649 matches
-
pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află "Izvorul lui Alexandru Macedon", nume bazat pe o legendă populară locală. În vecinătatea satului se găsește "Izvorul Romanilor", de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km. În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la "Izvorul Buna" (coordonate: 46°35'07"N, 23°43'05"E), situat în partea de nord-vest a satului, apa de la fântâni nefiind de
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
a fost comosat cu satul "Urluia". În comuna Adamclisi se găsește situl arheologic de interes național, ce cuprinde cetatea Tropaeum Traiani datând din secolul al II-lea e.n., precum și urmele unei basilici și ale unei necropole romano-bizantine, un ansamblu de apeducte romane, un altar roman, un turn roman, termele cetății și locuințele extramurane. În rest, în comună mai sunt alte șapte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Constanța ca monumente de interes local, toate ca situri arheologice. Situl de la
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
găsit urmele unei necropole dacice din perioada Latène; în marginea de vest a satului Adamclisi se află o așezare medievală timpurie (secolele al VIII-lea-al X-lea); altă cetate similară se află și la est de cetate; un alt apeduct roman (denumit „Apeductul de la Șipote”) se află la sud și sud-vest de Adamclisi; și în tot perimetrul comunei se găsește un ansamblu de tumuli din secolele al IV-lea î.e.n.-al III-lea e.n.
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
necropole dacice din perioada Latène; în marginea de vest a satului Adamclisi se află o așezare medievală timpurie (secolele al VIII-lea-al X-lea); altă cetate similară se află și la est de cetate; un alt apeduct roman (denumit „Apeductul de la Șipote”) se află la sud și sud-vest de Adamclisi; și în tot perimetrul comunei se găsește un ansamblu de tumuli din secolele al IV-lea î.e.n.-al III-lea e.n.
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
Ionian (Heptanezian). Independența era formală, rușii având ultimul cuvânt în privința guvernării, iar statul plătea turcilor un tribut anual. În 1807 imperialii francezi au preluat Zakynthos până în septembrie 1809, când au fost urmați de englezi. Stăpânirea britanică a adus construirea de apeducte, drumuri, organizarea școlii și a serviciilor de sănătate. S-au reparat portul, bisericile, și numeroase clădiri publice. În 1814 s-a hotărât formarea "Statelor Unite ale Insulelor Ionice", administrate de Reprezentantul Rezident pentru Zakynthos. Ideea unei Grecii libere și unite a
Zakynthos () [Corola-website/Science/305081_a_306410]
-
Oricine ar fi arhitectul Palatului Pitti, el se mișcă împotriva fluxului contemporan de modă. Piatră rustica da palatului un aer sever și puternic consolidat prin seria de trei ori-repetată de sapte deșchideri de arc de cap, ce amintesc de un apeduct român. Arhitectură în stil român a apelat la dragostea florentina pentru noul stil total antic. Acest design original a rezistat testului timpului: formulă repetitivă a fațadei a fost continuată în timpul completărilor ulterioare care au urmat la palat, iar influență acestuia
Palazzo Pitti () [Corola-website/Science/322610_a_323939]
-
Tijuca. Centro este zona istorică a orașului. Atracții turistice importante sunt Biserica Candelaria și catedrala modernistă, Teatrul Municipal și câteva muzee. Centro rămâne inima comunității de afaceri a orașului. „"Bondinho"”, un tramvai, pleacă din stația centrală, trece printru-un fost apeduct în stil roman și străbate străzile abrupte ale cartierului învecinat Santa Teresa. Tot aici se află cartierul Lapa, binecunoscut pentru viața de noapte. Față de zona cu plaje, el este frecventat mai mult de localnici; tot aici, în timpul carnavalului, au loc
Rio de Janeiro () [Corola-website/Science/297877_a_299206]
-
a acordat o titlul Cezar ("țar" în limba bulgară) și mâna fiicei sale, Anastasia, Iustinian a apărut în fața zidurilor Constantinopolului cu o armată de 15000 călăreți bulgari, în anul 705. După ce a intrat printr-un vicleșug în Constantinopol (folosind un apeduct părăsit ), Iustinian i-a executat pe uzurpatorii Leonitos și Tiberiu III și a poruncit orbirea patriarhului Kallinikos I. A doua domnie al lui Iustinian II a fost marcată de lupte nereușite împotriva bulgarilor și a arabilor. În 708 a invadat
Iustinian al II-lea () [Corola-website/Science/306842_a_308171]
-
în jurul unor spații publice(forumuri) puse în valoare în construcții monumentale, imounătoare iar străzile fiind construite și dispuse în funcție de aceste nuclee. În orașele romane, se asigurau o serie de servicii aduse cetățenilor lor, cum ar fi: aprovizionarea cu apă, prin apeducte, asigurarea protecției prin ziduri și a accesului prin porți de intrare, asigurarea liberei circulații prin străzi și trotuare, dotarea cu edificii politico-administrative, juridice, culturale și religioase, depozitarea alimentelor și distribuirea lor, asigurarea spațiilor de locuit dar și a celor pentru
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
de închiriat(Insulae) erau construite pentru oamenii liberi fiind adevărate blocuri de locuințe având 3 până la 8 etaje cu ateliere și magazine la parter. Locuințele erau compuse din una sau două camere și o bucătărie, iar unele dintre acestea aveau apeducte la nivelul curții și instalații sanitare. Palatele imperiale erau în număr mare deoarece fiecare împărat construia altele noi și le refăcea pe cele vechi. Acestea respectatu același plan de construcție cu cel al caselor particulare la care se adăuga sala
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
depozitare (pentru cereale). Ele erau construite pe dealuri joase în locuri strategice din jurul insulei într-un mod atât de complex încât semănau cu labirinturi pentru vizitatorii din afara. Palatelor minoice erau avansate tehnologic, fiind dotate cu sisteme extinse de scurgere, irigare, apeducte și puțuri de mare adâncime care ofereau apă proaspătă locuitorilor. Palatele minoice erau orientate de la nord la sud și erau nefortificate, nefiind înconjurate de ziduri înalte, deși fortificații mici au fost descoperite în multe părți ale Cretei. Aveau un plan
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
apei de ploaie transportau apa în afara palatelor, pentru a elimina riscul de inundații. Conductele de lut erau montate pentru a distribui apă potabilă curată de-a lungul palatului. Apa era transportata prin conducte de la izvoarele depărtate, de-a lungul unor apeducte extinse din piatră. La început, cultura de ceramică a fost caracterizată prin modele liniare, spirale, triunghiuri, linii curbe, cruci, motive cu schelete de pește etc. În perioada mijlocie, modele naturaliste, cum ar fi peștele, calmarul, păsările și crinii erau comune
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
Pozzuoli. Este, de asemenea, locul morții împăratului Tiberius. Misenum este unul din locurile în care se petrece acțiunea romanului Pompeii a lui Robert Harris, al cărui protagonist, Attilius, lucrează ca aquarius la Piscina Mirabilis (rezervorul final în care este golit apeductul Aqua Augusta). În romanul Ben Hur, Misenum este locul unde se afla o vilă a lui Quintus Arrius lăsată moștenire mai târziu fiului său adoptiv Iuda Ben Hur. Familia lui Ben Hur va trăi mai târziu la Misenum.
Miseno () [Corola-website/Science/335889_a_337218]
-
Ehud Netzer, din anul 1995de către Zeev Weiss. Aceasta a dezvelit cea mai mare parte a teritoriului orașului de jos, inclusiv sinagoga, Casa Sărbătorii Nilului, baia, precum și sistemul de străzi cuprinzând Cardo și Decumanus. În anul 1975 a început prospectarea apeductelor de către arheologi de la Universitatea Tel Aviv sub conducerea lui Tzvi Tzuk. Această prospecțiune a dus la excavațiile din rezervorul antic de apă din anii 1993-1994. Majoritatea descoperirilor provin din epoca romană și cea bizantină. Între edificiile și structurile arhitectonice descoperite
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
și comesul cel vestit fiul lui Aetius Comes, de Yehuda, conducătorul comunității (rosh hakneset),de conducătorul comunității Sidonios, zidurile au fost clădite în cinstea faimosului conducător al comunității din Tyr, Afrodisios" Sistemul de aprovizionare cu apă al orașului cuprindea patru apeducte care porneau de la izvoare din Munții Nazaretului, rezervoare de apă și un tunel. De asemenea, în partea de sus a orașului s-au construit niște cisterne. Rezervorul cel mare de apă se găsea la un kilometru și jumătate la răsărit
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
izvoare din Munții Nazaretului, rezervoare de apă și un tunel. De asemenea, în partea de sus a orașului s-au construit niște cisterne. Rezervorul cel mare de apă se găsea la un kilometru și jumătate la răsărit de așezare. Un apeduct, zidit în stâncă, începea lângă satul Meshhed. Al doilea apeduct pornea de lângă satul Reina. Izvoarele aveau un debit de 40 metri cubi pe oră. Cele două apeducte amintite au fost reunite, în continuare, într-unul singur. Înaintea rezervorului de apă
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
De asemenea, în partea de sus a orașului s-au construit niște cisterne. Rezervorul cel mare de apă se găsea la un kilometru și jumătate la răsărit de așezare. Un apeduct, zidit în stâncă, începea lângă satul Meshhed. Al doilea apeduct pornea de lângă satul Reina. Izvoarele aveau un debit de 40 metri cubi pe oră. Cele două apeducte amintite au fost reunite, în continuare, într-unul singur. Înaintea rezervorului de apă, apeductul s-a despărțit iarăși în două ramuri. Ramura nordică
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
apă se găsea la un kilometru și jumătate la răsărit de așezare. Un apeduct, zidit în stâncă, începea lângă satul Meshhed. Al doilea apeduct pornea de lângă satul Reina. Izvoarele aveau un debit de 40 metri cubi pe oră. Cele două apeducte amintite au fost reunite, în continuare, într-unul singur. Înaintea rezervorului de apă, apeductul s-a despărțit iarăși în două ramuri. Ramura nordică ducea la bazinul cunoscut ca „bazinul Meshhed”, lung de 21 m și larg de 14 metri. Adâncimea
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
zidit în stâncă, începea lângă satul Meshhed. Al doilea apeduct pornea de lângă satul Reina. Izvoarele aveau un debit de 40 metri cubi pe oră. Cele două apeducte amintite au fost reunite, în continuare, într-unul singur. Înaintea rezervorului de apă, apeductul s-a despărțit iarăși în două ramuri. Ramura nordică ducea la bazinul cunoscut ca „bazinul Meshhed”, lung de 21 m și larg de 14 metri. Adâncimea bazinului era aproximativ de 2.5 metri. În continuarea acestui bazin s-a găsit
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
lat de 30 centimetri. Tunelul a fost construit cu târnăcoape. Pe peretele tunelului au fost săpate nișe pentru lumânări de ulei. În puțul cel mai estic, puțul 1, exista o ecluză care permitea reglarea apei. Apa din tunel ieșea prin apeductul îndreptat spre oraș. Din acest apeduct s-a dezvelit în excavațile arheologice circa jumătate de kilometru. Lărgimea lui era de 30 centimetri, iar adâncimea de 40 cm. Panta apeductului, dintre punctul de ieșire și capătul său, era de 85 centimetri
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
fost construit cu târnăcoape. Pe peretele tunelului au fost săpate nișe pentru lumânări de ulei. În puțul cel mai estic, puțul 1, exista o ecluză care permitea reglarea apei. Apa din tunel ieșea prin apeductul îndreptat spre oraș. Din acest apeduct s-a dezvelit în excavațile arheologice circa jumătate de kilometru. Lărgimea lui era de 30 centimetri, iar adâncimea de 40 cm. Panta apeductului, dintre punctul de ieșire și capătul său, era de 85 centimetri. Apeductul intra în oraș la o
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
o ecluză care permitea reglarea apei. Apa din tunel ieșea prin apeductul îndreptat spre oraș. Din acest apeduct s-a dezvelit în excavațile arheologice circa jumătate de kilometru. Lărgimea lui era de 30 centimetri, iar adâncimea de 40 cm. Panta apeductului, dintre punctul de ieșire și capătul său, era de 85 centimetri. Apeductul intra în oraș la o altitudine de 270 metri deaspura nivelului mării. Aceasta era cu 30 metri mai mică decât altitudinea maximă a orașului. În această parte a
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
îndreptat spre oraș. Din acest apeduct s-a dezvelit în excavațile arheologice circa jumătate de kilometru. Lărgimea lui era de 30 centimetri, iar adâncimea de 40 cm. Panta apeductului, dintre punctul de ieșire și capătul său, era de 85 centimetri. Apeductul intra în oraș la o altitudine de 270 metri deaspura nivelului mării. Aceasta era cu 30 metri mai mică decât altitudinea maximă a orașului. În această parte a orașului cisternele au servit la acunularea apei de ploaie. Pe suprafața pământului
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
oraș la o altitudine de 270 metri deaspura nivelului mării. Aceasta era cu 30 metri mai mică decât altitudinea maximă a orașului. În această parte a orașului cisternele au servit la acunularea apei de ploaie. Pe suprafața pământului unul din apeducte era însemnat prin stâlpi albaștri. Se poate astfel urmări traseul său, chiar dacă nu a fost excavat pe tot cuprinsul său. O altă sursă de apă era reprezentată de izvoarele râului Nahal Tzipori, al cărui debit ajungea la 110 metri cubi
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
pentru vizitele publicului larg în anul 1995. El a fost supus în anii 2002-2003 unor noi cercetări, care s-a concentrat asupra unei părți din sistemul de apă situată mai aproape de localitate, ca de pildă rezervorul Meshhed, rezervorul Haruv și apeductele care duc la aceste rezervoare. Tunelul celor șase puțuri a fost descoperit în excavațiile din anul 1993 și a fost făcut accesibil publicului în martie 2012. Vizitarea lui este posibilă prin casa scărilor din puțul nr. 4 ieșirea fiind prin
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]