788 matches
-
venoasă bicavală, accesul la DSV realizându-se prin atriotomie dreaptă, transtricuspidian. Pentru unele tipuri de DSV (exemplu, subpulmonar) poate fi necesară efectuarea unei ventriculotomii drepte minime, iar în rare situații, cum este cazul defectelor septale musculare multiple, sau cu localizare apicală, ventriculotomie stangă. Pentru închiderea defectului se utilizează petece din material biologic (pericard autolog fixat intraoperator în glutaraldehidă, pericard heterolog) sau sintetic (Dacron, PTFE etc.). În rare situații, se poate efectua sutura directă a DSV prin aplicarea unor fire armate cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
este necesar un procedeu de plastie sau uneori chiar înlocuire valvulară. Închiderea defectului pe cale interventională cu „device”-uri speciale în laboratoarele de cateterism a început să câștige teren în multe centre de specialitate, interesând cu precădere defectele musculare și cele apicale. Complicațiile sunt destul de frecvente: perforația apexului, leziuni ale valvelor atrioventriculare, insuficiență aortică (în cazul DSV perimembranoase) [16]. Închiderea DSV cu „device” în sala de operație, în by-pass cardiopulmonar este o alternativă atractivă pentru DSV musculare, multiple. Contraindicație: unica situație în
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
tratament. Principalele surse de embolie periferică sunt: a) surse cardiace (80-90% din totalul emboliilor): - valvulopatii reumatismale (mitrale în special), în prezența FA și trombozei AS; - fibrilația atrială indiferent de etiologie; - infarctul miocardic acut cu tromboză intraventriculară (mai ales infarctele anterioare, apicale); - anevrisme ventriculare; - proteze valvulare mecanice sau alte materiale prostetice; - endocardite infecțioase localizate pe valve native sau mecanice; - tumori cardiace (în special mixomul atrial care se complică în 40-50% din cazuri cu tromboembolism cerebral, renal, al extremităților); b) surse extracardiace (5-10
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
fundamentală în economia cordului ischemic. - ADA în mod obișnuit irigă porțiunea bazală a septului interventricular, peretele anterior al VS, apexul VS, cel mai mult dintre ramurile stîngă și dreaptă al fascicolului Hiss, mușchiul papilar antero-lateral al VS și 1/3 apicală a peretelui posterior al VS (pot exista variații). - ACX irigă în mod obișnuit peretele lateral al VS, - ACD dominantă irigă, în mod obișnuit, pereții anterior lateral și posterior a VD, - ADP (artera descendenă posterioară), de regulă ramură a ACD, irigă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ramură a ACD, irigă porțiunea bazală a septului interventricular. În cazul originii ADP din ACX atunci întreg septul inter-ventricular este irigat din ramurile coronariene stângi, - APL (arteră coronară posterioară sau postero-laterală) - obișnuit ramură a ACD - irigă de regulă septul interventricular apical și peretele posterior al VS [2]. FIZIOLOGIA / FIZIOPATOLOGIA CIRCULAȚIEI CORONARE Fluxul sanguin coronarian este apreciat la cca 225 ml/min sau 5 % din debitul cardiac. Debitul coronarian de repaus este ceva sub 1 ml pe gram de miocard pe minut
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
POST-INFARCT Defectul septal ventricular (DSV) postinfarct [18] reprezintă o comunicare patologică apărută la nivelul septului interventricular ca urmare a unei soluții de continuitate a zonei infarctizate. Din punct de vedere morfologic, 60% din DSV sunt localizate în porțiunea anterioară și apicală a septului interventricular, asociat cu stenoza ateromatoasă sau ocluzia ADA. Localizarea în zona posterioară a septului interventricular în asociere cu leziuni pe artera descendentă posterioară - IMA inferior este prezentă în 20% din cazuri. Când apare ruptura septului interventricular, obișnuit pot
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ramuri laterale din ADA a. antero-lateral jos (supraapical); b. antero-lateral înalt; c. postero-lateral înalt (postero-bazal). 3. infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b. posterior localizat; c. inferior localizat; d. infero-lateral. 4. infarctele apicale din teritoriul terminal al ADA; 5. infarcte septale profunde. Corelația dintre localizarea topografică a infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST și derivațiile ECG cu semne directe este redată în cele ce urmează [10]: a. antero-lateral extins: imagini directe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în V7-V9 și pozitive, ascuțite în V1-V2; g. postero-inferior: asocierea semnelor de infarct inferior cu cele de infarct posterior; h. postero-lateral: semne directe în D2, D3, aVF, V5-V9, în forme înalte și în aVL; imagine ,,în oglindă” în V1-V3; i. apical: semne directe în V4-V5; micșorarea complexelor QRS în DS și DUM; j. infero-lateral: semne directe în D2-D3, a VF, V5-V7; în localizarea infero-laterală înaltă apar semne directe și în D1, aVL; k. septal profund (antero-posterior): imagine directă în D2, D3
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție ischemică a aparatului valvular mitral, semnele unei hipertensiuni cronice. În perioada accesului anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
muzicale sugerează ruptura de cordaje. - uneori zgomot III prezent - umplere protodiastolică crescută. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] - Examenul radiologic - dilatarea atriului stâng, HVS; - în fază mai avansată se constată mărirea globală a inimii. - ECG - P mitral, P pulmonar, HVS; - Fonocardiogramă - suflu sistolic apical (holosistolic) „în platou”, „în bandă” (fig. 9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
precordialgii; - dispnee secundar insuficienței mitrale; - sincope prin tulburări de ritm ventriculare; - spasmofilie. Examenul obiectiv: - poate evidenția un aspect normal sau uneori modificări ale toracelui, care nu sunt specifice prolapsului de valvă mitrală. - auscultație: clic mezosistolic urmat de suflu telesistolic (Galavardin) apical, care se accentuează în ortostatism, ca și la cardiomiopatii hipertrofice obstructive. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG: unde T plate/negative în derivațiile inferioare și laterale, interval QT alungit redă ischemia de mușchi papilar posterior, se accentuează la efort; tulburările de ritm sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
obstrucției și acuzele subiective. Simptome subiective: - dispneea-mai frecventă la bolnavii cu obstrucție intraventriculară; - angina pectorală; - sincopa; - palpitații; - fatigabilitate, amețeli; - insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea impuls fiind o bătaie sistolică tardivă, când inima este aproape goală și efectuează o contracție aproape izometrică; - pulsul carotidian crește abrupt și apoi scade în mezosistolă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la bolnavii cu obstrucție intraventriculară; - angina pectorală; - sincopa; - palpitații; - fatigabilitate, amețeli; - insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea impuls fiind o bătaie sistolică tardivă, când inima este aproape goală și efectuează o contracție aproape izometrică; - pulsul carotidian crește abrupt și apoi scade în mezosistolă, pe măsură ce se dzvoltă gradientul, urmând apoi o a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
demonstrat mai clar prin înregistrările indirecte ale pulsului; - pulsul venos jugular poate prezenta o undă „a” proeminentă, reflectând complianța scăzută a ventriculului drept secundară hipertrofiei masive a septului inter-ventricular. -auscultație-zgomotul I este normal - zgomot IV deseori prezent - corespunde impulsului presistolic apical; - zgomot II dedublat; - zgomotul III poate fi prezent; - semnul auscultatoric specific - suflul sistolic care are următoarele caracteristici: - este aspru, crescendo-descrescendo; - începe la distanță de zgomotul I și se aude cel mai bine între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
circulației pulmonare. Mărimea și forma siluetei cardiace: mărirea siluetei cardiace, furnizează informații importante privind boala cardiacă subiacentă. Structura și vascularizația plămânului: În prezența unor presiuni capilare și venoase pulmonare normale în ortostatism, bazele pulmonare sunt mai bine perfuzate decât cele apicale, iar vasele care irigă lobii inferiori sunt semnificativ mai largi decât cele care irigă lobii superiori. Odată cu creșterea presiunilor atrială stângă, venos și capilar pulmonare, se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari la acest nivel. Astfel: - la presiunea capilar pulmonară ușor crescută (13-17 mmHg) compresia secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg sau mai mare apare edemul pulmonar interstițial, care poate avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial interlobular; 2. perivascular - voalarea conturului vaselor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
care realizează un sofisticat sistem de comunicare, de compartimentare a celulei și de transport a produșilor secretori în mediul din jur. Ca și alte celule epiteliale, celulele β sunt polarizate: polul bazo-lateral este orientat către capilarul din vecinătate, iar polul apical este orientat către spațiul intrainsular, opus celui bazal. Între celulele β alăturate există complexe joncționale strânse (de tip „tight”), joncțiuni comunicante (de tip „gap”) sau joncțiuni de adezivitate strânsă (de tip „desmozom”). O comunicare rapidă între celule este predictibilă pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
multe trepte (3). Celulele mesenchimale induse, care sunt destinate să formeze nefronii, agregă în jurul vârfurilor ramurilor mugurilor ureterici și apoi formează niște condensări. Concomitent se produce conversia mesenchim fi epiteliu primitiv, caracterizată prin două fenomene: (1) celulele capătă o polaritate apicală și bazo-laterală; (2) se produc modificări în sinteza unor proteine (proteine adezive de tipul uvomorulinei sau cadherinei-E; proteine de matrice de tipul lamininei A și receptorului său de suprafață, integrina; proteine componente ale membranei bazale colagen IV, heparan-sulfat, entactin/nidogen
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
filamentele intermediare de citocheratină; celulele stabilesc relații cu matricea extracelulară (MEC) prin molecule de adeziune. Polarizarea reprezintă o asimetrie evidentă, tradusă prin distribuția organitelor celulare, specializări ale membranei plasmatice, distribuția unor proteine structurale de membrană. Astfel, se pot distinge: domeniul apical, reprezentat de fața luminală, adaptată procesului de resorbție; domeniul bazolateral, adaptat relațiilor intercelulare și cu MEC, conținut enzimatic (Na-K ATP-aza), prezența de receptori (EGF, TGF, LDL etc.). Sinteza și distribuția diferită a moleculelor constitutive ale membranei bazale se află la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulelor epiteliale. C) TUBUL PROXIMAL Se formează la polul urinar al corpusculului renal, fiind în continuitate cu foița parietală. Are un diametru de 55-65 mm și este format dintr-un epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formează la polul urinar al corpusculului renal, fiind în continuitate cu foița parietală. Are un diametru de 55-65 mm și este format dintr-un epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
epiteliu cubico-prismatic simplu, cu celule înalt polarizate, existând un domeniu apical și un domeniu laterobazal. Domeniul apical se caracterizează prin evidente microvilozități de 1-1,5 mm, acoperite de un înveliș glicoproteic bogat în enzime. Domeniul laterobazal este separat de cel apical prin complexe joncționale; membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se înterpătrund cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
membrana plasmatică a acestuia prezintă numeroase falduri laterale și pliuri bazale care se înterpătrund cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și lizozomi spre polul apical. Citoscheletul este format în special din filamente de citocheratină (CK8 și CK18). Polul apical conține peptidaze, fosfataze alcaline și hidrolaze, în timp ce polul laterobazal conține APT-ază, Na, K dependentă. Ancorarea pe membrana bazală se realizează, în special, prin integrine a1b1 și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu structurile similare ale celulelor vecine. Celula prezintă numeroase mitocondrii între nucleu și polul bazal, reticul endoplasmatic și neted, complexul Golgi supranuclear și lizozomi spre polul apical. Citoscheletul este format în special din filamente de citocheratină (CK8 și CK18). Polul apical conține peptidaze, fosfataze alcaline și hidrolaze, în timp ce polul laterobazal conține APT-ază, Na, K dependentă. Ancorarea pe membrana bazală se realizează, în special, prin integrine a1b1 și mai puțin avb3. Tubul proximal realizează resorbția: 85% apă și sodiu, potasiu, fosfați, calciu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]