997 matches
-
și servitorilor să „dispară” înainte ca ea să intre în „scenă”. Complexul de clădiri se înalță pe partea deluroasă de la vest de Turnul Parfumului lui Buddha. Îi place la nebunie priveliștea: trei turnuri, două pavilioane, o galerie și o poartă arcuită. Ascultă vântul și se liniștește. În a treia zi de ninsoare, vine iar, ca să se uite la clădirea grandioasă care are un spațios pavilion cu două etaje deschise, având opt laturi, cu acoperișul cu streșini duble construit din țigle smălțuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
legate de țărm pavilioanele în diverse stiluri construite în timpul dinastiilor. Locul e ornat cu stânci și e înconjurat de plopi, piersici și caiși. Faimosul Pod Rupt e construit din marmură albă și granit, o structură semănând cu o curea subțire, arcuită. Nu mai e nimeni în afară de noi doi. Mao pare absorbit de frumusețea care ne înconjoară. După un răstimp, își ridică în sus bărbia, ca să simtă soarele pe față. Mă năpădesc amintirile. Vremurile din Yenan și de mai înainte. Mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
care-l învârte nepèsètor între degete, abținându-mè cu greu sè nu sar la el, sè-l smulg din scaunul meu și sè-l trântesc la podea că sè-l învèț minte și sè-l pun la punct, impertinentul! Dar, stèruind sè-i privesc spatele, ușor arcuit, capul cu pletele blonde, mâinile frumoase schițând deasupra tastaturii mele un balet aerian, delicat, furia din minte începe sè se potoleascè, cèpètând forma unei pulsații care exercitè asupra vezicii o presiune cumplitè, Trebuie sè ajung urgent la baie! NOW! Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
picioare i se Îndoiră pe muchia de la capătul ei, se Încordă și sparse catifelat suprafața apei, scufundîndu-se fărĂ să știe la ce adîncime. Luase o gură mare de aer cînd pornise și acum se scufunda tot mai adînc, ținîndu-și spatele arcuit și picioarele drepte. Apoi era din nou la suprafață și plutea cu fața În jos. Se Întoarse pe spate și-și deschise ochii. N-avea nici În clin, nici În mînecă cu Înotatul, Îi plăcea doar să sară, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
al treilea turn central, ce se termina În formă de fântână... În bazamentul micului castelul se puteau vedea trupurile decapitaților. Una dintre femei aduse o casetă din care scoase un obiect rotund și-l puse pe soclu, Într-o boltă arcuită a turnului central, și imediat din fântâna din vârf Începu să țâșnească apă. Avui timp să recunosc acel obiect, era capul Maurului, care acum ardea ca un buștean, făcând să fiarbă apa din fântână. Aburi, suflări, gâlgâituri... De data aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
degetele buzele râtului, aș fi cronțănit în dinți urechile cartilaginoase ale râmătorului. Mă așteptasem să fie altfel. O priveam prostit, cu gura căscată. Brusc, încântată de paralizia mea, și-a descheiat fusta. A rămas doar în bikini argintii. Coapse bine arcuite. Se cambrează ca o iapă arăbească. Încep să-i sărut sfârcurile albastre, i le sug. Mă răstoarnă pe spate și mă scoate din haine. Gesturi sigure, privire caldă, cu mult jar în ea. Îmi dau seama că știrile s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fi lăsat să dârdie? Am luat-o sub cojocul meu. — A acceptat? N-avea încotro. Discutând în poziția aceasta, m-au atras gropițele din obrajii ei, părul de o culoare minunată și niște buze atât de catifelate și de frumos arcuite! — Ai sărutat-o cumva? — Am încercat, dar este foarte alunecoasă. Nu mi-a mers. — Ha! Ha! Cezar, Cezar, ai grijă să nu-ți pierzi capul înainte de sesiune. Acum pot învăța în liniște. Într-adevăr nu mai era deranjat de Teofana
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mătăsoase, frumos ca un înger, îmbrăcat într-o togă albă ca neaua, se ridică de pe jilț și se apleacă în fața mea, ceremonios. Înțeleg urarea de pace pe care mi-o adresează, fără a-și mișca în vreun fel buzele, minunat arcuite. Lângă picioarele desculțe ale tânărului celui chipeș se joacă, pe pajiștea cosită, numai el știe cu ce, un copilaș bălăior și gol, delicat și zglobiu, ca un amoraș din porțelan. Ca un putto! De jur-împrejur, în plină lumină solară, cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
perioadă de timp ce începe în a șasea săptămână a vieții intrauterine până la patru ani după naștere. Succesiunea se produce astfel (Fig. 19): - celulele bazale ale mucoasei stomodeumului se multiplică invaginându-se în mezodermul adiacent și formează “lama epitelială primară”, verticală, arcuită. În luna a doua a vieții intrauterine această lamă se divide prin multiplicare în alte două lame: lamă dentară primară, care își continuă activitatea și dă naștere la mugurii dentari distribuiți în două sectoare - un sector ventral, cu 20 de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prezente pe osuare, fațadele mormintelor, monede (una dintre ele bătută de Filip, tetrarhul din Gaulanitide din timpul lui Isus) și epitafe artistice. Una dintre cele mai comune trăsături este prezența Arcei Torei (care conține sulurile Scripturilor), deasupra căreia apar frontonul arcuit și cercul. Cercetătorii au remarcat că arta ebraică funerară a integrat deseori reprezentări influențate de templul lui Irod, pictate frecvent cu frontoane arcuite și cerc sau rozetă. În săpăturile din mormintele ebraice de la Bet Șearim din Galileea s-au descoperit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dintre cele mai comune trăsături este prezența Arcei Torei (care conține sulurile Scripturilor), deasupra căreia apar frontonul arcuit și cercul. Cercetătorii au remarcat că arta ebraică funerară a integrat deseori reprezentări influențate de templul lui Irod, pictate frecvent cu frontoane arcuite și cerc sau rozetă. În săpăturile din mormintele ebraice de la Bet Șearim din Galileea s-au descoperit aceleași motive artistice. Încă o dată găsim Arca Torei în vârful căreia se află frontonul deasupra cercului (sau rozetei), pictat pe o piatră sigiliu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
udă și a hoit de pisică. Pe deasupra, din când în când, se auzea huruitul câte unui tramvai. Mi-au scos cârpa de la ochi într-o pivniță luminată slab de câteva lumânări, unde erau așezate în chip de mese, sub bolta arcuită, câteva butoaie de sardele, iar ca scaune lăzi mai mici sau rondele groase tăiate din trunchiuri de copac. Totul amintea de o cramă aranjată cu ostentație să pară cât mai rustică. Impresia aceasta era mărită de cănile de tablă și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu funde enorme de pânză albă, scrobită. M-am gândit că seamănă cu tărăncile pictate de maeștrii olandezi, femei cu capul acoperit de mari și învoalte dantele. M-am gândit la cearceafurile din olandă pe care se tolăneau nudurile superb arcuite ale lui Ingres și brusc mi-a încolțit amintirea: fetița se numea Iolanda. Atunci am văzut în fața ochilor ușa de sticlă de la Scara Unu, care se deschidea atât de greu, moara Dâmbovița, cesulețele de jucărie, violent și dureros colorate, și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
umflat al acestuia începu să țâșnească, în stropi aurii, lichidul cefalorahidian, pe care îl colectară într-o eprubetă scânteietor de curată. Fata gâfâia și gemea din ce în ce mai tare, până când, la scoaterea, tot cu efort, a acului, țipă răgușit. O mai ținură arcuită câteva minute, cu un tampon de vată udă apăsat pe locul înțepăturii, apoi o întinseră încet pe spate, trăgând pijamaua pe ea. Nu trebuia să miște capul cel puțin douăzeci și patru de ore. Cele mai multe dintre bolnave nici nu se uitaseră, Lavița
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
unde n-aveam nici o prietenă, unde rătăceam singură prin casa aia ca un cavou, drumurile până la tanti Aura și zilele petrecute acolo mi se păreau niște evenimente miraculoase. Grădina, camionul, Gigi și Chombe, Marcel și fetele, câmpul nesfârșit și cerul arcuit deasupra, albastru și plin de o turmă de norișori, făceau ca acele zile să se detașeze pe fundalul vieții-mele ca niște perle răzlețe. O dată la o lună, o dată la două luni, timp de câțiva ani, mama îmi spunea dimineața că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
viperă o panglicuță de catifea verde închis. Tâmplele ovale, urechiușele roze, îngreunate de cercei în care arama și safirul se îngemănau, sprâncenele complet rase și genele lungi de aproape trei centimetri, curbate în sus, obrajii ovali și pomeții ridicați, buzele arcuite mult prea perfect ca să fie frumoase, dar de la care nu puteai să-ți desprinzi privirile, pielea albă a gâtului, sub care se întrezăreau mușchii armonioși, gropița cefei, cei câțiva zulufi răsuciți spre spatele complet gol, totul părea ireal, pictat de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Încet-încet, am cuprins-o în brațe, ezitând la început s-o apropii prea mult de mine, așa prea goală cum era, dar întîlnindu-i șoldurile încă acoperite de sari, am cobo-rît într-o singură mângâiere mâinile de-a lungul spatelui ei arcuit și am dezvelit-o până la pulpe, tremurând tot de acest sacrilegiu și îngenunchind în fața acestui trup gol, care depășise pentru mine orice frumusețe și participa acum la miracol. Și-a înlănțuit ea singură brațele de umerii mei, implorîndu-mă să mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de cum ți-a adus-o. Te-ai întors pe trei sferturi și privești amuzat pasărea cu gușă gălbuie și coadă neagră și lungă care țupăie prin iarbă, sub puiandrul de păr. Ea să fi fluierat sau motanul al cărui trup arcuit se întrezărește după un tufiș de păducel ? Soarele pune o pată orbitoare pe blana care nu se mai vede tărcată - i s-au dizolvat și dungile în lumină -, ci licărește ca un nisip întunecat, prețios și viu. Ooo, de ce oare
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Știam cum îmi este încolăcită pe ceafă coada blondă și că am un grain de beauté pe gât, care desigur se vedea în această poziție, când pășeam înainte. — Vezi, i-am spus, și am întins vârful demi-botinei ca să mângâi spinarea arcuită a motanului care, cum mă văzuse, îmi ieșea, păcătosul, în întâmpinare. Vezi, i-am spus, ce blană strălucitoare are acum ? Ei bine, să știi că motanului Pițurcă este pacientul madamei Ana. Habar nu am de unde venise plin de râie, și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu-și lăsaseră în nici un fel amprenta, iar Alan considerase întotdeauna locuința ca aparținând socrului său. Era o clădire mare, tencuită, una dintre cele mai frumoase case din Victoria Park, cu bovindouri, ferestre gotice, o scară interioară largă și grațios arcuită și un turn. Dar în ciuda vopselei albe, lucioase, imaculate, care acoperea fiecare piesă de lemn din interior și din exterior, casa era posomorâtă și încărcată de propriile-i gânduri mohorâte. Alex le simțea vibrând. Era doar un cadru comun în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
zâmbit îngăduitor și, cu multă afecțiune, i-a întins băiețelului farfuria plină vârf cu brânzoaice de unde să-și aleagă alta. Nestor era însă prea umilit ca să accepte altă brânzoaică. Pisica se retrăsese după colțul scrinului și, stând acolo cu spinarea arcuită, concentrată asupra prăzii, ca și cum n-ar fi făcut nimic rău, înfuleca de zor din brânzoaica lui. Dar Nestor n-a încetat să urle și atunci stăpâna casei, prietena mamei, a pus mâna pe pliciul de muște. Pisica a înălțat capul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
taică-tu să vadă dacă nu-i exploatator! Era ceva neobișnuit ca un elev nou să fie atât de țâfnos. La doi pași de grup, Damian zâmbea malițios. Ochii căprui i se îngustau, puțin oblici, dar în colțurile ochilor porțiunea arcuită către vârfurile sprâncenelor subțiri îi rămânea la fel de netedă și de plină de mândrie. Dogaru însă nu se uita la el. Nu se uita la nimeni. Umbla prin curtea școlii, printre băieți, fără să se atingă de nimeni, cu privirea ațintită
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
femeie în carne și oase goală. Doar în poze. Avea în cap imaginea clară a sânului tânăr și greu, poate chiar tare la pipăit, curbându-se minunat, dedesubt, sub propria-i greutate și descriind deasupra o linie ușor întinsă, ușor arcuită, la fel de minunată. Toată splendoarea feminină. Și ce să mai spunem de superbul triunghi negru din josul pântecelui, pe care Dănilă îl știa tot din poze. Miracol pe un trup alb, lipsit de orice altă umbră, cu subțirimi și lărgimi având
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
îndoire, că să știți că altă supărare afară de tocmeala noastră nu veți avea.” „Ce știi despre boii moldovenești, fiule?” Aceștia erau renumiți peste granițele țării și foarte căutați, pentru că erau și tare frumoși la înfățișare: cu părul alb-suriu, coarnele frumos arcuite și voinici încât cu greu ajungeai să le pui lanțul în coarne, cum se spune. Cu alte cuvinte, erau o mândrețe de boi. „Mai erau și buni de muncă. <Nu se lăsau pe tânjală> cum s-ar zice. Și acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Țară se învață de mic. Cu fața luminată de rugăciuni și împăcarea din suflet că a ajuns cu bine la vârsta patriarhilor biblici, fostul ofițer în Armata regală română, Gheorghiță Savel, lasă cartea pe patul clătinător, își îndreaptă trupul mai arcuit al celor aproape 2 metri cât a avut în tinerețea plină de dragostea de glie și monarhie, de străbuni și de atâtea minuni câte l-au scăpat din capcanele morții, își trece palma pe fruntea dungată de tulburătoare interogații și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]