743 matches
-
frumusețe (2); ideal (2); în sus (2); jos (2); mers (2); pajiște (2); pantă (2); pășune (2); pomi (2); rampă (2); săniuș (2); stîncă (2); succes (2); țară (2); urc (2); văi (2); abis; aer curat; alergare; ambiție; amor; apus; arat; atitudine; baltă; bogăție; boltă; brad; bun; capră; capre; cădere; călătorii; căruță; ceva greu; ceva înalt; cioban; coastă; copac; copilărie; copoi; crimă; deal cu deal se-ajunge; dealuri; decan; deluș; denivelare; departe; depășire; dificil; dificultate; evoluție; excursie; formațiune montană; cu flori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încredere (2); judecător (2); legal (2); lemn (2); lin (2); lung (2); materie (2); minciună (2); mîndru (2); moral (2); mort (2); neted (2); obligație (2); ondulat (2); în picioare (2); poziție (2); responsabilitate (2); țeapăn (2); admirație; afaceri; amuzant; arat; ascult; a avea; binefăcător; blondă; brînză; cadou; caz; cetățean; cocoșat; conștiință; copac; copil; corectitudine; corupție; creion; cuminte; ceva ce se cuvine; cuvînt; de cuvînt; datorie; decizie; fără defect; deget; demn; demnitate; dependență; deștept; dictare; direcție; domeniul meu; drept; dur; egal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); pace (3); porumbel (3); vara (3); America (2); animale (2); bun (2); copac (2); găini (2); grădină (2); grîne (2); mult (2); nuntă (2); pasăre (2); păsări (2); pescuit (2); plăcere (2); semințe (2); vacă (2); aliment; alimentare; antic; arat; aspecte; aur; aurire; ban; bani; belșug; bețișoare de crabi; boabă; bob; bogat; bostan; bucurie; bunica; bunicul; cartof; căldură; ceapă; cîmp cu porumb; cîmpie; coacem; combină; comestibil; conservat; conservă; cornut; Costinești; culoare; cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
murdară (3); om de zăpadă (3); albeață (2); anotimp (2); curățenie (2); iarbă (2); imaculată (2); lucitoare (2); noroi (2); om (2); sărbătoare (2); schi (2); soare (2); strălucire (2); strălucitoare (2); vacanță (2); agregare; alb si rece; aleea; amuțire; arat; argint; aspră; basm; bătaie cu bulgări; bulgăre; bună; caldă; căldură; catifea; cauciucuri uzate; chiseliță; climă; cocă; cocaină; coco; cristalină; cros, Crăciun; culoare, alb; da; facultate; feerie; fină; Frank Sinatra; frig, frumusețe; fulgi Crăciun; fum; gheață, frig; gheață; gingășie; haină; iarna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
majoritatea variantelor de Plugușor. Într-o variantă din Bucovina, pământul devine un personaj colectiv, prezent în scenariul inițiatic: "...Și-și luase bădișorul / Tăvala și plugușorul, / Cei doisprezece bourei / Și doisprezece plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parte de cloște multe care vor scoate pui mulți pe care uliul nu-i va putea atinge. Tot în Bucovina, fac așa-numitul "creciun", un colac în formă de opt pe care îl pun, primăvara, la plug, înaintea pornitului la arat și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să fie bogate. În timp ce dau pâinea la cuptor, gospodinele pun un cărbune stins pe jăratic; dacă se aprinde acest cărbune, înseamnă că semănăturile timpurii vor fi bune, iar dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
permanente: " Bună seara, codru verde, / Ce mai faci aici, băiete? / Eu fac bine, / Măi, române! / S-a pornit sfântul Vasile / De un an și nouă zile / Și ne-a dat plugul pe mână / Să urăm o săptămână. / Săptămâna s-a-mplinit, / De arat noi am gătit / Ș-am pus plugul sub perete / Ș-am plecat în sat la fete. Noi în sat am zăbovit, / Acasă tata m-a huit. / Da de huit nici nu ne pasă, / C-am găsit fete frumoase. Fiți în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și alta spre viitor, unul din cei mai vechi zei romani, moștenit de la etrusci, era venerat cu ocazia calendelor ianuarii care celebrau noul an agrar, timp în care se făceau urări de sănătate și belșug, se prevestea viitorul, se practica aratul și semănatul simbolic.41 Primele 12 zile ale lui ianuarie erau prevestitoare pentru întregul an, fiecare zi identificându-se cu una din lunile anului. În mijlocul acestui ciclu tradițional roman a apărut o sărbătoare de influență asiatică, închinată zeului Mithra, zeul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele lunare (Paștele, Duminicile Tinere) indică timpul bun pentru arat și semănat, pentru formarea și desfacerea turmelor, pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea moșilor și strămoșilor, pentru aflarea ursitei: Nunta urzicilor este ziua când înfloresc urzicile și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie faur, făurariu, făurar, luna faurilor de fier care pregătesc fiarele aratului (în Bucovina se spune că în februarie e așa de frig încât crapă ouăle corbului, iar țiganii se tem de frigul din februarie, zicând "Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
VERS LENZ-MANOTH (luna de primăvară) SUSHEZ (le mois de la sécheresse) APRILIE DES PLANTES OSTER-MANOTH (luna de Paști) MALI-TRAVEN (la lune de la petite verdure) MAI DES FLEURS WUNNE-MANOTH (luna de bucurie) VELIKI-TRAVEN (la lune de la grande verdure) IUNIE CHAUDE PRACH-MANOTH (luna aratului) RESHNI-ZVET (la fleur du blé) IULIE DU CHEVREUIL HEU-MANOTH (luna fânului) MALI-SERPAN (la lune de la petite faucille) AUGUST DES ESTURGEONS ARN MANOTH (luna secerișului) VELIKI-SERPAN (la lune de la grande faucille) SEPTEMBRIE DU MAÏS HERBST-MANOTH (luna de toamnă) KIMOUZ (la lune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
intimității" și al "repaosului" (G. Durand), oul găinii are puteri magice, fiind utilizat în ritualurile traiului de zi cu zi: "în ziua de lasatul săcului de postul mare, numaidecât se mănâncă ou, ca să-ți pară postul ușor"; "când pornesc la arat, pun înaintea boilor un ou, ca să nu li se pară greu aratul. Alții pun cuibarele sau ouă clocite, să se sfarme ușor bulgării, cum se sfarmă oul"; "oul întâi de la găină se îngroapă cu locul vacei, când are vițelul întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
utilizat în ritualurile traiului de zi cu zi: "în ziua de lasatul săcului de postul mare, numaidecât se mănâncă ou, ca să-ți pară postul ușor"; "când pornesc la arat, pun înaintea boilor un ou, ca să nu li se pară greu aratul. Alții pun cuibarele sau ouă clocite, să se sfarme ușor bulgării, cum se sfarmă oul"; "oul întâi de la găină se îngroapă cu locul vacei, când are vițelul întâi, să fie laptele galben"; Oul cel întâi e bine să-l mănânci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă cîte-un fir roșu la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să iei furca în brîu, să torci un fir cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei. în săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte Sf. Ilie tră snetele. Găsesc agricultorii - la arat, la prășit - vîrfuri de săgeți, o specie de silex negru, lamelos, ce nu-s altceva decît resturi dintr-un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
același timp și zeița mama și personificarea Pământului; în aproape toate mitologiile se vorbește despre mama-Pământ. Pe pamant are loc reproducerea vieții în formele sale cele mai primitive, iar simbologia arhaica leagă mereu rodnicia pământului de fecunditatea femelei, așa cum leagă aratul de bărbat, care ara femelă și o deschide pentru maternitate: a ara pământul este simbolul copulației în vise și mituri. Iubirea pentru Sábato este o formă de absolut, iar unele personaje din ficțiunile sale se salvează prin iubire. Spune Marină
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
încorporându-se în sol odată cu arătura adâncă de toamnă executată la 25 - 28 cm. Facem recomandarea expresă, în cazul în care se folosește gunoi de grajd, ca imediat după ce a fost împrăștiat pe sol, să se intre de urgență la arat. Rămânerea gunoiului de grajd la suprafața solului face ca acesta să- și piardă din proprietățile sale cele mai valoroase, în special, prin volatilizarea substanțelor nutritive și uscarea acestuia; - mobilizarea solului - primăvara, solul se mobilizează cu combinatorul, grapa cu discuri sau
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
îngiosât decât cum se aflau aceste în alte țeri înainte de 300 ani. Țăranul, fiind aice sărac, nu este în stare a-și cumpăra scumpul fier trebuitori pentru pregătirea unui plug bun și lucrează cu a<le> sale nedeplinite unelte de arat, cu carul său cel neferecat obosește puterea boilor și isprăvește abie pe giumătate cât un țăran din Germania sau din Franția ar isprăvi tot în acel timp. Cum că înființarea fabricilor de fier în țară este foarte trebuitoare pentru dezvălirea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
literal sau istoric, cel alegoric sau teologic, cel tropologic sau moral și cel anagogic sau eshatologic. Dacă dorim, putem extinde discuția fără probleme, pentru a încorpora exemple suplimentare din spații culturale orientale (India, Egipt, China). Până aici, am incercat sa arat modul în care existența acestei tradiții ar putea justifica, implicit, obsesia blakeană legată de numeralul 4. A venit timpul să aruncăm o privire mai amănunțită asupra utilizării de către Blake a numerelor simbolice. Frye este primul critic literar care observa o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în primul rînd moșia, colinele care închid orizontul, siguranța oferită de ziduri încă nefinisate și de acoperișuri, înseamnă autoritatea patriarhală a Tatălui răspîndită pretutindeni. Înseamnă persistența unui ritm de viață ce se confundă cu succesiunea muncilor și a anotimpurilor, înseamnă aratul, însămînțările, secerișul. Și mai înseamnă intimitatea protectoare a unui grup social închis, solidar, strict ierarhizat, din care fac parte căruțașul, ciobanii, cosașii, secerătoarele. Pe scurt, fiecare dintre acești termeni trebuie reținut cu toată încărcătura sa simbolică, e vorba de imaginea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
iluzioniste prin care s se poat amgi... Este același Max Scheler care, afirmând c Toate directivele voinței nu pornesc niciodat din stri pozitive, este contrazis de Ralea prin urmtorul raționament: ...dac oamenii nefericiți umbl insistent dup fericire și creeaz, cum arat Scheler, morale de resentiment, e tot atât de adevrat, per a contrario, c oamenilor fericiți le e perfect indiferent fericirea. Astfel, orice nzuinț susținut e de obicei semnul unei lacune. Iar, în consecinț, un om cruia nu-i lipsește nimic, acela nu
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]