2,986 matches
-
cât și hipertensiunea produsă prin defrenare (secțiune chirurgicală) vin în sprijinul rolului fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori bulbari (fig. 71). Cercetările lui Shepherd (1973) au precizat sensibilitatea mai mare la distensie a sinusului carotidian decât a arcului aortic. Acesta din urmă intervine mai mult ca mecanism antihipertensiv decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Mx și 75-80 mmHg Mn. Diferențe mari ale valorilor presionale există între circulația sistemică și circulația pulmonară, deși fluxul pe minut al celor două ventricule este egal (5 l/minut). Presiunea arterială pulmonară reprezintă doar 1/5 din valoarea presiunii aortice datorită rezistenței reduse la flux a vaselor pulmonare și capacității vasculare înalte a plămânilor. Dintre factorii determinanți ai presiunii arteriale la nivelul marii și micii circulații, motopompa aspiro-respingătoare cardiacă deține primul loc. Inima, ca organ propulsor, intervine prin debitul cardiac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dar se reduce de cinci ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Pentru reflexul chemoreceptor, receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mmHg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO2 și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite vasculare stabilesc comunicări între ele prin anastomoze de diferite tipuri. Vasele circulației pulmonare prezintă o serie de particularități morfo-funcționale, ce le diferențiază de cele nutritive de origine aortică. Spre deosebire de ramurile aortice, arterele pulmonare sunt scurte, predominent elastice cu pereți subțiri și cu distensibilitate foarte mare, permițând ca în timpul sistolei să aibă loc creșterea volumului fără depășirea valorilor normale ale presiunii pulmonare (15-20 mmHg). Arteriolele precapilare (aproximativ 300 milioane
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiune joasă. Deși aparțin unor compartimente diferite, cele două circuite vasculare stabilesc comunicări între ele prin anastomoze de diferite tipuri. Vasele circulației pulmonare prezintă o serie de particularități morfo-funcționale, ce le diferențiază de cele nutritive de origine aortică. Spre deosebire de ramurile aortice, arterele pulmonare sunt scurte, predominent elastice cu pereți subțiri și cu distensibilitate foarte mare, permițând ca în timpul sistolei să aibă loc creșterea volumului fără depășirea valorilor normale ale presiunii pulmonare (15-20 mmHg). Arteriolele precapilare (aproximativ 300 milioane) se întind, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formează o rețea densă necontrolată de sfinctere precapilare ca cele care se găsesc în circulația sistemică. Datorită acestor particularități structurale, rezistența vasculară pulmonară reprezintă doar 1/10 din rezistența vaselor sistemice, iar presiunea arterială nu depășește 1/5 din presiunea aortică, deși fluxul sanguin pe minut este egal (aproximativ 5 l/min). Rezistența mică, distensibilitate și complianța mare a vaselor pulmonare asigură regimul de joasă presiune al circulației sanguine la nivelul teritoriului de schimb gazos alveolo-capilar. Astfel devine posibilă și eficientă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și ioni de hidrogen. Chemoreceptorii periferici sunt prezenți în pereții arterelor mari din segmentul vascular de înaltă presiune, făcând oficiul de zone receptoare indispensabile atât reglării cardio-vasculare, cât și respiratorii (fig. 99). Este vorba de chemoreceptorii corpusculului carotidian și arcului aortic, de la nivelul cărora impulsurile aferente ajung pe calea nervilor glosofaringian și vag la nucleul tradusului solitar și centrii inspiratori bulbari. Excitantul fiziologic al zonelor chemosensibile sino-carotidiană și endocardo-aortică este reprezentat de scăderea concentrației oxigenului din sângele arterial. Ritmul descărcărilor nervului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
punctului de întrerupere a continuității (breaking point) și la reluarea impusă a respirației oprite voluntar. Sensibilitatea la hipoxie a chemoreceptorilor periferici scade cu timpul, mai ales când stimulul hipoxic este cronic, ca în cazul adaptării la altitudine. Chemoreceptorii sino-carotidieni și aortici sunt stimulați în mai mică măsură și de creșterea presiunii parțiale a bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, dublată de scăderea pH-ului sanguin. Mecanismul traducerii stimulilor chimici în potențiale de acțiune la nivelul chemoreceptorilor periferici nu este încă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Medicamentele utilizate în tratamentul anginei pectorale poate provoca reacții adverse orale, cum ar fi: reacție lichenoidă la blocante ale canalelor de calciu, edem gingival la beta blocante, hiperplazie gingivală la blocante ale canalelor de calciu. 3. Valvulopatii Unele valvulopatii (insuficiența aortică, stenoză mitrală) evoluează, pe lângă simptomele generale care conturează tabloul clinic al bolii de bază, cu manifestări bucale. Boală cardiacă valvulară, care compromite debitul cardiac, produce semne de hipoxemie. Cianoza buzelor și a mucoasei orale este semnul cel mai proieminent de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fumatul. Rol protectiv îl joacă administrarea de multivitamine în primele 4 luni de sarcină. Una din tulburările frecvente asociate despicăturii palatine o reprezintă deletia 22 q 11. 2 cu defecte congenitale cardiace asociate cu defect septal ventricular, tetralogie Fallot, arc aortic întrerupt. Deletia 22 q11.2 include fenotipul în sindrom Di Georg (anomalii cardiace, hipocalcemie, agenezia sau hipoplazia de timus și sindromul velo-cardio-facial). Există în cadrul sindromului Pierre Robin, asocierea despicăturii palatine cu micrognație, glosoptosis, retropoziția limbii în faringe cu obstructia căilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și o terapie specifică promptă. Studiul nostru reprezintă o sinteză a ghidurilor publicate în literatura de specialitate naționale și internaționale privind urgențele valvulare, cu stabilirea particularităților diagnostice și terapeutice a acestor leziuni. Sunt tratate ca urgențe următoarele leziuni valvulare: insuficiență aortică acută, insuficiență mitrală acută, stenoză aortică severă, stenoză mitrală strânsă și urgențele la pacienții cu proteze valvulare. În fiecare din aceste leziuni valvulare, diagnosticul, dar și tratamentul putând reprezenta adevărate provocări, doar prin cunoașterea elementelor clinice de prezentare a acestor
URGENTE VALVULARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Mihai Dan Datcu, Dan Iliescu, Viviana Aursulesei, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1029]
-
nostru reprezintă o sinteză a ghidurilor publicate în literatura de specialitate naționale și internaționale privind urgențele valvulare, cu stabilirea particularităților diagnostice și terapeutice a acestor leziuni. Sunt tratate ca urgențe următoarele leziuni valvulare: insuficiență aortică acută, insuficiență mitrală acută, stenoză aortică severă, stenoză mitrală strânsă și urgențele la pacienții cu proteze valvulare. În fiecare din aceste leziuni valvulare, diagnosticul, dar și tratamentul putând reprezenta adevărate provocări, doar prin cunoașterea elementelor clinice de prezentare a acestor situații de urgență în evoluția valvulopatiilor
URGENTE VALVULARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Mihai Dan Datcu, Dan Iliescu, Viviana Aursulesei, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1029]
-
Principalele tipuri de șoc și principalele etiologii ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de protocol, permit identificare tipurilor de șoc: Protocoalele actuale de evaluare ultrasonografică în
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
Sonography in Shock. Protocolul Rose6 - evaluarea fluidelor libere, a cordului și a aortei abdominale prin plasarea transductorului de 3.5 MHz în: hipocondrul drept - în spațiul hepatorenal (pentru fluidul intraperitoneală; subcostal transvers (pentru contractilitatea cardiacă și prezența fluidului pericardică; incidență aortică transversă (pentru anevrismul de aortăă Protocolul Jones 3 - impune utilizarea a șapte incidențe utilizând transductorului de 3.5 MHz: incidență subcostală (prezența lichidului pericardic da/nuă; incidența pentru vena cavă inferioară VCI (colaps al VCI în inspir da/nuă; -incidența
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
da/nuă; -incidența parasternal ax lung (pentru evaluarea contractilității ventriculului stângă; incidența apical patru camere (dimensiunile VD, funcția VS, mișcarea septului interventriculară; incidența hipocondrul drept (fluid intraperitoneal da/nuă; incidența pelvină (fluid intraperitoneal da/nuă; -incidența pentru aorta abdominală (anevrism aortic prezent da/nuă. Protocolul RUSH4 cu 5 componente identificate prin acronimul HI-MAP, utilizând transductori pentru cord, abdomen și vascular: H (heartă - parasternal ax lung și apical patru camere; I (inferior vena cavaă - subcostal; M (Morison și spleno-renală; A (aortaă - înainte
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
normală de 20/1. Astfel homeostazia acido bazică este dependentă de relația simbiotică dintre rinici (bicarbonat) și plămâni (CO2). Perturbările metabolice care afectează pH-ul prin modificarea concentrației de bicarbonat induc un răspuns compensator ventilator. Chemoreceptorii din corpusculii carotidieni și aortici sunt sensibili la modificările de pH; un pH acid va stimula acești receptori care vor determina o hiperventilație alveolară cu hipocarbie consecutivă; un pH alcalin va avea efect opus. Acest reflex intră în acțiune rapid, în decurs de minute. Compensarea
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
excretat de rinichi, cu resintetizare de bicarbonat. Supraproducția de acizi, pierderea de sisteme tampon sau scăderea capacității rinichiului de a excreta acizii vor genera acidoză metabolică. Indiferent de cauza acidozei, scăderea pH-ului va stimula chemoreceptorii din corpusculii carotidieni și aortici care vor iduce hiperventilație. Hipocapnia consecutivă va tinde să normalizeze pH-ul dar compensarea nu este niciodată completă pentru că aceasta ar duce la dispariția stimului pentru hiperventilație. PaCO2 va fi egal cu ultimele două cifre ale pH sau poate fi
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
are un prognostic sever. 5. Bolile valvulare Pacienții cu boli valvulare operate și protezate mecanic sunt sub tratament cronic cu anticoagulante (antivitamine K) și în condițiile unei chirurgii mari, când riscul tromboembolic este major se va administra heparină. În insuficiența aortică cu vegetații valvulare se va face de rutină profilaxia endocarditei cu antibiotice cu spectru larg. 6. Tulburările de ritm și de conducere Sunt frecvente în perioada peroperatorie atât la bolnavii coronarieni cât și la cei sănătoși. Tahicardia supraventriculară, fibrilația atrială
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
rezultatelor. În literatura occidentală sunt considerate 4 zone de drenaj limfatic corespunzătoare vascularizației: Zona 1 localizată în epiploonul gastro-colic, de-a lungul vaselor gastroepiploice drepte, care drenează porțiunea pilorică a marii curburi spre ganglionii pilorici, apoi spre ganglionii celiaci și aortici Zona 2 - epiploonul gastro-colic și splenic, de-a lungul vaselor gastroepiploică stângă care asigură drenajul limfatic din ½ superioară a marii curburi spre ganglionii pancreatico-splenici și aortici Zona 3 care drenează limfatic 2/3 proximale și mica curbură superioară axate pe
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
drenează porțiunea pilorică a marii curburi spre ganglionii pilorici, apoi spre ganglionii celiaci și aortici Zona 2 - epiploonul gastro-colic și splenic, de-a lungul vaselor gastroepiploică stângă care asigură drenajul limfatic din ½ superioară a marii curburi spre ganglionii pancreatico-splenici și aortici Zona 3 care drenează limfatic 2/3 proximale și mica curbură superioară axate pe artera gastrică stângă și în parte spre ganglionii periesofagieni Zona 4 drenează porțiunea distală a micii curburi și pilorului situată deasupra pilorului spre ganglionii arterei hepatice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
adventicea T4 tumora invadează structurile adiacente N - ganglioni limfatici N0 fără metastaze ganglionare N1 metastaze ganglionare regionale Ganglioni paraesofagieni: * cervicali * toracici superiori * toracici medii * toracici inferiori Ganglioni periesofagieni (în imediata vecinătate a esofagului) * cervicali profunzi * supraclaviculari * paratraheal 36 * subcarinal * para aortici sau mediastinal posterior * diafragmatici * gastrici stângi * mica curbură * celiaci * (considerați metastază pentru tumorile esofagului inferior) * paracardial drept * paracardial stâng Esofagieni laterali * triunghiul posterior al gâtului * hilar *suprapilorici * subpilorici * hepatica comună *marea curbură gastrică Metastaze M0 fără metastaze la distanță M1
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în timp ce cele toracice necesită toracotomia sau asociem inciziei cervicale și abord transhiatal. Cele mai multe cancere esofagiene se rezecă prin abord combinat abdominal și toracic. În tumorile esofagului inferior și cardiei se preferă toracotomia laterală stângă care permite accesul esofagului până la arcul aortic și în același timp accesul la 63 viscerele abdomenului superior prin incizia periferică a diafragmului. Tumorile esofagului mijlociu și superior se abordează prin toracotomie antero laterală și laparotomie mediană superioară, după tehnica Lewis. În tumorile esofagului inferior se pătrunde în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Durata intervenției este mai scurtă, dar pot apărea probleme ventilatorii datorate frenotomiei. Abordul abdomenului prin frenotomie creează dificultăți de manevrare gastrică, duodenală. Nu există o opțiune unanimă dreaptă - stângă. În China se preferă toracotomie posterolaterală stângă pentru tumorile sub arcul aortic sau cardia. Avantajele toracotomiei posterolaterale stângi: o singură incizie nu necesită schimbarea poziției se poate extinde abdomenul expunere bună - joncțiunea eso-gastrică și abdomenul stâng superior expunere bună a aortei, bronhia stângă și abdomenul stâng superior pentru aprecierea rezecabilității rapide și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
necesită tratament 5. Undă Q pe EKG Intervenție chirurgicală Figura 14: Algoritm de investigare preoperatorie 116 CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic galop ventricular sau turgescenta jugulara stenoza aortică valvulară strânsa 11 3 III. E.K.G. modificări ritm de bază altele decât Es atriale Es ventriculare > 5/minut 7 7 IV. elemente generale PaO2<60mmHg, PaCO2>50mmHg, K<3mEq/l sau HCO3<20mEq/l, uree>50mg% sau creatinina >3 mg
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]