1,630 matches
-
de pietate, care nu seamănă cu alta? Din anul 2002, anul numirii noastre aici, Biserica „Sf. Treime” Vaduri, este pusă sub Semnul Stejarului din Mamvri, fiind primitoarea călătorilor, a pribegilor, a flămânzilor și însetaților acestei lumi, a celor arși de arșița și gerul „mării sărate a acestei vieți”. Precum odinioară Avraam patriarhul, împreună cu soția sa Sarra au primit cu pâine și carne pe cei trei îngeri călători la stejarul din Mamvri și care preînchipuiau persoanele Preasfintei Treimi, la fel fiecare dintre
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
intrând în posesia prețioasei capturi de război. Deosebit de primejdiosul conținut, face ca deplasarea bucilor să se execute cu mare precauție, din mahala în mahala, în timp ce tulumbagii, aflați la datorie, nu mai prididesc să toarne apă peste butoaie de teamă ca arșița dogoritoare să nu încingă și să aprindă iarba de pușcă. Hotărâți să arunce explozibilul în apă, împlinind în felul acesta una din promisiunile făcute în timpul campaniei electorale (Gvardia Națională care se înființase în 1848 era în permanență cu ochii pe
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
era “mămicule”. S-au cunoscut la Sibiu. El, student la Craiova, aflat în practică la Sibiu. Ea, călătorind spre București, dar, din cauza unui accident feroviar, silită să aștepte remedierea liniei, deblocarea ei...etc. Părculețul de lângă gară i-a adăpostit de arșița verii pe amândoi. Pe ea o acostaseră niște soldați, iar el, un nepăsător de altfel, se prefăcu, pentru a o salva din situația ingrată, că e prietenul cu care ea ar fi trebuit să se întâlnească și...i-a oferit
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]
-
privire Și, bucuros, știind că-i de la tine, Nu-mi va păsa de-a morții otrăvire. Să nu-mi dai apă, nicio picătură! Căci cerul s-o-ndura, măcar, o noapte, Să-mi stingă-n ploaie-a buzelor arsură Ori arșița din trup, când vântul bate. De n-oi primi nimic, din toate cele, Tu leagă-mă pe rug și-aprinde focul! În fumul albăstrui să urc spre stele, Să-i caut veșniciei noastre - locul. George SAFIR Bacău 28 aprilie 2011
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
de unde și cuvântul generalizat ... ginecologie. Dumincă seară, ca orice bun român cu dor de locurile natale, am văzut filmul românesc „Horia”. Să vezi ceva despre istoria țării tale la atâția km depărtare... Vivat tehnica și televiziunea română! Joi, 21 iunie. Arșița de afară ne ține mai mult în casă. De pe plaja fierbinte... făcui un ocol pe la marginea de nord al localității... pe unde găsii ceva floricele, între care și sânzaiene. Le-am dăruit Anicăi. La Tv., spun ai noștrii... cod galben
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
plăcere să-i ajut în fiecare zi, implicându-mă plenar. Uneori, duceam oile la adăpat la cișmeaua satului, călare pe cal, însoțită de trei câini ciobănești. Oile beau apa rece din ulucele cișmelei apoi se așezau pe burtă, somnolente, în arșița soarelui. Numai cu ajutorul neprețuit al câinilor, care se dădeau la ele lătrându-le, reușeam să le aduc acasă. Alteori, duceam caii la potcovar și priveam uimită cum foalele suflă întețind arderea cărbunilor, care înroșeau bara de fier. Urma transformarea în
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
îl întreba pe Raul, fără să se gândească că nu avea de unde să aibă un pachet uscat la el. Apoi și-a strecurat privirea între tufișuri ca să descopere un pâlc de muncitori retrași la umbra copacilor, de la munca drumului, în arșița zilei. -Nu-mi dați și mie o țigară? - se ruga Ana de ei. -Dar numai Mărășești avem domnișoară, și fără filtru! Nu cred că vă place! -Ce?? E cea mai bună țigară! Refulată, trăgea cu sete din țigară și savura libertatea
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
-mă-n toamnă și-ascultă-mă bine căci vin în curând întâmpină-mă, dragă măicuță acasă cu pâine și sare! Limassol, Cipru 6 septembrie 2012 Ascult romanța unui vis... ascult romanța toamnei romanța unui vis sub gutuiu-n care plânge pe verdele-ostenit de arșiță, rugina... coroana-i răvășită de vânt uscat și praf filigranat de stele din ceruri se prelinge peste tărâmul blestemat cu zei amorfi dansând în nopți cu iele mi-e sufletul deschis... visez, zăresc lumina și ochii tăi ca marea scântei
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
TRECERE Autor: George Adrian Popescu Publicat în: Ediția nr. 716 din 16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului de foamea de a fi, nu de sete plâng eu. de orb și de strigăt desenez litere. de foamea neuitării lăcrimez, nu de arșița că sunt, nu de păgân lup al tăcerii am eu cearcăn pentru trecere. cuvânt al atingerii să fiu înainte de a fi foame. atât. Referință Bibliografică: Starea de trecere / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 716, Anul II
STAREA DE TRECERE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351714_a_353043]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TOATE ZILELE ÎNCEP CU TINE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului 8 Martie 2012 Tu ești bucuria și tristețea mea, arșița și izvorul din care se adapă ochii însetați de lumină. Dragostea și legământul ei, frumusețea întruchipată a cuvântului Om! Amfora plină de mir din fața altarului, Eva întâiului bărbat. Marie Născătoare de Dumnezeu, maica numelui vieții întru care sunt. Întâia mea
TOATE ZILELE ÎNCEP CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346584_a_347913]
-
jetul furtunului, care în băltoacele formate, unde de altfel au apărut, de prin subsoluri probabil, mai multe rațe, niște câni lățoși, ba chiar și câțiva godăcei, mari amatori de tăvăleală în noroi alături de copilași. Bucuria câtorva stropi de răcoare în arșița cumplită a verii, devoala cu dărnicie viața mai puțin cunoscută a cartierului. Dorel se simțea și el fericit, mai ales că puștii scăpaseră de câteva ori jetul peste banca unde se afla. Un fel de forță lăuntrică îl făcea acum
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
jetul furtunului, care în băltoacele formate, unde de altfel au apărut, de prin subsoluri probabil, mai multe rațe, niște câni lățoși, ba chiar și câțiva godăcei, mari amatori de tăvăleală în noroi alături de copilași. Bucuria câtorva stropi de răcoare în arșița cumplită a verii, devoala cu dărnicie viața mai puțin cunoscută a cartierului.Dorel se simțea și el fericit, mai ales că puștii scăpaseră de câteva ori jetul peste banca unde se afla. Un fel de forță lăuntrică îl făcea acum
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Iubito, astăzi, prima oară, Când am tras șuba peste mine, Mi s-a făcut un dor de vară Și, nu-ți mai spun, ce dor de tine! Aveam o arșiță în gură De parcă n-am băut o lună; Am azvârlit haina cu ură, Și m-am trezit gol, prin furtună! Printre momâi înfofolite, Ca un nebun, alerg prin frig; De ger, mi-s buzele-amorțite, Dar mă-ncălzesc dacă te strig
ÎNDURĂ-TE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346705_a_348034]
-
Autorului Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cântul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul. Și aripa lunii mi-atinge seninul Cu albul luminii ce mi-ascute gândul. Sub arșița verii năluca se pierde... De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde. Când anotimpuri împart orhidee Pe lunca ce-mi poartă la pas o idee, Mai paște doar gândul sorbind în tăcere Botez de cuvinte din stupul de miere. Referință
BOTEZ DE CUVINTE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345579_a_346908]
-
fiind, de fapt, Lumina pe care cu toții o căutăm de multe ori bâjbâind printre resturi de suflete amorțite de dureri lumești: “Orbecăind, am rătăcit neștiutor/ pe cărările pline de neprevăzut, / rănindu-mi picioarele prin rugi / și prin bolovănișuri, / plângând în arșiță / ori pe colțuri de stânci pustiite. Ajuns undeva, / fără să știu unde sunt, / cu trup vlăguit, / cu suflet adânc sfârtecat, / mi-am ridicat privirea spre ceruri. [...]Am privit îndelung, / de jur împrejur, / să înțeleg / și m-am văzut singur. / - Unde
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
și să ne găsim drumul.” Îmi explică și rolul perdelelor. Ele sunt un scut pentru energiile negative pe care ochii celui care îl privesc pe Buddha, le-ar putea transmite. Sub un copac bodhi, copacul lui Buddha, se apăra de arșița soarelui un elefant. Am ajuns la templu înaintea unei procesiuni și se aduceau elefanți de la altele temple. În funcție de numărul elefanților pe care îl are un templu este socotită bogăția acestuia. Întreținerea unui elefant este foarte costisitoare și în ultimii ani
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 6 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352055_a_353384]
-
De-atâta dor De-atâta dor mi-e sufletul un cântec, Tu fluierul, ce ajutat de muze Ai reușit trăirile-mi confunze Să le trezești la viață c-un descântec. Voi adormi cu pieptul vâlvătaie Precum o floare prinsă de arșiță Mai însetata că o garofița Ce soarbe-avid din răcoroasă-ți ploaie. Te-oi adună pe gene și pe buze Pe trupul meu vei curge că un val Mergând în josul apei, în aval Credinței noastre fi-vom călăuze Apoi ne-om
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
2013. Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cantul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul. Și aripa lunii mi-atinge seninul Cu albul luminii ce mi-ascute gândul. Sub arșiță verii năluca se pierde... De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde. Când anotimpuri împart orhidee Pe lunca ce-mi poartă la pas o idee, Mai paste doar gândul sorbind în tăcere Botez de cuvinte din stupul de miere. Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
mai mult Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte,Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cantul,Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul.Și aripa lunii mi-atinge seninulCu albul luminii ce mi-ascute gândul.Sub arșiță verii năluca se pierde...De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde.Când anotimpuri împart orhideePe lunca ce-mi poartă la pas o idee,Măi paste doar gândul sorbind în tăcereBotez de cuvinte din stupul de miere.... XXII. MĂRȚIȘOARELE LUI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
fapt divers când scot ziarul și-l citesc ce dor mi-a fost ca unei mări de primul val uitat pe țărm corăbii duse-n depărtări de scoici sub talpă când le sfărm' doru-n piept adânc te seacă ca în arșiță-o fântână setea nu poate să-ți treacă cine-ți va întinde-o mână? pasăre în colivie tânjind a moarte către cer dorul o mai ține vie cum tot la fel și eu mai sper Referință Bibliografică: ce dor mi-
CE DOR MI- A FOST... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356387_a_357716]
-
călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc devotament la marginea periilor dese - pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate produse din gastronomia fără
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
putut mai bine în circumstanțele date.Toti avem regrete și probabil că toți am vrea să dăm timpul înapoi câteodată. Multe lucruri nu au fost făcute la timpul lor,multe cuvinte au fost spuse în focul unei furii sau în arșiță unei pasiuni,am pierdut unele bătălii și m-am complăcut pe locul ultim în multe curse când știam că am nevoie doar de un sprint și victoria îmi era oarecum asigurata.Am riscat când nu a fost nevoie și am
DESTIN de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355841_a_357170]
-
Despina Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestea lui Belay Cu două ceasuri înainte de lăsarea întunericului, Belay părăsi riada gazdei, trecu de Jbel Lakhdar și pătrunse în Arset el-Bilk, unde căută adăpost din calea arșiței necruțătoare la umbra unui palmier. Aici adăsta zi de zi scăpătatul soarelui, privind prin ochii încețoșați de albeață colcăiala medinei. Îi plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
parteneriat) în care îți place doar să fii iubit și adorat și răsfățat .Relație în care doar ți se ofera.Doar pentru că ți-e "cald".Vor veni zile când vei dori să-ți fie "fierbinte":)...Și cu siguranță vei caută arșiță în altă parte. Poate ești de acord cu ceea ce a scris Oscar Wilde mai sus.Sunt convinsă că omul a avut un motiv serios când a spus asta.Refuz să cred că a fost doar un barbat egoist . DAR... "Whenever
SUB SEMNUL BALANTEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356050_a_357379]
-
instituția eclezială. “Oricum, în viața poporului român, Biserica ortodoxă n-a fost niciodată un rival, un adversar sau un concurent real al Statului, ci spațiul în care lumea trecătoare a pământului se întâlnește cu Împărăția veșnică a cerului, arcul dintre “arșița” zilei de acum și speranța zilei de apoi. În acest sens, în toată istoria ei, simfonia dintre Biserică și Stat a fost marcată de tensiunea dintre ideal și insuficiență, dintre tradiția continuității și tendința înnoirii”1. Oprindu-mă aici, cu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ŞI STAT, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354786_a_356115]