587 matches
-
unor soluții legitimante. "Să vorbim despre Eminescu dinlăuntrul lui", propune Dumitru Irimia într-unul dintre interviuri, îndemnând comentatorii să se așeze în orizontul operei eminesciene, pentru a putea identifica întrebările la care răspunde creația poetului, pentru a găsi căile de apropriere a lumii de sensuri pe care o construiește aceasta. Întrebări ale ființei în fața lumii, întemeieri de lumi alternative, dezlegări ale ființării sunt dimensiuni ale scrisului eminescian care așteaptă încă să fie relevate. Apropierea de publicistica lui Mihai Eminescu din interiorul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Irimia care, într-unul din interviurile sale, ne îndeamnă "să vorbim despre Eminescu dinlăuntrul lui"506, să ne așezăm în orizontul operei eminesciene, pentru a putea identifica întrebările la care răspunde creația poetului și pentru a găsi mijloacele adecvate de apropriere a universului de sensuri pe care îl construiește aceasta. Mod de manifestare a personalității creatoare eminesciene, publicistica exprimă, alături de opera poetică, măsura a ceea ce înseamnă Eminescu pentru identitatea românească, pentru valorile naționale și pentru păstrarea specificului autohton, semn identitar în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace le sînt asigurate în cadrul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tind să își reinsereze voința proprie în Voința divină. Caută să renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
poziționat relativ central în raport cu satele componente. Situat de-a lungul drumului județean DJ 282 (Iași-Botoșani) și a drumului județean DJ 282 B ( Șipote- Plugari, Șipote -Andrieșeni), se desfășoară pe o suprafață de 105 ha. Satul Chișcăreni se află în imediata apropriere a satului Șipote, la intersecția drumurilor comunale DC140 (Șipote-Focuri ) și DC 142 (Chișcăreni - Iazu-VechiGropnița), desfășurându-se pe o suprafață de 395ha. Satul Hălceni este amplasat de-a lungul drumului județean DJ 282, fiind primul sat la intrarea în comună dinspre
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
aproape fără schimbări importante, în Eureka (1848), declară că perfecțiunea este imposibilă în "construcțiile umane" (human constructions), aceasta fiind un atribut, rezervat de el, doar zidirilor divine: Plăcerea pe care o derivam din manifestarea ingenuității umane este în rațio de aproprierea de această formă de reciprocitate dintre cauza și efect. În construcția intrigii, de exemplu, în literatura ficționala, ar trebui să țintim să aranjam astfel incidentele încât să nu fim în stare să determinăm, în cazul nici unuia dintre ele, daca depinde
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mundană. Drept dovadă, politicile publice ale ultimilor ani gravitează în jurul unor concepte ca asistare, caritate, dezvoltare comunitară, întrajutorare, coeziune socială. Ascendența creștină a acestora, ca expresii particulare, specializate ale iubirii aproapelui, e ușor de admis. Prezentul studiu evidențiază modalitățile de apropriere și valorizare a lor, ca bune practici sociale de coeziune, în cinci demersuri post-seculare recuperatorii. Demersurile vin din zone diferite de abordare teoretică și sunt susținute de atitudini religioase asumate, la fel de diferite. Richard Rorty, post-empirist pragmatic, se consideră ateu1. Gianni
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ei să poată merge în Lumina Legii Sfinte.” Iar în textul Cele șapte căi ale păcii este descris locul de unde au venit în deșert: ,,Întotdeauna Fiii Luminii au trăit acolo unde se bucură în-gerii Mamei Pămîntești, în apropierea rîurilor, în aproprierea pădurilor, în apropie- rea florilor, în apropierea muzicii păsărilor, unde Soarele și ploaia le pot îmbrățișa corpul, care este templul sufletului.” Descrierea plaiurilor mioritice este explicită iar amintirea Maicii Pămîntești elimină orice încrengătură a celor care au tot dat ta-re
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
teoriile, legile și practicile epocii moderne. Colonizarea, fondarea orașelor, alocarea de terenuri pentru construcții, expansiunea urbană și creșterea densității au constituit conceptele cheie ale modernității. Actul de a construi a fost Înțeles de la Început drept un act de populare, de apropriere și edificare a unor noi zone. Dar, odată cu stagnarea sau scăderea economică și demografică, ideea de colonizare Își pierde legitimitatea, astfel Încât edificarea nu mai este un scop, ci devine un punct de plecare. Philipp Oswalt, arhitect și publicist german, inițiatorul
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
simultane. Procesul de shr inking, pierderea populației, spațiile goale dezechilibrează structurile urbane existente și produc noi diagrame ale peisajului urban. În viziunealui Philipp Oswalt și a echipei sale, regresul poate constitui o oportunitate pentru o remodelare spațială. În acest sens, aproprierea spațiului devine o problematică centrală: aceasta se petrece nu doar empiric, ci și prin intermediul memoriei afective, a asociațiilor, analogiilor ; În viziuneaunor autori, motivul pentru care arhitectura de azi e degradată, pare a fi tocmai experiența incompletă senzorială a ei. Procesul
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
tind să își reinsereze voința proprie în Voința divină. Caută să renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
drepturile și obligațiile din starea naturală, concepția despre starea naturală fiind una "agreabilă". Plecând de la această observație care este a lui Macpherson însuși 103, putem ajunge ușor la răsturnarea perspectivei și să spunem, precum autorul amintit, că Locke a justificat aproprierea capitalistă a pământului și a banilor cu ajutorul unui concept de stare naturală care descrie perfect societatea revoluției whig. Probabil că această teză nici nu ar fi fost remarcată, dacă Macpherson s-ar fi oprit cu ea numai la analiza lui
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
1999, p. 231. 37 Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, p. 79. 38 Ibidem. 39 Locke, Al doilea tratat, § 45, p. 79. 40 Ibidem, § 124, p. 130. 41 Ibidem. 42 Ibidem. Spre exemplu, cu privire la acumularea de bogății, "numai acele acte de apropriere [care sunt] îndeplinite în acord cu o lege, regulă sau măsură comună trebuie considerate juste". Kiyoshi Shimokawa, "Locke's concept of justice", în The Philosophy of John Locke: New Perspectives, Peter R. Anstey (ed.), pp. 61-85, Routledge, New York, 2003, p.
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
comunicarea umană achiziționează spațiu discursiv instituționalizat în cadrul noului domeniu, spațiu care revendică, printre altele și chiar în primul rând, numele, termenul de "comunicare", drept emblemă a identității sale. Prin urmare, primii care își documentează experiențele, la nivel discursiv instituțional, prin aproprierea termenului "comunicare" sunt cercetătorii empirici, foștii elevi ai lui Schramm, veniți dinspre științele sociale și practicieni ai metodelor de cercetare statistice, cantitative. În ciuda protestelor, mai mult sau mai puțin articulate, ale susținătorilor retoricii, orientarea empirică dobândește din ce în ce mai mult teren, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cercetarea în zona interculturalității, arie academică în care, cum ne amintim dintr-o altă discuție 1, profesorul González deține un statut cu totul privilegiat, domnia sa contribuind, prin eforturi inestimabile, la conturarea unui profil al disciplinei de o reprezentativitate exemplară în ce privește aproprierea spațiului discursiv de către o multitudine de "voci", aflate într-o perfectă, democrată, armonie, profesorul González, deci, îmi da de știre, în momentul conversației noastre de acum câteva luni că, zece ani după plecarea mea din State, orientările umaniste și cele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ai culturii tejano, "senzaționalismul"50 morții artistei schimbă radical lucrurile, astfel că Selena dobândește, după moarte, acces la un public inedit. În fața tragicului eveniment, media anglofonă se confruntă cu o imagine pentru care nu dispunea de mijloace discursive adecvate de apropriere, neavând "nici bagaj cognitiv (background, în limba engleză), nici istorie"51 suficientă în acest sens, prin urmare "gafează", din punctul de vedere al comunității tejano, care și-o revendică pe Selena drept "emblemă" a sa. Astfel, numind-o pe Selena
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
același lucru este adevărat în ce îi privește pe cei doi critici, a căror piesă tocmai am parcurs-o. Efortul de articulare a celor mai semnificative aspecte ale propriei culturi se concentrează, iată, asupra unui "obiect" de interes a cărui apropriere din perspectivă academică aproape că "dictează" celor doi critici modalitatea preferențială de abordare. De Selena, de moștenirea sa culturală, în termeni de (re)definire a granițelor simbolice la intersecția culturilor pe care, împreună cu cei pe care i-a interpelat și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
evenimentul, alungându-l cu totul din mintea lor"139. Desigur, confirmă Black, există, potențial, o mulțime inepuizabilă de posibilități de raportare, prin percepție, la evenimentul a cărui descriere "simplă" constată, efectiv, crima respectivă. Însă cele patru categorii de reacții, de apropriere (discursivă) a evenimentului de către o persoană sau alta, în baza propriei "istorii personale"140, expun, cu siguranță, după Black, tipurile de răspunsuri de a căror ocurență Jay Chapman trebuie să fi fost perfect conștient. Mai mult, apreciază criticul, "putem infera
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în față, interpelându-ne, este imperativ să oferim un răspuns personal dezechilibrului generat de întâlnirea lor. Nu există a treia cale, nu avem posibilitatea de a nu alege. Fenomenul "Hitler" este o posibilitate mereu reînnoită de fiecare încercare umană de apropriere a posturii omnisciente care îi revine exclusiv lui Dumnezeu. Cred că acestui sens al denaturării "modelelor de gândire religioasă" îi dă credit Kenneth Burke în paginile sale finale, constatând, de bună seamă, că, într-adevăr, o astfel de denaturare îi
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
raționament, observă Lewis, singura explicație posibilă a continuării atacului critic este cea furnizată de Reagan însuși: strategia sa nu este suficient de bine înțeleasă. Prin urmare, încheie criticul, din perspectiva paradigmei narative, caracterul moral al demersului retoric necesită o simplă apropriere a celor mai nobile scopuri, însoțită, desigur, de punerea în scenă a personajelor apte să le (de)săvârșească. Restul vine de la sine. În ce privește demersul epistemologic, ultimul de discutat în contextul paradigmei narative, Lewis consemnează faptul că "adevărul narativ", altul decât
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
desigur, de punerea în scenă a personajelor apte să le (de)săvârșească. Restul vine de la sine. În ce privește demersul epistemologic, ultimul de discutat în contextul paradigmei narative, Lewis consemnează faptul că "adevărul narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rând, nu întâmplător, obțin autoritatea de a vorbi "servitorii lui Dumnezeu pe pământ"677, desigur, numai în măsura în care afirmațiile acestora "se conformează înțelesului valid al textului original"678. Nu în ultimul rând, adaugă criticul, procesul de structurare a ordinii discursului "implică aproprierea delimitată a discursului, prin care receptarea sa este situată restrictiv"679, în aceeași măsură în care, am văzut, producția discursivă depinde de anumite restricționări. Prin urmare, remarcă McKerrow, participarea indivizilor la o autentică "dialectică a controlului"680, indiferent dacă acești
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
concentreze asupra "microfizicii puterii"729 pentru a sesiza ce anume susține practicile sociale. În acest mod, constată McKerrow, putem concepe puterea drept forță productivă și nu represivă: "o forță activă, potențial pozitivă, care creează relații sociale și le susține prin intermediul aproprierii discursului, care "modelează" relațiile (respective - adăugirea mea) prin formele sale expresive"730. În spatele abordării lui Foucault, apreciază McKerrow, se află convingerea că "puterea care se exercită în termeni de lege și drept suveran transformă sau [...] naturalizează relația socială: ea devine
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
utopice ?i marxismul au urm?riț acest fapt social ?i au postulat controlul produc?iei prin limitarea, chiar prin suprimarea propriet??îi private asupra mijloacelor de produc?ie, deoarece proprietatea d? na?tere inegalit??ilor. �Clasele� au ap?rut datorit? aproprierii private a p?m�ntului ?i a altor mijloace de produc?ie. Marx �a v?zut� o succesiune istoric? a modurilor de produc?ie, istoria societ??ilor fiind istoria �luptelor �ntre clase sociale�. Interven?ia statului s-a f?cut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
colaborare cu Friedrich Engels, c? �istoria oric?rei societ??i p�n? �n zilele noastre este istoria luptei claselor�. Ele rezult? dintr-un mecanism foarte general al diviziunii muncii, care s-a dezvoltat istorice?te �n acela?i timp cu aproprierea privat? a p?m�ntului ?i a altor mijloace de produc?ie. Clasele propriu-zise se formeaz? atunci c�nd diferen?ierea sarcinilor ?i a func?iilor �nceteaz? a mai fi aleatorie ?i devine ereditar?; altfel spus, atunci c�nd acestea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]