncă și în viață în general, computerul aduce și note pozitive, dintre care posibilitatea de a lucra acasă, ceea ce mărește diapazonul libertății de organizare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între culturi. Datele culese de antropologii culturali demonstrează că pentru fiecare cultură sunt tot mai puține norme prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”) general acceptate. Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
calea spre o rezolvare pozitivă a unei situații conflictuale). ¬ școala de la Palo Alto. Intenția lui Norbert Wiener de a aduna persoane din diferite domenii în perspectiva unor conferințe comune (organizate de Fundația „Macy”) l-a adus în contact cu doi antropologi: Gregory Bateson și Margaret Mead. Bateson va încerca să îl convingă pe Wiener să-și îndrepte atenția către științele sociale; ulterior, Bateson însuși se va consacra studiului privind comunicarea. școala de la Palo Alto (un orășel situat la sud de San
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
p. 115). Astfel, anumite sunete ar trimite spre culori luminoase, iar altele, dimpotrivă. Aceste două exemple ne oferă o viziune interesantă asupra predeterminării comunicării în curentul structuralist. Claude Lévi-Strauss a folosit aceleași metode pentru a studia, în calitatea sa de antropolog, „popoarele primitive”. Astfel „dacă (așa cum credem) activitatea inconștientă a spiritului constă în a impune forme unui conținut și dacă aceste forme sunt fundamental aceleași pentru toate spiritele vechi și moderne, primitive și civilizate (...), este necesar și suficient să se ajungă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai degrabă decât înțelegerea factorilor sociali și culturali prin contactul direct (deși uneori minimal) cu comunitățile-țintă. O conferință recentă ce a reunit economiști de vârf ai Băncii Mondiale (Culture and Public Action, iunie 2002) și câțiva dintre cei mai cunoscuți antropologi (Arjun Appadurai, Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de acord
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Mondiale (Culture and Public Action, iunie 2002) și câțiva dintre cei mai cunoscuți antropologi (Arjun Appadurai, Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții, metode de cercetare și implicații practice foarte diferite. Antropologii nu pot asimila ușor modelele economiștilor; pe lângă aceasta, ei nu sunt de acord cu presupozițiile universaliste ale economiștilor despre natura umană ca fiind orietată spre maximizare, profit și individualism. Economiștii, pe de altă parte, găsesc relativ inutil particularismul studiilor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
maximizare, profit și individualism. Economiștii, pe de altă parte, găsesc relativ inutil particularismul studiilor de caz și exagerat principiul relativismului cultural potrivit căruia economia poate diferi enorm în culturi diferite. Aceast dialog urmează o serie de conferințe ținute de alți antropologi, de asemenea foarte cunoscuți în interiorul disciplinei, în fața unor audiențe ale angajaților Băncii Mondiale. Arjun Appadurai a vorbit despre relația dintre globalizare, sărăcie și cultură. Katherine Verdery și Sara Berry au discutat problemele legate de privatizarea drepturilor de proprietate asupra pământului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
momentul de față, cultura - contribuția cea mai importantă a antropologiei la științele sociale - este privită ca fiind una dintre variabilele luate în considerare la elaborarea și implementarea proiectelor de dezvoltare. În urma „auditului” a 68 de proiecte realizate de Banca Mondială, antropologul Conrad Kottak (1990) a produs o clasificare a acestora din punctul de vedere al compatibilității culturale. El vorbește despre proiecte compatibile din punct de vedere cultural și proiecte incompatibile cultural. Deși multor practicieni din industria de dezvoltare cultura le poate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai simplu, unor explicații de genul „Așa sunt ei”. Astfel privită, cultura e redusă la un exercițiu de nominalism, prin care ceea ce nu se poate explica prin modele economice este „aruncat” în categoria cultură. Dacă am văzut care este critica antropologilor privitoare la aceste modalități de a privi cultura, care este propunerea lor? Ei insistă că aceasta trebuie înțeleasă ca o formă de adaptare la condiții economice și politice impuse din exterior. Cultura este o abilitate a oamenilor de a utiliza
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ș.a.m.d. Mai degrabă, ei sunt motivați de scopuri imediate: să își mențină producțiile agricole, să își construiască un drum mai bun pe ruta deja existentă, să asigure servicii de educație și sănătate etc. Pornind de la legea lui Romer, antropologul american Conrad Kottak sugerează că proiectele realiste promovează schimbarea, dar nu inovația excesivă. El oferă câteva exemple în acest sens, sugerând că proiectele de irigație care doresc reabilitarea, îmbunătățirea și extinderea sistemelor existente sunt mai de success decât cele care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu cel pentru orez. Datorită managementului riscului specific țăranilor (organizat, în principal, în jurul continuității gospodăriei), efortul de muncă domestic era depus pentru cultura tradițională de orez. Un alt exemplu legat de incompabilitatea culturală a proiectelor de dezvoltare este descris de antropologul Donald Cole (1975), care a petrecut un prim stadiu (aproape trei ani) al experieței sale de cercetare în mijlocul unui trib de beduini (Al-Murah) din Arabia Saudită. În perioada în care Cole a studiat această populație, Al-Murah ocupa sud-estul Peninsulei Arabe, adică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
componentă de cercetare de teren, pe care de multe ori coordonatorii proiectelor o asimilează cu un contact cu administrația (de obicei, de la nivel regional sau național), mai degrabă decât cu țăranii sau beneficiarii direcți ai acestor programe. În aceste condiții, antropologii pot contribui cu unele informații utile pentru astfel de proiecte. Potrivit lui Allen Hoben (1982) rolul antropologului pare să fie limitat la dimensiunea compatibilizării relației dintre scopuri și mijloace, mai degrabă decât la stabilirea scopurilor, lucru care rămâne, de cele mai multe ori
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contact cu administrația (de obicei, de la nivel regional sau național), mai degrabă decât cu țăranii sau beneficiarii direcți ai acestor programe. În aceste condiții, antropologii pot contribui cu unele informații utile pentru astfel de proiecte. Potrivit lui Allen Hoben (1982) rolul antropologului pare să fie limitat la dimensiunea compatibilizării relației dintre scopuri și mijloace, mai degrabă decât la stabilirea scopurilor, lucru care rămâne, de cele mai multe ori, în zona de expertiză (și de putere) a economiștilor. Totuși, antropologii pot contribui la planificarea și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Potrivit lui Allen Hoben (1982) rolul antropologului pare să fie limitat la dimensiunea compatibilizării relației dintre scopuri și mijloace, mai degrabă decât la stabilirea scopurilor, lucru care rămâne, de cele mai multe ori, în zona de expertiză (și de putere) a economiștilor. Totuși, antropologii pot contribui la planificarea și elaborarea unor politici relevante pentru populațiile-țintă prin câteva activități. Una dintre ele este chiar îmbunătățirea planificării, prin oferirea unei perspective de la „firul ierbii”. Proiecte de dezvoltare identice vor avea rezultate diferite în funcție de diferențele politice, ecologice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Acestea pot fi identificate doar prin contactul direct cu comunitățile-țință, unul dintre punctele tari ale metodei antropologice. Contactul direct cu comunitățile-țintă permite, de asemenea, descrierea și înțelegerea perspectivei clientelei, de obicei sărace, o operațiune esențială pentru implementarea proiectului. Pe lângă aceasta, antropologii pot oferi date de bună calitate, care pot fi folosite la corectarea datelor de recensământ sau obținute prin intermediul chestionarului în ceea ce privește venitul, accesul la pământ, relațiile de putere locale ș.a.m.d. Cercetătorii familiarizați cu comunitățile-țintă pot să ajute la formularea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau a statului, fondul de consum al gospodăriei era condiționat de relația cu CAP-ul, iar ritmul de muncă era direct coordonat de liderii CAP-urilor. Procesul de decolectivizare din Romania a beneficiat de un studiu de teren detaliat al antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003). Acest studiu de antropologie culturală poate fi asimilat în seria istorică a studiilor despre „problema agrară” în România, produse de gânditori precum Dobrogeanu-Gherea, Virgil Madgearu sau Henri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Clifford, Marcus, 1986), ea devine interesantă pentru alte discipline. În acest context, înțelegerea relațiilor de putere din interiorul și dintre comunități, a practicilor de subzistență, a relațiilor sociale care formează țesutul social al comunităților-țintă sunt esențiale pentru practica dezvoltării participative. Antropologii se află prinși într-o dublă dilemă. Pe de o parte, una dintre axiomele cercetării antropologice - neintervenția în comunitățile studiate - este în contradicție directă cu practica proiectelor de dezvoltare, și anume integrarea comunităților locale în structuri politice (statul-națiune) și economice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
O soluție intermediară este rolul de broker în numele comunității locale și lumea industriei de dezvoltare sau a birocrațiilor statului. Pe de altă parte, sugestia ca proiectele de dezvoltare să nu amenințe activitatea de subzistență și să nu suprainoveze sugerează că antropologii se identifică cu comunitățile pe care le studiază și le dezvoltă: ei doresc să beneficieze de oportunitățile extracomunitare atunci când există și să se replieze în interior atunci când acestea dispar. Bibliografie Appadurai, Arjun, 1986, „Introduction: Commodities and the Politics of Value
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Change” („Educația pentru schimbare socială”). Lucrările au fost „condimentate” corespunzător de o echipă de actori Chicano care au jucat o piesă, au cântat și au dansat încercând să le sugereze participanților problemele speciale și bogăția traiului în două culturi. Cunoscutul antropolog Theodore Roszak a continuat pe același ton, lansându-și teoria despre „intelectul rapsodic”. Rhapsodic intellect era cam același lucru cu tacit knowing („cunoaștere tacită”) a lui Michael Polanyi. Ambele desemnează fenomene și procese care adâncesc și extind cunoașterea, precum search
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]