1,214 matches
-
observatorului. Rezultă de aici echivalența dintre materie și energie, exprimată în formula de echivalență a masei și energiei "E" = "mc", unde "c" este viteza luminii în vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximație a relativității restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparație cu viteza luminii. Teoria a fost numită "restrânsă" deoarece aplică principiul relativității doar la sisteme inerțiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referință, și
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
γ poate fi aproximat folosind o dezvoltare în serie Taylor din care rezultă Eliminând primul termen din expresia energiei, aceste formule sunt exact definițiile standard ale energiei cinetice și impulsului. Așa și trebuie să fie, deoarece mecanica newtoniană este o aproximație a relativității restrânse pentru viteze mici. Privind formula de mai sus, a energiei, se vede că atunci când un obiect este în repaus (v = 0 și γ = 1) rămâne o energie diferită de zero: Această energie este denumită "energia stării de
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
, născut ca Tarō Hirai (n. 2 octombrie, 1894, Nabari, Prefectura Mie - d. 28 iulie, 1965), a fost un critic literar și scriitor japonez. Pseudonimul este o aproximație, ca omagiu (dar și în sens umoristic), a numelui lui Edgar Allan Poe. Tatăl lui, de origine samurai, lucra ca funcționar în administrația locală. Rampo s-a îndrăgostit de romane polițiste de mic copil când mama sa avea obiceiul să
Edogawa Rampo () [Corola-website/Science/313408_a_314737]
-
hidrogenul este utilizat în IRM-clinica) precesie într-o frecvență centrală care este dependentă de intensitatea câmpului magnetic. Pe măsură ce câmpul magnetic este îndreptat în jos de centrul mașinii de IRM, protonii hidrogenului se aliniaza fie către capul sau picioarele pacientului, cu aproximație 50% mergând către fiecare, anulându-se reciproc in mod eficient. Un număr foarte mic de protoni sunt de neegalat și nu sunt anulați, circa 1 la 2 la un milion. Apoi, un puls (B1) de frecvență radio (FR) care este
Imagistică prin rezonanță magnetică () [Corola-website/Science/335534_a_336863]
-
oponenților lor: „roșii” bolșevici și „albii” monarhiști. Începând cu noiebrie 1918 și până în iunie 1919, anarhiștii au pretins că au înființat o societate anarhistă autoguvernată de țărani și muncitori în regiunile ucrainene pe care le controlau. Aceasta se întindea cu aproximație între Berdiansk, Donetsk, Alexandrovsk și Dnepropetrovsk.Mahno declara că cea mai mare parte a populației sătești este formată din țărani, sau țărani-muncitori, aceștia organizându-se pe principiile egalității și solidarității comunităților locale. El considera de asemenea că bărbații și femeile
Teritoriul liber () [Corola-website/Science/319360_a_320689]
-
Ed.didactica și pedagogica 1996,Bukarest, Ovidiu Moceanu, Experințe de lectură, Aula-Verlag, 1997-Kronstadt Aurel Pantea, simpatii critice, Casa Cărții de Stiinta-Verlag, Klausenburg, 2004 Dumitru Chioaru, Evoluția în perspectiva a generația 80 în iamgini critice, Cartea Românească, 2004 Alexandru Pintescu, Retorica aproximației, Timpul-Verlag, Iași, 2004 George Vulturescu, Cronist la Frontiera Poesis, Princeps-Edit-Verlag, Iași, 2005 Paul Aretzu, Scara din bibiloteca, , Ideea Europeană, 2007 Ion Pop, Poeții revistei „Echinox”, Cluj, 2009. Ion Neagoș, Crăciun, Schlezak, Zanca, ed. Limes/Cluj, 2015 Au scris critici și
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Acest calcul dă pentru π valoarea de 3,1605. Figura care însoțește enunțul problemei arată că de această dată egiptenii au obținut rezultatul printr-un procedeu grafic: cercul este înscris într-un pătrat și scribul pare să fi calculat cu aproximație, folosind cele 4 triunghiuri rezultate din înscrierea cercului.(Papirusul Rhind, probl.50) În papirusurile lui Ahmes, care constituie cea mai veche lucrare matematică, se aproxima: De aici rezulta valoarea lui π ca fiind 4×(8/9)² ≈ 3.160493..., deci cu
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
o eroare cu puțin peste 0,63%, ceva mai puțin exactă decât cea a babilonienilor care era de 25/8 = 3,125, adică 0.53%. Niciuna din acestea nu o depășea pe cea a lui Arhimede care era: cu o aproximație de 1 la 10.000 (!). Egiptenii au acordat atenție acelor volume care le erau mai folositoare: piramidă, trunchiul de piramidă și cilindrul. V=h/3(a pătrat +ab+ b la pătrat). Babilonienii aveau tăblițe pur aritmetice referitoare la numerele pitagoreice
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
că babilonienii cunoșteau proprietatea pătratului ipotenuzei de a fi egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi Deși de obicei operau cu valoarea π = 3., ei cunoșteau și o valoare aproximativă a lui π =3x 1/8 (adică 3,125 ). Această aproximație mult mai bună este utilizată într-o tăbliță care provine din săpăturile misiunii franceze de la Susa (1933) (cf E.M. Bruins- Quelques textes mathematiques de la mission de la Suse, în ,Proc. Ac. Amsterdam”, 1950). Babilonienii știau să înscrie într-un cerc un
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
egale cu "c" și "r". Această propoziție este demonstrată prin metoda epuizării. Propoziția a doua stabilește că: Aria unui cerc este egală cu pătratul diametrului său multiplicată cu 11 pe 14. Această propoziție nu putea fi scrisă de Arhimede, deoarece aproximația depinde de Propoziția a treia. Propoziția a treia stabilește că: Raportul dintre circumferința oricărui cerc la diametrul său este mai mare decât formula 1 și mai mic decâtformula 2. Această aproximație este ceea ce noi numim constanta matematică π. Arhimede a găsit limitele
Măsurarea cercului () [Corola-website/Science/322622_a_323951]
-
pe 14. Această propoziție nu putea fi scrisă de Arhimede, deoarece aproximația depinde de Propoziția a treia. Propoziția a treia stabilește că: Raportul dintre circumferința oricărui cerc la diametrul său este mai mare decât formula 1 și mai mic decâtformula 2. Această aproximație este ceea ce noi numim constanta matematică π. Arhimede a găsit limitele numărului π prin înscrierea și circumscrierea unui cerc cu două poligoane regulate similare având 96 de laturi. Această propoziție dă o aproximare corectă a rădăcinii pătrate din 3 prin
Măsurarea cercului () [Corola-website/Science/322622_a_323951]
-
cea superioară a lui √3 sub forma: formula 3 Totuși, aceste limite sunt familiare din studiul ecuației lui Pell, iar convergența unei fracții continue asociate conduce la multe speculații în ceea ce privește accesibilitatea lui Arhimede la această teorie a numerelor. Discuții despre această aproximație merg cel puțin până la Thomas Fantet de Lagny, (Chronology of computation of π din 1723), dar a fost tratată mai explicit de Hieronymus Georg Zeuthen. În jurul anului 1880, Friedrich Otto Hultsch (1833--1906) și Karl Heinrich Hunrath (n. 1847) au notat
Măsurarea cercului () [Corola-website/Science/322622_a_323951]
-
dată abia în anul 1913. Vechea biserică de lemn a satului Hășmaș a fost adusă în această localitate cu aproximativ 80 de ani în urmă spre a fi lăcaș de închinăciune puținelor familii care locuiau aici. Biserica era datată cu aproximație din secolul XVIII. În anul 1955, biserica a fost renovată cu banii strânși de la enoriași. În urma incendiului din data de 14 septembrie 2010, biserica a fost în mare măsură distrusă, reprezentantul ISU Sălaj estimând că biserica a ars în proporție
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
stabilise capitala la Gniezno a reușit să unească triburile vecine în a doua jumătate a secolului al X-lea, creând astfel primul stat polonez, fiind considerat primul duce al dinastiei Piaștilor. Teritoriul pe care în controla Mieszko I acoperea cu aproximație regiunea care avea să fie numită mai târziu „Teritoriile Recuperate”, cu excepția regiunea Warmian-Masuriană a Prusiei Vechi și a Luzaciei. Fiul și succesorul lui, Boleslau I cel Viteaz a reușit ca, după semnarea Păcii de la Bautzen, să extindă granițele statului spre
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
că vitregia vremurilor (îndeosebi seismele) au avut o influență nefastă asupra lăcașului, astfel că boierul Pana Filipescu, în vremea lui Matei Basarab, reface construcția cu pricina, după spusele fiului său, Matei Filipescu, mare aga, punându-i noua pisanie, reconstituită cu aproximație. Și acum lucrurile încep să se mai limpezească, dacă ne reamintim de hrisovul lui Radu de la Afumați, prin care confirmă cele două ocini făcute danie de spătarul Dragomir mănăstirii ctitorite de el, prin anul 1526-1527. Deci, mănăstirea exista la acea
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
moment folosind substituția: unde formula 4 este operatorul gradient, "i" unitatea imaginară, iar formula 5 este constanta lui Planck redusă. Combinând toate acestea cu termenul potențial, obținem: care ne permite să aplicăm Hamiltonianul sistemelor descrise de funcția de undă formula 7. Aceasta este aproximația uzuală folosită în introducerea din mecanica cuantică, când se folosește formalismul undelor mecanice al lui Schrödinger. Totuși, în formalismul mai general al lui Dirac, Hamiltonianul este implementat ca un operator din spațiul Hilbert la modul următor: Din punct de vedere
Hamiltonian (mecanică cuantică) () [Corola-website/Science/319827_a_321156]
-
a unui obiect este descrisă cu ajutorul unui sistem de coordonate sferice construit pe sfera cerească. Pentru un obiect ceresc a cărui distanță față de Pământ este mult mai mare decât diametrul Pământului, ca de exemplu stele, galaxii și, într-o primă aproximație, pentru Soare și planete, diferențele dintre unghiurile observate de diferiți observatori de pe Pământ spre corpul respectiv sunt neglijabil de mici. Aceste obiecte apar în aceeași poziții, relative unele la altele, pe sfera cerească a oricărui observator de pe Pământ. În aceste
Sferă cerească () [Corola-website/Science/299928_a_301257]
-
calculate ignorând prezenta celorlalte. O ipoteză centrală în argumentația care urmeaza este posibilitatea construcției membranelor semipermeabile, care pot selecționă componentele unui amestec fluid: ele sunt presupuse complet impermeabile pentru toate componentele cu exceptia uneia singure, pentru care sunt total "transparente". Există aproximații reale a astfel de membrane: cea mai cunoscută este o membrana de paladium transparență pentru hidrogen, dar nu pentru alte gaze . Este neclar dacă ele pot fi realizate într-adevăr cu un grad oricât de înalt de eficiență, așa cum cere
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
piață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont de definiția standard a economiei (Pareto-eficiența). Analiza piețelor perfect competitive asigură fundamentul teoriei cererii și ofertei. Concurența perfectă trebuie să îndeplinească șase parametri: Acest model este, în cele mai multe cazuri o aproximație distantă a piețelor reale, cu o posibilă excepție a anumitor piețe largi. În general există puține piețe perfect concurențiale, dacă oricare dintre condițiile de mai sus se aplică piețelor reale. de exemplu, firmele nu vor avea niciodată informații complete unele
Concurență perfectă () [Corola-website/Science/299276_a_300605]
-
a fost țară/ unde umbră cădea alături de om/ unde omul cade-alături de umbra". Momentul deplinei individualizări a viziunii lui Alexandru Busuioceanu, care-l situează indubitabil ni zona mării lirici, este marcat cu adevarat de ciclurile de poeme Timp înalt (1948), Aproximații, Caietele de la miezul nopții (ambele din perioada 1954-1960), Totul începe din nou (1956), Libertate libertate (1953-1955). Ceea ce frapează de la început este schimbarea, în multe privințe, a peisajului imaginar și a "dicțiunii" poemului. Are loc, în primul rând, un fel de
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
necrezut/ ce ne-nfăsoară-n candidele scutece/ în scutecele-n care ne-am născut/ în veacuri/ în fragedă în verdea dimineață a lumii" (Nimb). Puternic, stratul elegiac al liricii lui Alexandru Busuioceanu suporta el însuși un proces de transfigurare (că în ciclul Aproximații, datat 1954-1960), în sensul înseninării durerii mărturisite, deschise, cumva, spre un orizont promițător de noi lumini, catre "vedenia depărtării". Poemul devine atunci o succesiune de secvențe concentrate în câte o metaforă-emblemă, proiectată pe fundalul de o claritate difuza ("Durerea/ Din
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
bine cunoscut nici astăzi, după un destul de lung interval de la reunirea celor două literaturi : cea din țară și cea din afară. Numele personalităților mai importante au fost vehiculate și contabilizate, sunt invocate când trebuie, dar operele și contribuțiile plutesc în aproximații, restituiri pe jumătate sau pe sfert. Iau cazul lui Alexandru Busuioceanu (1896-1961), critic de artă, poet și eseist, cunoscut până în 1941 ca membru al grupării de la "Gândirea" (publică în revistă poezie și critică literară). A publicat ca tânăr scriitor volumele
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
cum ar fi N. I. Herescu, Constantin Amăriuței, Mihai Niculescu, Antoaneta Bodisco și mulți alții. Am pomenit aici numai numele câtorva dintre scriitorii cu care Alexandru Busuioceanu se afla în relație epistolară. Operele lor plutesc, așa cum am spus la început, în aproximații, sunt restituite la întâmplare, fără un program sistematic. Ele au nevoie de întregire, adică de reunirea etapei românești cu opera din exil. Altfel, vom continua să glosăm despre părți disparate de opere, despre jumătăți sau sferturi biografice. Când, în sfârșit
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
În locul funcției U, se poate considera funcția V, numită și "funcție potențială" și definită prin relația: formula 16 În acest caz, lucrul mecanic elementar are expresia formula 17 Funcția de forță U și funcția potențială V nu pot fi determinate decât cu aproximația unei constante. Dacă un punct material este acționat simultan de un sistem de forțe conservative formula 18 care derivă din funcțiile de forță formula 19 astfel încât: Rezultanta formula 20 va avea proiecțiile: adică rezultanta formula 21 derivă din funcția de forță formula 22 Un astfel
Lucru mecanic () [Corola-website/Science/299408_a_300737]
-
Schrödinger neliniară descrie evoluția anvelopei unui grup de unde modulate. Structura hamiltonianul undei de vânt este descrisă în cartea lui Vladimir E. Zakharov din 1968. În aceeași carte Zakharov arată că, pentru un grup de unde lent modulate, amplitudinea undei satisface cu aproximație ecuația Schrödinger neliniară. Valoarea parametrului neliniar "к" depinde de adâncimea relativă a apei. Pentru ape adânci, cu adâncimea apei suficient de mare comparativ cu lungimea undei generată de vânt, "к" este negativ și poate apărea anvelopa solitonului. Pentru ape puțin
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]