544 matches
-
distincte păstrează o distanță de netrecut. Structurile teoretice aflate la îndemâna motorului aptitudinal dovedesc însă funcția unitară universal-rațională a conștiinței și apropie elementele dispersiei intenționale. Descrierea interiorității, finele observații discriminatorii sau sintetizatoare, barometrul subiectiv, sunt toate componente ale unei ample investiri aptitudinale și au nevoie de inspirația factorului intelectiv pentru reușita demersurilor lor. Încorporat științei despre sine sau păstrat în postura unui prilej acoperitor, acest factor își răspândește influența în straturi ale constituției psiho-spirituale individuale care ar trebui să beneficieze de contribuția
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
acest reper definește evoluția socială. Astfel, fie că oglindesc obstacole de ordin individual, fie că reprezintă o limitare a destinului cognitiv colectiv, fie că sunt determinate de rațiuni contingente, fie că ajung să întrupeze o lege a condiției constitutive, granițele aptitudinale legate strict de abilitatea cognitivă își pun amprenta pe ritmul evoluției personale și constrâng în interiorul dinamicii sociale la identificarea cu o direcție sau cu o caracteristică statutară. Stă în firea alcătuirii existențiale omenești să satureze în act un model pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
orizontul acestui cadru existențial și va beneficia de opțiune conștientă în permanentă confruntare cu "inevitabilul" condițional. Integrarea socială statutară are deci de-a face cu limitele cogniției, iar libertatea individuală ține mai curând de modalitatea de raportare față de această limită aptitudinală și de știința subtilă a adecvării la caracteristica personală. Suntem în fond definiți și de propriile limite în măsura în care negativul spiritual capătă prin mijlocirea înțelepciunii o dimensiune regulativă și o importanță de prim rang. Departe de a deveni supremă achiziție a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a unei ascuțimi îndelung exersate, o asemenea raportare trebuie să coboare în cotidianul reflectărilor individuale și să capete statutul unei comune îndeletniciri. Aerul unei prea depărtate determinări se risipește îndată ce tărâmul aplicativ concret cere aproape o dată cu fiecare angajament major pliere aptitudinală pe sarcina pe care o conține. Iar imaginea omogenității adaptative sociale care definește stadiul de civilizație actual confirmă universalitatea implicării aptitudinale ca definiție psihologică a demnității statutului omului contemporan. Conceptul limitativ personal poate fi invocat de ambele părți ale "contractului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
îndeletniciri. Aerul unei prea depărtate determinări se risipește îndată ce tărâmul aplicativ concret cere aproape o dată cu fiecare angajament major pliere aptitudinală pe sarcina pe care o conține. Iar imaginea omogenității adaptative sociale care definește stadiul de civilizație actual confirmă universalitatea implicării aptitudinale ca definiție psihologică a demnității statutului omului contemporan. Conceptul limitativ personal poate fi invocat de ambele părți ale "contractului" micro-social (și de partea configurantă și donatoare de oportunități vitale și de partea candidată la un "loc" în cadrul ecuației existențiale). Conștiința
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
limite prescriptive de tip teoretic-cognitiv. Ideea" kantiană este o "entitate" rațională cu sediul psihologic în conștiința de sine individuală, iar eternitatea sa este o proiecție subiectivă pe ecranul tabloului categorial al obiectivității universaliste. A conduce presupune inițiativa "însuflețită" și fundamentată aptitudinal, în condițiile în care indiferența cadrului spiritual nu poate genera decât creștere mecanică. De la acest tip de guvernare rațională provine rolul pragmatic și formativ al conștiinței. Conștiința de sine practică o selectivitate adecvată obiectului său atunci când preia mesajul teoretic de la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în urma influențelor dinaintea nașterii; • Ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse momente de vârstă sau poate rămâne în stare de latență pe tot parcursul vieții, în absența unui factor activitator (exemplu: cazul anumitor predispoziții alergice ori al combinațiilor aptitudinale); • Potențialul genetic al fiecărui individ se selectează prin hazard și este, mai ales sub aspectul exprimării psihice, polivalent; • Ereditatea conferă unicitatea biologică, ca premisă a unicității psihice; • Din perspectivă filogenetică, ereditatea umană conferă cea mai mică „încărcătură” de comportamente instinctive
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chestionar se bazează pe un demers empiric, operațional, itemii fiind selectați în funcție de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice și coerente ale personalității și de măsura în care scorurile obținute permit formularea de predicții comportamentale valide. 1. Dominanță: evaluează factorii aptitudinali specifici liderului, dominanța, tenacitatea și inițiativa socială („Majoritatea discuțiilor și certurilor în care mă angajez vizează probleme de principiu”). 2. Acceptare de sine: se referă la factori precum simțul valorii personale, acceptarea de sine și capacitatea de a gândi și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de una juridică. Astfel, congresul american a votat o lege privind educația copiilor „supradotați și talentați” folosind următoarea definiție: „Copilul dotat sau talentat este un tânăr care, la nivelul grădiniței, a cursurilor primare sau secundare a dovedit un potențial aptitudinal de a atinge un nivel înalt de competență în domeniile intelectual, artistic, academic specific, în artele vizuale, teatru, muzică, dans, aptitudini de conducere având nevoie, în consecință, de activități ce nu sunt în mod normal posibile în școală”. Fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoașterii psihologice a elevilortc "1. Necesitatea [i dificult\țile cunoa[terii psihologice a elevilor" Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudinile și convingerile proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându-se pe cunoașterea capacităților
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
olfactiv etc.). Din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicativă. d. a comunica, ca formă de interacțiune, presupune câștigarea și activarea competenței comunicative, care este deopotrivă aptitudinală și dobândită. Absența acesteia sau prezența ei defectuoasă explică, de cele mai multe ori, eșecul sau dificultățile pe care profesori foarte bine pregătiți în domeniul specialității lor le au sistematic în munca cu generații și generații de elevi. A fi profesor înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atitudini Ă față de disciplina pe care o promovează și elev Ă pentru a putea induce acestuia baza atitudinală necesară construcției personale. Este evident că pe lângă competența științifică și didactică în domeniul specialității sale, competența psihologică devine obligatorie. Aceasta explică selecția aptitudinală (ceea ce poate să facă) Ă pe care o practică sistemul occidental în cazul celor ce optează pentru cariera didactică Ă corelată selecției bazată pe cunoștințe (ceea ce știe). Conform modelului incitativ-personal, rolul profesorului nu mai este centrat pe prelucrarea și transmiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se simte extravertit și volubil deoarece alcoolul acționează asupra creierului scăzând neliniștea, simțul responsabilității și conștiința, prin urmare, cel care bea nu este stăpân pe actele sale și nici nu poate aprecia modificările ce au loc la nivel cognitiv și aptitudinal. Acest lucru este foarte periculos dacă consumatorul conduce mașina, pentru că nu este capabil să aprecieze și să evalueze corect viteza proprie și a celorlalți, distanța, reflexele îi sunt diminuate, câmpul de vizualizare se restrânge etc. Din punct de vedere fizic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
activitatea individuală de învățare la activitatea de grup, interactivă, în care se promovează nu competiția și ierarhizarea, ci colaborarea constructivă - extrem de fertilă pentru gândirea divergentă, creativă și productivă; produc modificări pozitive la nivelul întregii personalități în sfera afectivă, motivațională, volitivă, aptitudinală, atitudinală și relațională. Puncte slabe: necesită investiție de timp, efort intelectual și material pentru proiectarea detaliată, pregătirea efectivă și desfășurarea concretă a activităților, și deși sunt profitabile pe termen lung, se pot depăși posibilitățile de moment ale cadrelor didactice și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
ducând la perfecționarea tehnologiei didactice și a procesului didactic în etapele ce succed momentul evaluării. În urma actului de evaluare cunoaștem nivelul atins de fiecare elev în procesul de instruire, de formare a priceperilor și deprinderilor și de dezvoltare a capacităților aptitudinale. Constatările, informațiile culese în timpul evaluării îl determină pe educator să-și regleze strategiile didactice cu scopul dezvoltării capacității de invenție și /sau de creație, precum și cu scopul înlăturării lacunelor care ar putea apare în însușirea, de către elevi, a conținuturi-lor specifice
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
face în raport cu unele criterii standarde de evaluare sau standarde curriculare de performanță stabilite odată cu elaborarea programelor. Raportând rezultatele obținute de fiecare elev la standardele impuse de elaboratorul programei nu facem altceva decât să diferențiem capacitățile indivizilor concomitent cu valorificarea calităților aptitudinale personale. Evaluarea de tip „a" Evaluarea de proces, internă, criterială, formativă sau sumativă fiind de fapt, o evaluare curentă vizează fiecare elev în toate etapele lecției și în toate etapele procesului de creație, capacitățile evaluate fiind: receptarea informației, autoinformarea, gradul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
autorul, cât și cadrul didactic coordonatorul grupului de creație, putându-se vedea nivelul performanței elevului ca rezultat al preocupării și performanței educatorului. Acest tip de evaluare se realizează, de regulă, pentru creatorii capabili de performanță, deci cei care au calități aptitudinale înalte reflectate în creații originale și cu valoare artistică sau tehnică. Evaluatorii, în acest caz, sunt specialiști în domeniu. Interesante sunt particularitățile evaluării pe baza unei analize de produs. Aceasta pornește în general, de la standardele curriculare de performanță având ca
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
curriculum, prin realizarea diferențierilor explicite a parcursurilor de învățare și prin strategii de diferențiere și particularizare, școala obține creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și activităților și stimularea motivației elevilor pentru învățare. Diferențierea curriculară vizează adaptarea procesului de predareînvățare la posibilitățile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul și stilul de învățare al elevului. Proiectarea și aplicarea curriculum-ului la decizia școlii oferă posibilitatea trecerii de la o „școală pentru toți” la o „școală pentru fiecare”, de la centrarea pe conținuturi la centrarea pe
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
referințelor candidatului 7. Vizita medicală 8. Întrevederea de angajare 9. Decizia finală 10. Angajare/Respingere Prezentăm anterioara propunere pentru etapele selecției candidaților pentru un post didactic, considerând că selecția operată până în prezent nu vine să completeze solicitările de tip profesional, aptitudinal și cu competență structurate de tip managerial-decizional etc. Conținutul etapelor anterior prezentate este următorul: 1. Cercetarea candidaturilor: este o formă de preselecție ce are drept scop îndepărtarea candidaților care de la început se dovedesc inapți (vârsta maximală, vârsta minimală, vechime maximală
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
preferința pentru persoanele (colegii) care-și desfășoară activitatea în apropierea noastră; colegii de bancă și colegii aflați în vecinătate au posibilitatea de a se integra în interacțiuni puternice. 2. Similaritatea: presupune alegerea persoanelor care ne seamănă foarte mult în plan aptitudinal, valoric și motivațional; similaritatea structurilor psihologice facilitează comunicarea; Andrews (1966) arată că similaritatea în planul clasei de elevi este identificabilă prin intermediul următoarelor elemente: - orientarea față de aceeași dezvoltare personală; - motivația comună; - stilul de abordare; - experiența școlară; - roluri școlare apropiate. Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al resurselor umane și informaționale. Caracteristicile unei dezvoltări eficiente se realizează printr-o cooperare cu subiecții educaționali (manageri, profesori, elevi, părinți) implicați în modernizarea actului educațional cu aplicare TIC prin: definirea unor obiective precise, măsurabile, testabile comportamental la nivel (cognitiv, aptitudinal, afectiv); utilizarea unui arsenal de metode și tehnici participative de autodezvolatre punerea accentul pe autotestare și autoevaluare; menținerea proximației cu sfera concretului aplicativ și specificul profesional. Cred că instruirea asistată de calculator are următoarele avantaje: • contribuie la eficiența instruirii, este
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
pentru reușita școlară a copilului. Acțiunea educativă a familiei este eficientă atunci când obiectivele ei sunt în concordanță cu obiectivele educative ale școlii. Obiectivele fundamentale comune ale educației familiale și ale educației școlare sunt considerate: cunoașterea copilului și dezvoltarea lui psihosocială (aptitudinală, motivațională, atitudinală). Cercetări cu privire la raporturile educative părinte - copil și la raporturile familiei cu ceilalți factori educativi, în special cu școala și cu grupurile de similitudine, au pus în evidență că rolul educatului este activ, copilul este actor al propriei educații
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
dacă nu te-aș fi găsit, cum spune filosoful. Cunoașterea contemporană se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice. În primul rând, este tranzientă, cunoaște o mobilitate fără precedent. Viteza de apariție a noului s-a amplificat. Competențele cognitive și aptitudinale achiziționate inițial se dovedesc pe parcurs insuficiente, defazate, neoperaționale. În al doilea rând, câmpul muncii este tot mai mult condiționat de cunoaștere. Nimic nu se mai produce eficient decât printr-un surplus de cunoaștere. Câștigă cel care avansează mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formă de defulare, ori de ). Al. Roșca (27) consideră că: Această clasificare este detaliată de Ioan Nicola în Tratat de pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
83) afirma: Fenomenul complex al creației cunoaște și o altă categorie de factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302). Factorii stimulativi interni (țin de individ) sunt factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]