577 matches
-
sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162). Dar adăugă cercetătorul: atât la Vaslui cât și în ținuturile Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași, nu se arătau exact satele din care erau luați acești slujbași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îmbrăcați; și ori la cine și la ce boierie mergea cu carte domnească în picioare sta boiarinul, până cetea cartea. N-a trecut săptămâna și au și venit jalbă din târg la divan de la niște femei, pe acel vătaf de aprozi nou, pentru sili ce le făcuse și le bătuse în târg. A căutat Radu Vodă la boieri și le-a zis: „au nu v-am spus că acest om de boierie nu iaste? Iară către dânsul a zis: „eu, măre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dânsul a zis: „eu, măre, încă pe boierie n-am apucat a-ți zicere". Și au și zis Armașului: „ia-i gârbaciul, și a pus de i-a dat 300 de trege". Așa judeca Radu Vodă pe vătavii săi de aprozi, încheia cronicarul. f) Văduvele și nevolnicii erau scutiți de bir iar la stabilirea lor pe sat, ei nu erau luați în calcule. În funcție de numărul de animale pe care le aveau, ei plăteau totuși o cotă a birului care revenea satului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă. „Pentru chestii mari și mici, pentru prima și ultima înfățișare, totul mergea la Divan". Aici fixarea ordinei de zi nu era atât de reglementată. Chemările în judecată erau tărăgănate pentru că pârâtul venea sau nu la judecată, fapt pentru care aprozii alergau după împricinați, îi amenințau cu plata „ciubotelor". Când părțile erau prezente, pentru aflarea adevărului, procedurile erau severe. Se citeau cărțile domnești care începeau de la veleatul lui Adam, se ascultau martorii care erau puși să jure, iar cine nu o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Izbașa, de Ciortesci" se zice într-un zapis din anul 1665, iar într-altul unde e vorba de o danie a unei răzășii din Căbicesci și Bunesci, din anul 1660, sunt menționați ca martori 5 persoane cu titlul de „izbașă". Aprodul era funcționarul despre care Domnul Cantemir spune că pe vremea lui erau 50 la număr la Divan și ei aveau datoria să „aducă la divan pe cei pârâți, care nu se arătau la vedere, și să împlinească datoriile de la datornicii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o astfel de funcție se menționează într-un ispisoc slavon de la Vasile Vodă din anul 1644, dar și într-o rezoluție a vel-logofătului din anul 1815: „Velvornicul za Aprodi. Să se aducă pe 2-3 dintre pârâți, cu înadinsu aprodu". Deci aprozii erau sub ordinile vel-vornicului de aprodi, care mai înainte se chemau vătafu de aprodi, se spune în Descrierea Moldovei. „Aprozii pe vremea lui Ștefan cel Mare, ne spune Neculce, nu erau oameni proști, ca acum (1736), ci erau tot feciori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rezoluție a vel-logofătului din anul 1815: „Velvornicul za Aprodi. Să se aducă pe 2-3 dintre pârâți, cu înadinsu aprodu". Deci aprozii erau sub ordinile vel-vornicului de aprodi, care mai înainte se chemau vătafu de aprodi, se spune în Descrierea Moldovei. „Aprozii pe vremea lui Ștefan cel Mare, ne spune Neculce, nu erau oameni proști, ca acum (1736), ci erau tot feciori de boieri și portul lor era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se chemau vătafu de aprodi, se spune în Descrierea Moldovei. „Aprozii pe vremea lui Ștefan cel Mare, ne spune Neculce, nu erau oameni proști, ca acum (1736), ci erau tot feciori de boieri și portul lor era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente de slujbași alipiți la divanuri, unde au și rămas astăzi, când sunt din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci erau tot feciori de boieri și portul lor era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente de slujbași alipiți la divanuri, unde au și rămas astăzi, când sunt din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în natură, pe urmă schimbată în bani". (Gh. Ghibănescu din „Evenimentul", 2 iulie 1904, p. 3). Copiii de casă erau slugi la curtea Domnească, spune D. Cantemir. Ei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Întru nimica să nu le învăluiți satele Episcopiei la nevoile târgului... ca târgul să-și ridice nevoile cum vor putea"... La 21 iulie 1628 episcopul Mitrofan obține de la domnul Miron Barnovschi carte către diregătorul, șoltuzul și pârgarii de Huși, către aprozii care scoteau târgul la seceratul pânei domnești, către comișeii care „făceau fânul domnesc la Huși" ca să lase în pace satele Episcopiei. La 8 aprilie 1632 domnul Moisi Movilă recunoaște cărțile de scutire ale satelor Episcopiei de secerea și fânul domnesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe sălile instanței, și atunci, Domnul, convingându-se că una din părți era interesată a nu se prezenta, acesta spunea în încheierea cărții de chemare în judecată: „voi trimite om gospod căruia îi vei plăti și ciubote". „Omul gospod era aprodul, spune Ghibănescu, care era un trimis să aducă cu un fel de mandat de aducere pe una din fetile prigonitoare mai îndărătnice". Și acest om, aprodul, trebuia să fie plătit de partea care era dovedită că era de rea voință
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judecată: „voi trimite om gospod căruia îi vei plăti și ciubote". „Omul gospod era aprodul, spune Ghibănescu, care era un trimis să aducă cu un fel de mandat de aducere pe una din fetile prigonitoare mai îndărătnice". Și acest om, aprodul, trebuia să fie plătit de partea care era dovedită că era de rea voință (credință). Cum i se făcea plata, o spune tot Ghibănescu: „potrivit sistemului care domina în stat, plata se făcea în natură, plătindu-i-se cheltuielile de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-se cheltuielile de transport, care, erau reprezentate prin perechea de ciubote ce rupea cu dusul și venitul la fata prigonitoare". La început plata ciubotelor a fost reală, adică împricinatul chiar a cumpărat și a dat perechea de ciubote. Cum însă aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de făcut la împricinații îndărătnici și răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să rupă o singură pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prigonitoare". La început plata ciubotelor a fost reală, adică împricinatul chiar a cumpărat și a dat perechea de ciubote. Cum însă aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de făcut la împricinații îndărătnici și răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să rupă o singură pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului, s-a ajuns la transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de făcut la împricinații îndărătnici și răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să rupă o singură pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului, s-a ajuns la transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale răzeșilor la procese nu mai prevedeau „taxa ciubotelor roșii", ci aceea plătită în parale, de multe ori mult mai mare decât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
limba rusă nu îi era străină, de vreme ce fusese la Școala de paji, la Petersburg (1769-1775). Nutrea interes pentru matematici, dovadă o aritmetică din 1795, probabil o copie după manualul lui Amfilohie Hotiniul. Boier velit, stihuitorul fu mai întâi vătav de aprozi, apoi vel sulger, vel stolnic, ispravnic, vel ban, vel spătar. Preocuparea pentru poezie a lui M. a fost statornică, dar versurile lui elegiace sunt naive și convenționale. Ele anticipă totuși - dacă nu cumva îi vor fi servit chiar de model
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
rafinat. 3. CU PRIM-MINIȘTRI, la sfat ! Contează că toți cei 14 de care vorbesc au fost în bătaia puștii (camerei) mele ! Că au răspuns întrebărilor mele în amărâtele noastre de studiouri sau pe "terenul" lor înconjurați de trupe speciale, aprozi, secretare etc. Cei din Republica Moldova erau niște marionete care nu-și dădeau drumul la vorbă decât la semnul ascuns al președinților. Mircea Druc era grozav de independent, de o claritate încântătoare în exprimarea pe față împotriva Rusiei, din cauza asta e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prin imponderabil cei vii, poate să mai umble cuvânt că trupul / este o povară?” (L. Blaga) Interogativa indirectă, fiind subordonată, își pierde intonația specifică. Enunțul din care face parte este în esența lui un enunț asertiv: „A întrebat-o un aprod bătrân pe cine caută.” (M. Sadoveanu) Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zdrîng, nodurosu', bîzu', bîzdîc, daravelă, piron, guvid, coadă, sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se droghează Pisică = deținut bolnav psihic Pișpirică = deținut neînsemnat Pompier = celibatar. Similar: solo Prințesa = deținută începătoare. Similar: bijoc, aprod, lacrimă, mătreață Pulan = bastonul de cauciuc al gardienilor Radio tam-tam = deținut informator. Similar: antenă, barabanc, castor, limbă, papagal, turnesol, țînțar, privighetoare Răcan = deținut tînăr, aflat la prima condamnare. Similar: boboc, carantină Rechin = deținut recidivist. Similar: cobră, reptilă Scărmănat = act sexual
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
I din Michaida. Mai oferă poezii D. Bolintineanu (O fată tânără pe patul morții, Mihnea și baba), Iancu Văcărescu, C. Aristia, iar dintre poeții moldoveni - Gh. Asachi, V. Alecsandri (poezii populare), Al. Donici. Pe lângă versuri ocazionale, C. Negruzzi trimite poemul Aprodul Purice. Tot el asigură, aproape exclusiv, partea de proză originală, aici găsindu-și loc nuvelele Zoe, O alergare de cai (reținută și de „Dacia literară”), Au mai pățit-o și alții (semnată cu pseudonimul Carlu Nervil), schița autobiografică Cum am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
dintre cei mai instruiți tineri din protipendada Moldovei; stăpânește limbile greacă, franceză, turcă și slavonă și este solicitat de timpuriu în câteva importante dregătorii. La vârsta de 28 de ani era ispravnic de Tecuci, între 1814 și 1818 vornic de aprozi și vornic de politie la Iași, între 1823 și 1827 era al doilea răspunzător de vistierie și conducea Departamentul Afacerilor Străine, iar între 1831 și 1838 a ocupat funcția de mare logofăt al Dreptății în Moldova. Se număra printre membrii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
Din nefericire în timpul repetițiilor tenorul Mariani a căzut grav bolnav așa că totul s-a întrerupt și nu mai era nici o speranță că opera să mai fie reprezentată. Verdi se gândea să se întoarcă la Busseto când într-o dimineață un aprod de la Scală s-a prezentat și a întrebat: “Dumneavoastră sunteți muzicianul din Parma care urma să monteze o operă pentru Pio Istituto ? Veniți la teatru pentru că impresarul v-a convocat ! ” Verdi a răspuns: ”Imposibil” dar aprodul a insistat: “ Mi s-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
într-o dimineață un aprod de la Scală s-a prezentat și a întrebat: “Dumneavoastră sunteți muzicianul din Parma care urma să monteze o operă pentru Pio Istituto ? Veniți la teatru pentru că impresarul v-a convocat ! ” Verdi a răspuns: ”Imposibil” dar aprodul a insistat: “ Mi s-a spus să l chem pe maestrul din Parma care urma să monteze o operă; dacă dumneata ești acela, vino acum! “ Și Verdi s a dus să-l întâlnească pe impresarul de la Scală care la vremea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în spatele tuturor, poliția. Un conflict cu autoritatea familială reprezintă deci, într-o ultimă analiză, un conflict cu forțele represive ale societății." Un alt exemplu: un conflict care ar opune un locatar judecătorului său sindic: " în spatele judecătorului sindic există proprietarul casei, aprodul, expulzarea, poliția" (Jacques Kaufmann, L'internationale terroriste, pag. 66, citînd-o pe Ulrike Meinhof, Die Rote Armee aufbanen). Totuși, în aceste declarații exaltate, apare expresia personalității martirizate, dureroase a lui Ulrike Meinhof, ca și cum un același spectru de durere și de ură
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]