554 matches
-
căreia personajul (asumă că) îi aparține explicit și care, ca urmare a acestui act, devine o realitate". Dar o realitate pe care aproape toate personajele secundare, dintre care preotul și bărbierul în mod explicit, urmăresc s-o distrugă, mărturisindu-și apetența pentru readucerea Cavalerului Tristei Figuri pe calea cea bună. Capitolul VI, "Despre marea și plina de haz rânduială pusă de preot și de bărbier în biblioteca iscusitului nostru hidalgo", trădează o satirizare a cenzurii exercitate de Biserică, dar, mai mult
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
război, Povestiri), Basme, dar și o susținută activitate eseistică și publicistică. Italo Calvino a condus mult timp redacția de proză a cunoscutei edituri Einaudi, fiind și unul dintre membrii marcanți ai grupului Oulipo, fapt ce-i atestă o dată în plus apetența pentru parodie. 354 În Italo Calvino, Cavalerul inexistent, traducere și prefață de Despina Mladoveanu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964, pp. 25-30. 355 "Prenez un mot, prenez-en deux faites cuire comme des oeufs, prenez un petit bout de sens puis
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în care evreii au fost angrenați în acel moment de tristă amintire a "apărării rasei". În acele vremuri evreii erau analizați în baza unor clișee în care erau prezentați ca având o fizionomie violentă, o privire tulbure, în care există apetența pentru alcool și violență, o predispoziție la violență sexuală, aproape animalică. Toate aceste descrieri nu veneau decât să prezinte evreul ca fiind membrul unei marginalități sociale. În rest, nu este doar responsabilitatea presei. Este suficient să prezentăm un mic exemplu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
consecințele bolii (repaosul absolut), și nu boala însăși (simplu "mijloc") reprezintă "împlinirea" propensiunii sale contemplative, singura preocupare pe care o găsește acceptabilă fiind tot "de ordin estetic și speculativ, și deci dezinteresat". De fapt, "miasma tare a nihilismului", lipsa de apetență vitală (un determinant psiho-temperamental, deci) "cheamă" cu adevărat boala fizică, pentru a distruge "germenul voinței de putere firesc tinereții, pentru a-l trece prin cuptorul marilor renunțări și purificări, pentru a-l concentra asupra lui însuși și a-i deschide
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
12, mitul devenind de o rară complexitate prin soluția creștină a nunții cosmice, specifică spiritului creștinismului cosmic răsăritean, despre care a scris pagini esențiale Mircea Eliade (Mioara năzdrăvană)13. Numai că elitele politice și culturale n-au avut, decât arareori, apetența înțelegerii mitului național. Deși nu s-a ocupat special de Miorița, Eminescu a pus în concept ceea ce balada punea în imagine mitic-artistică. Gândirea lui politică pleacă chiar de la realitatea dezbinării mioritice translatată în domniile elective. Textul fundamental este excepționala conferință
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
subtil suflu voltairean trece peste finalul conferinței de presă: În rest, sap grădina, sădesc crizanteme, plivesc pătrunjelul, cultiv mușcate, mai și mor din vreme în vreme... (Aplauze vii și îndelungate). La maturitate, deși persistă comandamentul "înmoldovenirii", mișcarea interioară învederează, totodată, apetența pentru universalul uman. Limbajului sacralizant, dicțiunii liturgice li se asociază altfel de cântece, o altă simbolistică, noi modalități de orchestrare. Cu ciclurile Dreptul la eroare (1993) și Lacrima care ucide e o poveste; pe o anumită întindere, ele reproduc texte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de efortul Angliei de a impune o balanță a puterilor. Londra trebuia să preîntâmpine ridicarea pe continent a unui stat puternic, capabil să-i amenințe existența insulară. Ideea refacerii imperiului a animat toate fostele provincii. Italia a manifestat, însă, o apetență scăzută pentru proiect, fiind mai degrabă parte a scenei unde s-au confruntat interesele franco germane 64. Spania a fost atrasă inițial în această dispută, dar descoperirile geografice i-au schimbat prioritățile istorice 65. Totuși disputa franco germană a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o posibilă explicație ar putea consta în faptul că formăm un popor vechi care își trage seva din paleolitic și al cărui caracter pașnic a fost modelat decisiv în neolitic. De regulă, se spune că aceste populații au păstrat o apetență pentru conservarea stării actuale, un refuz constant al noutății, acceptată doar prin imitație, și nu prin creativitate. Au plonjat în meditații în locul acțiunii menite a rezolva situații de blocaj în fața cărora istoria le-a pus deseori. Dileme existențiale le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
capital și investiții de portofoliu. Exporturile sunt slabe și cantitativ, și calitativ, fiind orientate peste 70% spre U.E., care este principalul nostru partener comercial. La importuri, e de remarcat dependența de hidrocarburile rusești, cca. 3 mld. euro pe an și apetența noilor îmbogățiți pentru bunurile de lux străine. Finanțarea respectivului deficit creează reale probleme Băncii Naționale, care are rezerve limitate (cca. 27 mld. euro, putînd acoperi 6 luni de importuri) și e obligată să crească datoria externă, care a urcat spectaculos
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
facă dovada celei mai mari prudențe în prescrierea acestei clase de produse medicamentoase. Vom insista în special asupra: - necesității imperioase de a încadra cu rigurozitate prescripția și de împiedica o automedicație al cărei risc este transformarea acesteia într-o cvasi apetență toxicomaniacală dacă adolescentul este lăsat liber să-și aplice tratamentul după propria sa apreciere; - necesității imperioase de a limita în timp aplicarea acestei prescripții, în general cincisprezece zile-o lună, rar mai mult de un trimestru. Exceptând o situație excepțională
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anturajului, combinată cu aceea a tânărului, poate să aducă beneficii secundare notabile (de exemplu atenuarea temporară a conflictelor familiale sau obținerea unor lucruri pe care părinții refuzau să i le ofere înaintea tentativei), atunci se poate pune problema apariției unei apetențe traumatofile ceea ce conduce spre o amenințare crescută a recidivelor. Dar a calma nu înseamnă în nici un caz a banaliza! A calma înseamnă ca medicul care acordă prima consultație să nu reacționeze prin contra-atitudini în care propria sa subiectivitate să prevaleze
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de spaime concrete, de detalii mai mult sau mai puțin semnificative. De pildă, primul strigăt de victorie pe care l-am auzit, prima bucurie articulată, atestând schimbarea radicală a vremurilor, a venit din partea unei vecine cumsecade, fără nici un fel de apetențe revoluționare. Ea a intrat impetuos în curte, trecând, eroic, printre gloanțe și a proclamat, în beneficiul întregului cartier: „La magazinul din colț se găsesc măsline! Și nu e coadă!” Am simțit imediat aroma viitorului. Am simțit că suntem în pragul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu te băga!”). Atitudinile comunicative cele mai frecvente par să fie prudența comunicativă în relație cu străinii sau cu membrii grupului percepuți la distanță față de vorbitor, sfătoșenia, adică tendința de a da sfaturi bazate pe cunoștințele și experiența personală și apetența pentru detaliu („Ascultă-mă ce-ți spun eu, că am trecut prin asta”, „Am auzit eu că se răcește vremea, așa că du-te și culege merele”), lăudăroșenia (ca dorință de mascare a complexului de inferioritate și de creare a unei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
De aceea se recomandă plasarea lor într-un context încurajator al unui grup de învățare; muncind în colaborare, în ritmul lor propriu, poate în mici etape și fără constrângere exterioară în pregătirea examenelor, ei dobândesc încredere în forțele lor și apetență pentru efortul învățării. Rezultatele sunt mai bune când se desfășoară prin angajarea lor în cercetare și descoperire, când ambianța învățării (chiar și cea fizică) este stimulatoare. Pentru a înțelege „cum învață adulții” trebuie să identificăm nu numai rolurile noi pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sine. În fine, umorul apare mai ales sub fețele sale complementare. Pe Cioran îl salvează cinismul, jucat nu o dată, mortificarea, ca mijloc de a ieși din istorie, ironia. „Mă simt mai singur ca niciodată, spune într-un loc, dezamăgit de apetența francezilor către facil, dar totuși mulțumit că am puterea ironiei în fața viitorului” (21 iunie 1975 Ă 517). Ironia chiar față de fatalismul în care crede, cu atât mai mult pentru că aparține strămoșilor săi. Deocamdată, să dăm credit melancolicului. Cioran trăiește o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un cuvânt, înțelepciunea, par surogate care îi alterează ființa, dar cu care se identifică într-atât, încât Cioran pare să se regăsească întreg aici. Mai mult, toți cei care se realizează în istorie, admirați adesea, i se par superficiali. În apetența sa către mortificare, datorată poate tocmai neputinței de a acționa, Cioran își dorește refugiul din fața oricărei angajări: „De ani de zile, singurul meu scop se reduce la acesta: să nu mă mai agit. Ă Să trăiesc fără agitație și aproape
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o poate justifica și nici înțelege, crize de plâns nemotivate, dificultăți de somn, vise erotice. Bolnava, de constituție atletică, cu tegumente seboreice, facies ușor congestiv, acuză în plus dureri lancinate în sâni, menstre abundente, dureroase și prelungite. Intermenstrual, prezintă o apetență sexuală exagerată, dar de fiecare dată când are raporturi sexuale apar contracții vaginale puternice, dureroase, care fac imposibil orice raport sexual. Această situație a dus la conflicte cu soțul acesteia, căruia totuși recunoaște că nu-i poate aduce nici un fel
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
diminuat față de perioada precedentă, căpătând în schimb un rol strategic din ce în ce mai important odată cu începuturile penetrării puterilor occidentale (britanici, francezi, spanioli) în regiune. Tot din evul mediu datează întemeierea de către arabi a primelor porturi pe coasta meridională a peninsulei arabe, odată cu apetența emirilor locali pentru expansiunea către Africa de est și odată cu dezvoltarea rutelor comerciale între Europa șiAsia de sud.Așa s-au dezvoltat nucleele portuare Masqat,Aden, folosite până în prima jumătate a secolului al XIX-lea drept baze de plecare către
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lucrurile din punctul de vedere ale exigențelor ideale ale dreptății distributive. Nu este scopul acestei cărți să ne explice cum putem realiza practic ceea ce ne recomandă dreptatea la nivel ideal. Deși această limitare ar putea trezi oarecare insatisfacție cititorului cu apetențe practice și cu dorința de a îmbunătăți aici și acum sistemul de sănătate, trebuie să avertizăm împotriva riscurilor pe care le presupune eliminarea unei etape atât de importante. Dacă eliminăm tranșarea discuției la nivelul ideal, riscăm să lăsăm fără orientare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Pallady, de Ștefan Dimitrescu și Nicolae Toniza, pe ultimii doi recunoscându-și-i el insuși ca maeștri nemijlociți. După cum am văzut, încă din anii debutului, Octav Băncilă simțea în tablourile sale „un vădit temperament artistic și remarcabile virtuți cromatice... Această apetență pentru culoare s-a manifestat ca o trăsătură dominantă în creația lui Mihai Cămăruț până când, după expresia foarte sugestivă a unui confrate „găsind că a cântat bine și destul anotimpurile și bucuriile obișnuite ale vieții de pe pământul Modovei, a adormit
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
teritorială de interfață de contact între Asia și Africa a țărilor arabe specificate: Arabia Saudită (29% din relațiile externe se derulează cu state africane, 28,2% cu state asiatice și doar 23,2% cu state europene); Egiptul în schimb, manifestă o apetență mai mare spre statutul de interfață între Africa și Europa sub acest aspect (30,9% din relațiile sale politico diplomatice vizează state africane, 25,5% cu state europene), deși procentul de peste o cincime (21,8%) a legăturilor bilaterale cu statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
integrare în structurile internaționale (fig. 63 și fig. 64): a. Statele cu dinamică ascendentă a integrării în structurile regionale constituie un grup format din șapte state situate exclusiv în Africa arabofonă (Algeria, Libia, Tunisia, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea), pentru care apetența integrării regionale a fost dictată de o serie de factori ce dau specificitatea geopolitică locală: apropierea geografică de Europa, dar și de Africa sahariană și centrală, ce conturează o fațetă de intercontact concretizată sub aspectul identtității regionale prin constituirea numeroaselor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
integrare în structurile internaționale (fig. 63 și fig. 64): a. Statele cu dinamică ascendentă a integrării în structurile regionale constituie un grup format din șapte state situate exclusiv în Africa arabofonă (Algeria, Libia, Tunisia, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea), pentru care apetența integrării regionale a fost dictată de o serie de factori ce dau specificitatea geopolitică locală: apropierea geografică de Europa, dar și de Africa sahariană și centrală, ce conturează o fațetă de intercontact concretizată sub aspectul identtității regionale prin constituirea numeroaselor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
două dintre statele arabe cele mai stabile și mai bine poziționate pe arena internațională, în speță Egiptul (20 de diferende bilaterale în ultimele decenii) și Arabia Saudită (11 conflicte), fapt explicabil prin raporturile pacifiste stabilite cu Israelul (cazul Egiptului) sau prin apetența de dominație în lumea arabă (cazul regatului saudit), ceea ce a determinat reacții ostile ale altor țări arabe și de aici relațiile conflictuale/tensionate reciproce (Tabelul nr. 36). Palierul median al conflictualității interarabe este ocupat de o serie de state cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
care îl separă evolutiv pe cel dintîi și care sînt în primul rînd tocmai de natură psihică. Ca și animalul, omul urmărește satisfacerea nevoilor sale elementare nutriția și reproducerea , valori ale vieții indispensabile supraviețuirii individului și a speciei. Spre deosebire de animal, apetențele s-au diversificat la om într-o multitudine de dorințe adesea contradictorii și care, pe deasupra, sînt susceptibile să fie imaginativ exaltate. Această diferență are o importanță atît de mare pentru toate evoluțiile ulterioare, încît nu putem să nu o menționăm
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]