661 matches
-
la tot pasul. Cu el se sfătuia sau la el se ruga atunci când avea de rezolvat activități mai importante. Aceste gânduri trebuiau să se împartă în mai multe direcții, în decursul unui an, în cele patru anotimpuri. primăvara, anotimpul florilor : aratul, însămânțatul orzului, ovăsului, floarea soarelui, porumbul, cartofii, fasolea, legume și zarzavat - strict necesare nevoilor familiei. dar paralel era și curățatul, cotorâtul, hărăgitul, legatul și săpatul la vie. De asemeni ocuparea de animale : de căutat ciobani pricepuți, pentru a da oile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
aveam de executat, sub îndrumarea mamei, unele activități gospodărești, printre care erau : dădeam de mâncare la animale și le aduceam apă, le duceam la păscut sau la văcar ; tăiam lemne pentru pregătirea hranei și încălzirea ; curățam la animale, mergeam la arat și semănat, la munci pentru întreținerea culturilor și recoltarea acestora ; căram gunoiul de grajd în câmp, aduceam lemne din pădure etc. Cu toate greutățile mai mari sau mai mici, eram preocupat de pregătirea tuturor temelor pentru a doua zi, nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
furajelor pentru animale, 7) prepararea îngrășămintelor naturale din resurse vegetale rămase de la animale. Deasemenea o importanță deosebită se dădea în cunoașterea de către elevi a lucrărilor agricole de pregătire a semințelor, tratarea lor și însămânțare a culturilor în câmp : pregătirile pentru arat, a utilajelor, reglatul plugului înainte de intrare în brazdă, la diferite adâncimi, mărirea brazdei în raport cu solul, densitatea viitoarei culturi, semănatul și grăpatul. Aceste erau și principalele activități și culturi care se practicau și de către oamenii din sat. CAPITOLUL V Interviul dialog
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ce mai ai? Mai nimic. Din ce se mai produce, se dau cotele , impozitele și alte angarale ce vin pe capul matale mamă. Ai rămas cu două vaci, ca vai de capul lor! Le pui la cărat de pe câmp, la arat și vrei să aibă și lapte cât mai bun și cât mai mult, își lămurește mama Mihăiță. Apoi continuă: de-aș putea face ceva pentru matale și pentru câți mai sunteți pe acasa. Dacă împrumut de undeva, deși nici nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
primăvară cu semințele, cu arăturile și celelalte munci ce se fac acum primăvara. Grâul l-au pus de astă-toamnă. Spuneau băieții că a răsărit și e frumușel, sunt ceva speranțe a se face bun. Stau mai slab cu mijloacele de arat. Baza lor e în două văcuțe, care le-am văzut cam slăbuțe, și mai au și viței. M-am uitat și eu atent la ce au și la ce le-ar mai trebui. - Ai idee că i-ai putea ajuta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. În mod normal, primăvara, când trebuiau să iasă oamenii la arat, apele Buzăului erau umflate fie de la topirea zăpezilor, fie de la ploi abundente, încât aratul nu se putea face în condiții bune, și nici semănatul, ceea ce făcea ca recolta să fie destul de slabă. De asemenea transportul recoltei era îngreunat fie de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. În mod normal, primăvara, când trebuiau să iasă oamenii la arat, apele Buzăului erau umflate fie de la topirea zăpezilor, fie de la ploi abundente, încât aratul nu se putea face în condiții bune, și nici semănatul, ceea ce făcea ca recolta să fie destul de slabă. De asemenea transportul recoltei era îngreunat fie de drumurile rele, cu gropi sau bălți, fie prin trecerea recoltei prin apa râului unde
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Boarca nu puteau să lucreze bine pământul cu care fuseseră împroprietăriți după primul război mondial, din cauza râului Buzău care de multe ori se umfla și nu putea fi trecut prin vad, pentru efectuarea muncilor agricole la timp. Când era vremea aratului, râul se umfla și nu se mai putea trece prin apă. Tata zicea că „la transportatul recoltei acasă munca se tripla iar risipa era, de multe ori, mai mare decât jumătate din recolta adunată de pe ogor”. Trebuie spus că părinții
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
material didactic. „Absolvent” a patru clase primare, un an am rămas acasă, n-am mai mers la școală nicăieri, iar tata m-a luat la muncile gospodăriei, la dus vitele la apă, la rânit în grajd, la mânat caii la arat. Mama n-a acceptat să rămân fără „știință de carte”. S-a plâns unui frate de-al ei care era învățător și l-a rugat să mă ia la el și să repet clasa a IV-a. LA UNCHIUL DUMITRU
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile de arătură s-au apucat de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie sau să mă întrebe pe mine”. În anul următor, la 22 martie 1848, locuitorii din Bumbăta au făcut o reclamație pentru imaș, iar Isprăvnicia Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe altul, ca într-o întrecere, încât polițiștilor germani li se făcuse scârbă. Și, atunci, ce aveți voi cu Musca Monei care, până mai zilele trecute „nu le fac să fie azi”, lua jar că ea a mers numai la arat, n-a făcut și n-a dres cu gura, și-a amintit de niște studenți străini cărora, desigur, nu le făcea numai în ciudă. Ciripica Eva-Dana a mâncat din mărul oprit, ducând mai departe povara păcatului originar, dar tot face
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de cele mai elementare drepturi, plânge Marko Bela. Nu se mai știe și nu se mai vorbește despre suferințele de neînchipuit îndurate de românii din Transilvania din partea celor trei națiuni: deposedarea de pământul obținut prin defrișare, curățare și pregătire pentru arat și semănat, obligația de a munci pe moșia nobililor a capului familiei, a soției și copiilor trecuți de 18 ani, aplicarea de pedepse barbare pentru delicte minore, interdicția de a se apropia mai mult de o bătaie de pușcă de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de voi, mâncăilor, vă veți da seama ce înseamnă o bucată de pâine obținută cu sudoarea frunții. Să te întrebi mereu, lepră: câți bani au primit de la stat bunicii și străbunicii tăi, câți bani au luat pentru o vițică, pentru arat, pentru pădure, pentru altele? Stai și așteaptă până ți-or veni pompierii și jandarmii, să-ți facă șanțul și podețul, să ai pe ce sta și să aștepți pomeni, multe și mari! Și totuși, prost nu e cine ia, ci
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
modul de viață de la coada vacii, cum se spune în vocabularul nostru. Cred că și acesta a fost un motiv pentru care nu am mai vrut să mă întorc la țară, unde din primăvară până-n iarnă râmai la pământ. De la arat, prășit, recoltat și îngrășat cu gunoi aveai de lucru cu pământul, în tot timpul anului. Eu sunt un "admirator" al acelor ipocriți care i compătimesc pe țăranii veniți de la sate și "obligați" de Ceaușescu să lucreze la oraș, unde lumina
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
răzeș, arată că „oamenii din satul nostru, dacă nu aveau pământ destul, mergeau și munceau la boier. Luau și câte 300 de prăjini (cei cu vite de muncă și cu familie mare) și le munceau „în jumătate”: boierul punea pământul, aratul și sămânța, toată munca până la dus recolta în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a angajat inginerul Dumbravă din Iași ca să facă măsurătorile, cu plată 14 lei de hectar. S-au făcut 200 loturi egale prin parcelarea moșiei. S-a bătut țăruș cu numere pe ambele părți. Iar după Paști, când era câmpul tot arat și pădurea înfrunzită, semănăturile de primăvară erau mari. S-au tras sorții. Să fi văzut atunci cum se rugau prin boschetele conacului în genunchi, cu cărticica în mână, făcând mătănii, ca să-i cadă locul pe care și-l dorea. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajungă la „învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierul locului, proprietarul. La Anul Nou se organizau de către oameni în toată firea, echipe de urători, cu „buhai”, clopote, chiar plug cu boi care trăgea o brazdă prin zăpadă. Pentru cine dintre muritorii de astăzi se întreabă care-i rostul aratului în ianuarie, trebuie să le spunem că în trecut, începutul anului nou era fixat în primăvară, la 1 aprilie sau chiar la 1 septembrie, perioade când în calendarul agro-pastoral începea aratul pentru semănatul grâului de primăvară sau de toamnă. Urătorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre muritorii de astăzi se întreabă care-i rostul aratului în ianuarie, trebuie să le spunem că în trecut, începutul anului nou era fixat în primăvară, la 1 aprilie sau chiar la 1 septembrie, perioade când în calendarul agro-pastoral începea aratul pentru semănatul grâului de primăvară sau de toamnă. Urătorii spuneau, repetând an de an, ca să nu se uite că „bădica Traian” a căutat un loc bun de arat și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aprilie sau chiar la 1 septembrie, perioade când în calendarul agro-pastoral începea aratul pentru semănatul grâului de primăvară sau de toamnă. Urătorii spuneau, repetând an de an, ca să nu se uite că „bădica Traian” a căutat un loc bun de arat și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum era Vasile Lungu sau unul zisă Ghiță a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin sate de activiști și instructori de partid, unii nefiind convinși de ce spuneau și învățau (erau îndoctrinați, la centru!), urmărea să îndepărteze din conștiința țăranului român sentimentele religioase, atâtea câte le avea. Înainte de Cooperativizare, țăranii erau îndemnați să iasă la arat și în zilele de Paști. în legătură cu acest aspect, în satul Lunca s-a petrecut o scenă care a făcut vâlvă atunci; acum s-a uitat: La poarta lui Toader Vortolomei Pușcuță ajunge un activist în ziua de Paști și-l
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acest aspect, în satul Lunca s-a petrecut o scenă care a făcut vâlvă atunci; acum s-a uitat: La poarta lui Toader Vortolomei Pușcuță ajunge un activist în ziua de Paști și-l îndeamnă pe gospodar că iasă la arat. Toader Pușcu nu i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]