2,440 matches
-
fost traduse în peste zece limbi străine. Recenziile făcute de critici analizează dacă cele povestite le-ar dăuna copiilor sau nu sau dacă sunt prea sângeroase sau nu. Cu toate acestea, sunt incluse între paginile cărților sale multe fapte istorice, antropologice și autobiografice. Descrierea Războiului Franco-German pierdut l-a făcut pe Aimard să-și piardă o mare parte din cititori. Aventura sa mexicană din 1852 este descrisă în "Curumilla"; istoria uciderii surorii sale vitrege Fanny în "Te Land en Te Water
Gustave Aimard () [Corola-website/Science/336512_a_337841]
-
bazate pe diferențierea rasială. Justificarea ideilor rasiste era coordonată cu justificarea politicii lui Hitler. Rosenberg s-a inspirat din cărțile scrise de Arthur de Gobineau, Houston Stewart Chamberlain și Madison Grant precum și din credințele lui Hitler. Rosenberg, lipsit de cunoștințe antropologice, nu a avut resursele științifice de care dispuneau Grant și ceilalți, și astfel a ales să-și bazeze teoriile rasiale pe idei filozofice în ciuda cercetărilor științifice. Rosenberg considera că negrii, evreii și alte popoare semitice sunt inferioare iar în vârful
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
țesături le oferă capacitatea de a reprezenta vizual și artistic cultura și identitatea tribului. Principalul studiu privind viața beduinilor arabi din acest spațiu este atribuit lui William C. Young ( "The Rashaayda Bedouin: Arab Pastoralists of Eastern Sudan" ). Regăsim aici înregistrări antropologice și etnologice bine documentate despre viața de zi cu zi, relații intertribale și mai ales, despre repartizarea spațiului, puterii și muncii între sexe. În 1978, acest tânăr antropolog primește o bursă în valoare de 7000$ pentru a putea merge și
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
ale teritoriului locuit de secui, dar că o mare parte a populatiei românești a fost secuizată. Gheorghe Popa-Lisseanu arată că: Potrivit unui studiu realizat de geneticieni și antropologi din câteva instituții academice din Ungaria, se arată că "„din rezultatele cercetărilor antropologice și genetice a ieșit la iveală că nu există diferențe semnificative între populația secuiască și cea maghiară”". Etimologia cuvântului "székely" este controversată și neclară, cercetătorii oscilând între trei ipoteze principale: 1) din numele tribului turcic ogur (oghur; dialectele "lir") "*s
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
și-o face despre sine prin recensământuri, obiceiuri de lectură etc.) . Așadar, ținând cont de complexitatea existenței în comun și de schimbările permanente antrenate de alegerile individuale, în viziunea construcționistă identitatea națională nu poate fi un dat imuabil, (în sens antropologic) dependentă de devenirea individuală. Potrivit lui Benedict Anderson, sentimentul național se sprijină pe faptul că națiunea este prezentată și ajunge să fie trăită ca "naturală": tot ceea ce este "natural" (părinții, sexul, limba, culoarea pielii, locul de naștere etc.) este dezinteresat și
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Homo sapiens fossilis), aceste populații apărând și dispărând brusc și inexplicabil din Europa anilor 30000 - 12000 î.Hr.. Nu numai că nu au evoluat din specia anterioară Homo neanderthalensis, dar difereau de aceasta foarte mult din punct de vedere genetic și antropologic, cât și ca nivel cultural, tehnico-științific, ca mod de viață și concepție asupra rolului omului în lumea vie și în Univers. Autorul cărții se întreabă "de unde veneau Homo sapiens fossilis"? O altă problemă este faptul că marile civilizații antice din
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
Africii, America, etc.) au supraviețuit și au jucat un rol major, uneori decisiv în dezvoltarea populațiilor locale inferioare. Astfel s-ar explica puzderia de enigme maiașe, cretane sau egiptene. Sau doar așa s-ar explica prezența unei populații cu caractere antropologice neobișnuite în vestul Africii și în Mediterana (cum ar fi "guanșii" din Canare ori "toreenii" în Corsica), prezența a 2500 monumente megalitice în Bahamas, acelor de tip nouraghes din Sardinia, a hipogeului din dale de piatră albă de la Hal Salfieni
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
buletine științifice: "„Mousaios”" și "„Analele Buzăului”". Deasemeni activitatea editorială este completată de publicarea unor cataloage și monografii. Activitatea științifică de cercetare este dusă atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții muzeale. Bazele primei colecții publice de piese arheologice, antropologice și istorice din Buzău s-au datorat lui pedagogului, publicistului și geografului român Basil Iorgulescu, care după ce în decurs de un deceniu a strâns diverse piese, a cerut în 1891 aprobarea de la Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice de a le
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
o parte din populație emigrează către Imperiul Otoman. Câteva decenii mai târziu, în 1913, antropologul elvețian menționează că aceste colonii s-au dizolvat și reușește să mai găsească în zonă doar o rămășiță de 14 arabi, toți bărbați. În urma analizelor antropologice, Pittard a concluzionat că o parte a acestora aveau influențe rasiale negroide și pune această situație în legătură cu faptul că populația arabă din jurul Mării Roșii prezintă deseori influențe rasiale negroide, ca o consecință a comerțului cu sclavi africani practicat aici în
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
în diferite ramuri ale antropologiei, etnologiei și arheologiei. În 1892 publică lucrarea de antropologie ""Crania Ethnica Americana"". A sprijinit pe prietenul său Heinrich Schliemann, descoperitorul ruinelor cetăților Troia și Micene. Împreună cu Adolf Bastian înființează în 1869 ""Berliner Anthropologische Gesellschaft"" ("Societatea Antropologică din Berlin"), iar în 1870 ""Deutsche Gesellschaft für Anthropolgie, Ethnologie und Urgeschichte"" ("Societatea germană de Antropologie, Etnologie și Preistorie"). În politică, Virchow a reprezentat un punct de vedere liberal, unul din întemeietorii "Partidului progresist" ("Fortschrifttspartei"), fiind și deputat în Consliul
Rudolf Virchow () [Corola-website/Science/299001_a_300330]
-
aproape deloc elită intelectuală, nu este deloc sau este slab reprezentată oficial de persoane din rândul ei și, prin urmare, nu este prezentă deloc sau aproape deloc în viața publică. Acest grup etnic a început să facă obiectul unor cercetări antropologice, etnografice și lingvistice aprofundate numai în anii 1990, și cunoștințele despre el sunt încă lacunare. Începând cu această perioadă, se constată în rândul băieșilor un proces de afirmare a identității etnice, în grade diferite de la o regiune la alta, care
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
au ocupat de această temă Teodor Filipescu (1906), Isidor Ieșan (1906), Gustav Weigand (1908), Tihomir R. Đorđević (1911), Constantin S. Nicolăescu-Plopșor (1922), Martin Block (1936), Emil Petrovici (1938), Ion Chelcea (1944), M. R. Barjaktarović (1964), Ion Calotă (1974) etc. Cercetările antropologice, etnografice, etnosociologice și lingvistice se intensifică după 1990 (vezi secțiunea Bibliografie), odată cu sporirea interesului pentru minorități în general, dar chestiunile legate de băieși sunt numai parțial lămurite. Din cauza insuficienței surselor, despre istoria băieșilor există mai mult ipoteze decât certitudini. În ceea ce privește
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
și muncitori (care scoteau cenușa), toți având condiții de lucru dure, mai ales cei din urmă. Așa cum am menționat mai sus, Centrala Tejo are o enormă valoare patrimonială, nu numai în aspecte de arhitectură sau arheologie, dar deasemenea, istoric, social, antropologic și economic. Patrimoniul Centralei, lăsat de-a lungul timpului fără activitate,este de netăgăduit. A fost o mare centrală a Lisabonei și a Portugaliei până la mijlocul secolului XX. Raza de acțiune a ajuns în tot orașul Lisabona și pe Valea
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
000 evrei, 10-15.000 druzi și cerchezi, 17.000 creștini (nearabi) și 10-20.000 personal administrativ și militar otoman (majoritatea turci). În cadrul acestui amestec de populații existau relații de colaborare și bună vecinătate, dar și animozități cu unele izbucniri violente. Antropologic, unitatea socială și de autoritate arabă era "familia" (în ) care cuprindea între sute și mii de membri - mărimea hamulei determina și poziția ei în stratificarea socială. Interesele hamulei erau strict locale-regionale. Tentativele lui Herzl pe lângă Înalta Poartă (a sultanului) de
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
pentru natura omului, viața acestuia, cultură și societate a existat încă din antichitate. Herodot și Tacitus au descris în lucrările lor diferite aspecte legate de triburile celtice și germanice. Herodot este și primul care formulează principalele aspecte problematice ale cercetării antropologice. În evul mediu Marco Polo descrie în lucrările sale viața mongolilor, obiceiurile acestora, cultura acestora etc, iar Cristofor Columb descrie cultura amerindienilor. În secolele XIX-XX cunoștințele despre civilizațiile dispărute se îmbogățesc considerabil datorită cercetărilor arheologice efectuate de arheologi precum Heinrich
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
care a studiat civilizația miceniană, Jean Champollion care a descifrat hieroglifele, Arthur Evans, civilizația minoică, Howard Carter, egiptolog. Secolul al XIX-lea este caracterizat de dezvoltarea teoriilor "evoluționiste", "deterministe", și "mitologiste" în explicare omului și culturii sale. Ca metodologie, studiul antropologic este văzut ca o analiză a informațiilor coroborate din scrieri istorice, jurnale de călătorii și speculații literar-filozofice. Ideea centrală a antropologiei evoluționiste, care domină această perioadă, este aceea că este posibil studiul formelor incipiente ale umanității prin studierea triburilor "primitive
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
aceea că este posibil studiul formelor incipiente ale umanității prin studierea triburilor "primitive", deoarece acestea se află pe o treaptă inferioară de evoluție, informându-ne astfel exact asupra modului în care arătam și noi, "civilizații", în zorii umanității. Principalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate lui Herbert Spencer ("organismul social"), Karl Marx ("determinismul social și evoluția umanității ca luptă între clase"), Morgan (periodizarea culturii și a etnicității), Tylor (definirea culturii). În perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
impune treptat metoda etnografică a cercetării vieții oamenilor prin locuirea pentru o perioadă împreună cu aceștia și urmărirea lor îndeaproape. Tot acum sunt formulate teoriile moderne în științele sociale datorate lui Emile Durkheim și Max Weber. Secolul XX prilejuiește diversificarea teoriilor antropologice și producerea de analize asupra unor teme antropologice, respectiv descrieri culturale (etnografii) dintre cele mai diverse. În România este înființat în anul 1926 Institutul de din inițiativa prof. dr. Francisc Iosif Rainer, titular al catedrei de Anatomie la Universitatea de
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
prin locuirea pentru o perioadă împreună cu aceștia și urmărirea lor îndeaproape. Tot acum sunt formulate teoriile moderne în științele sociale datorate lui Emile Durkheim și Max Weber. Secolul XX prilejuiește diversificarea teoriilor antropologice și producerea de analize asupra unor teme antropologice, respectiv descrieri culturale (etnografii) dintre cele mai diverse. În România este înființat în anul 1926 Institutul de din inițiativa prof. dr. Francisc Iosif Rainer, titular al catedrei de Anatomie la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. Inițial
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
la Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, iar în prezent se află sub patronajul Academiei Române. Institutul de antropologie adăpostește una din cele mai largi colecții osteologice din Europa. O listă de lucrări reprezentative ar putea cuprinde opere cum ar fi: Marile teorii antropologice enunțate în secolul XX sunt: "particularismul istoric", "difuzionismul","relativismul cultural," "funcționalismul", "structuralismul", "materialismul", "interpretativismul", "criticismul." Antropologia cuprinde patru mari ramuri: În funcție de tradițiile naționale și de modul în care s-au dezvoltat aceste științe în diferite țări, ceea ce se înțelege prin
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
umane: viață socială, viață economică, viață religioasă, viață politică; respectiv viața urbană sau formele de expresie simbolică sau vizuală - au dat naștere la câteva subdomenii ale antropologiei culturale, cu subiecte și abordări specifice: iar diferitele obiecte sau interese ale studiului antropologic au format treptat domenii de studiu autonom în cadrul antropologiei, cu propriile teorii și metode: Pentru alte posibile conotații vedeți și articolul antropologie culturală/socială. Antropologia, în science-fiction, analizează apariția ființelor raționale neumane, precum și evoluția biologică a omului în raport cu condițiile de
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
mai evident) limbajul antropologiei culturale (deci și denumirile de mai sus) tinde să se unifice sub influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce însemnau ei, și înlocuirea lor sau (mai frecvent) încercarea de integrare a lor în termenul mai generos de "antropologie culturală". În
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
de respingere a tehnologiei. ul nu presupune o respingere totală a tehnologiei, unii eco-anarhiști considerând că tendința spre tehnologie, la fel ca și limbajul, este o caracteristică specific umană. Filosofia eco-anarhistă poate fi explicată că o interpretare a unor adevăruri antropologice și biologice. În cadrul acestei filosofii se afirma adesea (vezi Daniel Quinn, Jared Diamond) că Revoluția din Neolitic, datând din perioada 9000-7000 î.e.n. care a avut loc în Semiluna Fertila nu a adus o înbunătățire a vieții. În general, eco-anarhistul are
Eco-anarhism () [Corola-website/Science/303049_a_304378]
-
font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>teatro testimonio</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, bazate pe un demers prealabil de cercetare antropologica - artiștii trăiesc în sate împreună cu țăranii, fac interviuri cu țărani, colectează de mărturii despre problemele și greutățile cu care se confruntă aceștia. </spân></spân></spân></p> Unul dintre proiectele cele mai interesante este trupa lui Albio Paz, </spân></spân><spân
Experiențe ale teatrului muncitoresc-țărănesc în socialismul de stat. Colectivele de teatru socialist din Cuba și Nicaragua () [Corola-website/Science/296126_a_297455]
-
ar fi „neprofesională”. A părăsit Chicago pentru a lucra la relații publice în Schenectady, New York, pentru General Electric. Universitatea din Chicago avea să-i accepte mai târziu romanul "Leagănul pisicii (Cat's Cradle)" ca teză de masterat, remarcându-i conținutul antropologic și acordându-i diploma M.A. (Master of Arts) în 1971. Când se afla pe punctul de a abandona scrisul, Universitatea din Iowa i-a oferit lui Vonnegut un post de profesor la Atelierul de Scriere din Iowa. Cât timp
Kurt Vonnegut () [Corola-website/Science/310035_a_311364]