8,321 matches
-
o judecată pe pământ, nu numai în ceruri." George Alboiu, un poet cândva inspirat și grav, decăzut în prezent până la condiția de colaborator al revistei România Mare, dezvoltă ideea fantasmagorică potrivit căreia "atacul din Dilema asupra lui Eminescu", "numai în aparență literar", ar ascunde "un atac eminamente politic", fiind "o formă de intoxicare de presă caracteristică războiului informațional". Mobilul acestui război? Distrugerea "conștiinței naționale la români"! Recunoaștem aici teza complotului internațional împotriva românilor, pusă în circulație de Ceaușescu. Necunoscutul Nicolae Danciu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
pănzele albe semnele de simpatie pe care i le-a făcut opoziția an timpul ultimelor mineriade. Cazul său e și cel mai străveziu an privința influențării politice pe care o suferă sindicatele. Miron Cozma a intrat an PRM, după toate aparențele, pentru a-și rezolva o problemă personală. Nu cumva, azi, liderii de sindicat care ași oferă serviciile partidelor care vor include pe listele lor reprezentanți ai sindicatelor nu șanț manevrați politic, cum se spune, ci ei șanț cei care vor
Fortele obscure si sindicatele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17438_a_18763]
-
poți modela elementele de expresie ale feței tale, pe undeva cunoști echivalentul interior al sentimentului care le condiționează. Acest echivalent emoțional este deja plasat în adâncimea gândirii într-un mod nemijlocit. Regasind deci lucruri evidente în făptura altor lucruri, în aparență și de asemenea în realitatea lor ascunsă percepției directe, ai dintr-odată o intuiție clară a interiorității lucrurilor care sunt percepute. Nu numai atestarea prezenței lor, ci chiar sentimentul de familiaritate cu gândirea lor până în resorturile ei ascunse. Apoi lucrurile
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
decât să ne distrugă "en gros"! N-ar fi exclus că rezultatul testării sofisticatelor arme folosite (sau nu?) în Kosovo să nu fie tocmai cel așteptat. Și atunci, pentru a trage de timp, s-a ales această soluție care, în aparență, mulțumește pe toată lumea. Nu știu dacă am dreptate făcând aceste speculații, insă știu cu certitudine că dl Adrian Nastase a dat-o rău de tot în bară când a vorbit, cu toată seriozitatea de tenor de care e capabil, despre
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
mai puțin decât ar trebui să se știe". Ion Chinezu că "un om de mare gust și de o puternică pătrundere a fenomenului literar". G. Călinescu că "un om de care se temeau ceilalți, datorită temperamentului lui mai mult în aparență agresiv". Eusebiu Cămilar că un barbat "căruia nu de mult îi decedase soția și avea greutăți acasă (cu încălzitul și altele)". Și așa mai departe. Ca să nu mai vorbim de faptul că unor personalități ale literaturii române li se face
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
de abur. Ce-i poate uni, așadar, pe cei șase artiști pentru a putea forma un grup cu adevărat? Cum pot fi ei solidari cînd sînt, în fapt, atît de diferiți? Răspunsul este relativ simplu: ei sînt diferiți doar în aparență și individualizați în măsura în care îi obligă la acestă afirmarea identității. În fond, adică în natura lor profundă, ei sînt solidari și perfect compatibili. În primul rînd îi unește același tip de vibrație în fața realului; una discretă, consumată în surdina, fără gesticulații
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant. El trasează profilul unui intelectual sensibil și introspectiv, fremătînd de afecte, în două faze net diferențiate. Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare, oglindește căsătoria și mai cu seamă perioadă de după divorț, exilul ex-sotiei, tribulațiile scriitorului rămas captiv în mediul totalitar, care n-a pregetat a-i face dificultăți, în pofida unor
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
figură de șah... Se anulau una pe alta. Le priveam pe toate că pe niște fapturi imperfecte, infirme, lipsite de voință și de personalitate, acceptînd tot și multumindu-se cu nimicul sufletesc pe care li-l aruncăm a firimituri". Sub aparențele euforice ale boemei, existentă scriitorului ce nu șovăie a se socoti o "victima pasivă", străbate o durere ce i se pare incurabilă: "în loc de inimă aveam o rană. Iar rănile, daca nu se vindecă, se amorțesc cu tot soiul de balsamuri
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
o nouă porție de agitație vulgară, impresia de ospiciu înțesat cu păpuși descreierate i se întipărește stăruitor în minte. Dintr-o ceremonie menită a trezi energii profunde, cum era odată actoria în vremuri nobile, azi nu a mai rămas decît aparențele unui delir histrionic. Parcă o conjurație a prostuluigust îi îndeamnă pe regizori să împingă degradarea pînă la treapta complacerii în deriziune. Din acest motiv, spectacolul de care ai parte pe scenele contemporane ascultă de același tipar: actorii se agită bezmetic
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
fixe ale versului clasic, fie prin curgerea lină a celui liber. Dacă primele volume combină vechi peisaje pragheze cu dramatismul iubirii imposibile, în ultimele trei (și în special în Cules târziu) autorul preferă evadarea (sau refugiul) în jocul poetic-intelectual în aparență gratuit, eliberat (sau poate spoliat) de obsesia împlinirii prin căutarea și speranța în desăvârșirea cosmică a Perechii. Versul conține un ritm și o muzicalitate interioară aparte și adesea pare făcut în principal pentru a fi recitat - poate o reminiscență din
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
apropie de timbrul unei concepții sobre. În rest, fumuri simandicoase cărora le lipsește propteaua speculativă. Cu Pietro Bembo, cardinal catolic din secolul al XV-lea, nu suntem departe de albia comună a declamației amoroase ca scop în sine. Judecat după aparențele sociale, Bembo este nu numai un ambițios urcînd în ierahia Bisericii Catolice, dar și un umanist posedat de pasiunea cărților. Latina și greaca nu-i sînt străine, la fel ca grija de a da o gramatică a limbii italiene, pe
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
confesiuni ale prozatorului (conform cărora a te ruga chiar în timpul unui act imoral conduce la schimbarea calitativă a acelui act), Ion Vartic instrumentează strălucit o relectură a personalității lui Petru Dumitriu. Și o face abordând cel mai „inexcuzabil” (măcar în aparență) roman al acestuia: Drum fără pulbere. Această carte, constată criticul, e mai puțin „coruptă” decât o reține, în genere, opinia curentă. Căci autorul a scris-o „rugându-se”, conștient, deci, de gravitatea erorii pe care o comite și implorând totodată
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
Dan Cristea Unul dintre cele mai sugestive poeme din recenta carte de versuri a lui Eugen Suciu (Țeasta, Editura Tracus Arte) este cel de la pagina 29, intitulat Prin sălcii. Este, sub aparențele unui pastel, un poem despre poem, despre felul cum se naște acesta (formula generativă) și despre locul propriu pe care îl ocupă poemul în imaginarul poetului, totul fiind rostit de o voce impersonală, la persoana a treia: „Pe cerul de
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
sv`rșite în incinta culiselor. Un energumen de vibrație joasă care te excită fără să te înalțe, acesta e dracul. A cincea trăsătură e că pe Diavol nu-l învingi cu forțe mari, ci cu arme de tot minore, cu aparențe umile: rucodelia (lucrul cu mîinile), rugăciunea sau tăcerea. Orice încercare de a i te împotrivi dă naștere unei reacții de îmbrobodire și mai tenace. Dar cel mai anevoios e să cauți să-l învingi cu mijloacele rațiunii, bătălia fiind pierdută
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
prin care era justificat consumul de motorină. Problema este că la acea dată Primăria Cârna nu deținea un tractor. „Sub pretextul efectuării unor lucrări spre binele comunității locale, primarul a încheiat contracte cu anumite firme preferate, pentru a da o aparență legală folosirii unor bani publici, fără ca mare parte din lucrări să se justifice din punct de vedere al necesității și oportunității lor - de exemplu, la garaj s-a executat termosistem la pereți“, au consemnat procurorii în rechizitoriu. Pe 23 iunie
Primarul doljean din Cârna a fost eliberat, cel din Giurgiţa nu () [Corola-journal/Journalistic/24442_a_25767]
-
copilărie: să facă din el un erou. Și, cum istoria nu i-a dat ocazia să fie erou (poate și pentru că marii eroi, la fel ca marile narațiuni, au dispărut), măcar în literatură să devină unul. Deși se folosește, în aparență, de convențiile genului biografic, propunându-și să spună povestea vieții unui ins excepțional, cartea are o solidă ramă confesivă, în care autorul e prezent cu numele lui real și își asumă enunțiativ frâiele poveștii. Toate aceste inserturi auctoriale, în care
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
societățile de asigurare în conturile societății de asigurare PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public, componentă esențială în cadrul programului român de asigurarea catastrofelor). În cazul Omniasig, antedatând polița de asigurare facultativă s-a creat aparența că respectivele contracte ar fi fost încheiate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii și, respectiv, a încasării primei de asigurare revenite PAID.
Dosarul OMNIASIG. Mii de clienți audiaţi ca martori by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24475_a_25800]
-
din provincie (Cluj, Petroșani, Timișoara, Constanța). Concesia de a juca piese proletcultiste o va răscumpăra prin munca didactică, de numele ei legîndu-se descoperirea unor talente ca Leopoldina Bălănuță, Florin Piersic, Claudy Bertola sau Emanoil Petruț. Spre bătrînețe, ființă clorotică cu aparențe silfidice devine o umbră cadaverică. Suferindă de diabet și cu dese crize cardiace, va muri pe 16 iulie 1981, fiind îngropată în cimitirul Sf. Vineri. Panegiricele vor fi rostite de Dina Cocea și de Dan Nasta, într-o amiază cu
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
Deriziunea mi se pare a acoperi totul; e în mine atâta fiere năclăită, încât tot ce-am putut face sau năzui se despoaie de orice valoare”. Privirea ei rămâne una „clinică”, ca la Glucksmann, încurajânduse că, scriind în agende, trăiește „aparența de normalitate. Singura de care mă simt în stare”. Toate astea răzbat la suprafață cu asupra de măsură. Există, însă, și o dimensiune a nesiguranței în Jurnal. Monica Lovinescu știe că evitând sistematic notațiile despre bătrânețea din jur și din
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
Sorin Lavric Cînd savanții intră în altercație doctă, tensiunea dialogului e dată de cruzimea cu care fiecare vrea să- și învingă adversarul. E ca într-un duel cu aparențe protocolare în care respectul pe care îl arăți celuilalt e în contrast cu prăpastia ce te separă de el. Pe dinafară miere surîzătoare turnată în politețuri seci, pe dinăuntru aversiune ivită din viziuni diferite. Acesta e cazul polemicii la care Daniel Dennett
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
e perceput ca absență. În schimb, Dennett vede în Plantinga un intelectual tendențios, adică un savant pentru care universul nu poate fi conceput fără o tendință către un scop ultim. Orice spirit profund e tendențios, căutînd o teleologie acolo unde aparențele nu arată decît haos fără direcție, iar Plantinga face parte din această clasă. La Dennett, tendința căreia i se supune universul e o superstiție ivită din naivitatea de fond a firilor credincioase. Dennett e neutru și mefient, fără aderență la
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
o accentuare a deprecierii unui topos literar“. Copiluldiavol apare aici, apare în Vizita, apare în Dl. Goe, completând dimensiunea monstruosului cu o componentă a ceea ce Mitchievici numește teratologia lui Caragiale, mai bogată în exponenți decât s-ar crede. Benignul în aparență Leonida confundă revoluția cu spiritul orgiastic al sărbătorii, vede „monstruos“ prin grila ziarelor care îi vorbesc despre Revoluție. Excesul e pretutindeni în mica urbe de munte din Scrisoarea pierdută, Nae Cațavencu practică excesul retoric și în general regimul lui „simț
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
e locul unde, în numele rezolvării unor fleacuri prețioase, spiritele savante au cheltuit munți de perspicacitate sofistică. Atîta doar că fleacurile acestea, departe de a fi chichițe fără însemnătate teoretică, au constituit începutul unor dezbateri cruciale înlăuntrul dogmei creștine. Polemicile în aparență minore în jurul unor probleme mici cît degetarul oglindesc o stare de spirit: dorința de a explica orice detaliu în conformitate cu adevărul revelat. Cînd însă corespondența dintre scama terestră și temeiul celest nu poate fi găsită, atunci acies mentis trebuie să se
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
false morți și să fiu înmormântat de viu...” Teamă întărită două pagini mai departe: „Lucrul cel mai îngrozitor care i se poate întâmpla cuiva: să se trezească, viu, în sicriu, sub pământ.” Observația este cît se poate de... terestră. În aparență. Ce poate fi mai terifiant decît să fii îngropat de viu, într-un sicriu din care nu mai poți ieși? În planul fizic. Dar în cel metafizic? Cum ar fi să fii îngropat de viu în sicriul propriei literaturi, a
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
unei forme de isihasm care se ratează. În schimb, aici este vorba despre pseudo-isihasm, în sensul grecesc al prefixului, adică de isihasm mincinos, de pretins isihasm, ca minciună. Autorul pare să conchidă că într-o societate construită pe minciună, pe aparența buneicuviinț e, pe simularea decenței și mimarea respectului pentru morală, isihasmul, chemat să salveze lumea de la descompunere, are proprii săi fanfaroni, proprii săi farseuri, proprii săi șarlatani.“ (p. 331) După lectură ți se face poftă de cadențe moi și de
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]