6,861 matches
-
cerută, căuta să întocmească o posibilă bibliografie. Și ea e semnificativă, dacă nu e și prea corpolentă. Din fericire, s-a păstrat o parte din corespondența sa. Cele mai multe sînt adresate Mărioricăi, fiica sa, măritată mai tîrziu, în 1890, cu un ardelean, amploaiat la Căile Ferate Române și către prietenul său, coleg întru preoție și militantism românesc, Const. Morariu. De n-ar fi fost această corespondență adunată, grijuliu și cu dragoste filială, de fiica sa , uitarea toată s-ar fi așezat peste figura exemplară
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
intensă pe care i-a provocat-o revoltă românilor împotriva dictatorului comunist: "Una din cele mai emoționante imagini pe care le-am văzut în viața mea a fost câmpia Albei Iulia, unde, la 1 decembrie 1918, sute de mii de ardeleni au făcut Unirea cu Țara. Unul din cele mai emoționante momente pe care le-am trăit a fost al mulțimii de sute de mii de oameni adunați, la 22 decembrie 1989, în Piața Palatului, hotărâți să doboare dictatură și să
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
și Nicolae, Costache Conachi și N. Beldiman. Despre poezia lui Conachi crede că era bătrînicioasa ("nu îi lipseau cuvintele poetice pline de frăgezime pe care poezia populară le-a avut totdeauna din belșug"). Are cuvinte de apreciere pentru corifeii Școlii Ardelene ("Petru Maior este teoreticianul teoriei originii românilor"). De îngustimea Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la Budai-Deleanu este strămutarea formei
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
crede că era bătrînicioasa ("nu îi lipseau cuvintele poetice pline de frăgezime pe care poezia populară le-a avut totdeauna din belșug"). Are cuvinte de apreciere pentru corifeii Școlii Ardelene ("Petru Maior este teoreticianul teoriei originii românilor"). De îngustimea Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la Budai-Deleanu este strămutarea formei lui Ariosto în biată romanesca ardeleana de pe vremea aceea". Laudă, după
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
bolșevice a lui Kun Béla; iar întregirea României, mult prea temporizata la Paris, a fost "cucerita" în teren prin voința și acțiunea politică și militară a românilor. Ioan Tepelea ne demonstrează toate acestea, nu fără un anume benign orgoliu de ardelean român european, cu verva și dreaptă cumpănire a izvoarelor. Ioan Tepelea, Republica celor 133 de zile, Ed. Timpul, Iași, 1998, 87 pag., preț nemenționat
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
autorii ar trebui întîmpinați mai degrabă cu flori și cu asistența medicală specializată, decît cu cronici! Florile i-ar reveni, în acest caz, în primul rînd lui Nicolae Mărgineanu, cineast de o nedezmințita seriozitate (aflat la al zecelea lungmetraj), un ardelean get-beget care s-a dovedit, iată, măi "ager" decît alți confrați dîmbovițeni, punînd pe picioare -, se pare, cu succes -, așa-numitul AGER FILM SRL (care e și unul din producătorii noii premiere). L-am intrebat, la conferința de presă, pe
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
în 1835-1836, iar apoi la începutul secolului nostru. Această impunătoare opera, concepută pe o largă baza documentara (peste 150 de autori și scrieri anonime, în 11 limbi clasice și moderne), a devenit sursă de inspirație și model pentru reprezentanții Școlii Ardelene, incepand cu inițiatorul acesteia, Ioan Inocentiu Micu-Klein, în lupta de emancipare și unitate națională a românilor. Căci chiar de la al doilea titlu al operei, așezat după Pridoslovie, ideea unității și continuității este formulată cu toata claritatea: Hronicon a toată Țara
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
IIIt, iar Partea a II-a, sVol. IVt, se înțelege din colecția de Opere; Vol.II cuprinde traducerea Descrierii Moldovei, realizată tot de Iosif Hodos (1875), textul latin constituind Vol. I, îngrijit de Al. Papiu-Ilarian (1872). Succinte informații despre cărturarul ardelean pot fi găsite în Dicționar de lingviști și filologi români, semnat de Jana Balacciu și Rodica Chiriacescu (București, 1978, p. 145), si in sinteză Membrii Academiei Române, 1866-1996, realizată de Dorina N. Rusu (Iași, Fundația Academică "Petre Andrei", 1996, p. 162
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
dobrogeana, anii școlarității la Constantă a o Constantă arhaica, policroma, cosmopolita, cu puzderia ei de prăvălii, birturi și hanuri, cu viața negustoreasca însă lipsită de o viață literară și cultural, orașul în care îl are profesor de limbă română pe ardeleanul Ioan Georgescu, care făcuse studii de teologie la Budapesta și Viena și de litere și filozofie la Budapesta, Constantă cu peisajul ei care i-a dezvoltat tânărului P.M. dorul de a evadă a și la Brașov, anii studiilor universitare la
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
cu o culoare luminoasă; și poate că această experiență o va determina să părăsească repertoriul dur de mezzo. Tot pe contrast s-a alcătuit și cuplul ei cu Masetto a basul Octavian Vlaicu puțin rigid scenic dar convingător vocal. Ion Ardelean într-o apariție scurtă (Comandorul) și-a rostit textul îngrijit și cu linie bine condusă. În Donna Elvira (unul dintre marile ei roluri) Mariana Nicolesco a creat un model a ceea ce înseamnă cânt nobil, ea a conturat din câte un
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
câștigate de: Tatiana Lisnic (Rep. Moldova) soprana de mare finețe; Marius Brenciu, tenor cu voce caldă și inteligența muzicală; Dan Paul Dumitrescu, baș cu timbru nobil și știința a rostirii textului; Carmen Gurban, soprana de o sensibilitate rafinată și Nicoleta Ardelean (aici aș avea un semn de întrebare) glas frumos, dar cu o personalitate mai puțin pregnanta. Și pentru că orice selecție pe lumea asta este discutabila și orice spectator din stal are grila lui, îmi voi mărturisi și eu opțiunile: le-
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
moștenirea Blajului este (sau ar trebui să fie) un îndreptar al spiritului public. Moștenirea Blajului, adică așezarea senină pe câteva certitudini: a latinității noastre, a apartenenței la cultura și civilizația europeană și, nu în ultimul rând, a vocației culturale. Școala Ardeleană și cărturarii secolului al XIX-lea, se știe, construiseră România livrescă înainte ca ea să existe politic și, de prisos să adaug, această țară de cărți a fost mai reușită decât cea reală. De aceea, Blajul a fost una dintre
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
istoricitatea lui. Blajul nu poate fi, evident, înțeles, în 1931, fără un recurs la tradiție. Intuiția, sau poate tocmai programele de studii în vigoare în școlile orașului, îl trimit, la începutul excursului, la o personalitate care face legătura între Școala Ardeleană și epoca modernă. Revoluționarul și tribunul Ion Axente Sever, „mâna dreaptă” a lui Avram Iancu, face parte din generația care a scos latinismul Școlii Ardelene din bibliotecă și din circuitul „supplex”-urilor legaliste și i-a dat dimensiunea afirmației politice
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
școlile orașului, îl trimit, la începutul excursului, la o personalitate care face legătura între Școala Ardeleană și epoca modernă. Revoluționarul și tribunul Ion Axente Sever, „mâna dreaptă” a lui Avram Iancu, face parte din generația care a scos latinismul Școlii Ardelene din bibliotecă și din circuitul „supplex”-urilor legaliste și i-a dat dimensiunea afirmației politice, chiar și pe câmpul de luptă. Apoi, șirul de articole și conferințe din perioada 1930-1971, unele publicate în presa interbelică din Blaj, altele susținute în cadrul
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
o intrebare esențială. Poate fi condamnat se săpase o catacomba unde dintr-un hol din beton se cineva doar pentru ceea ce simte sau pentru ceea ce deșchideau patru celule mici tot din beton și asemănătoare gândește? Când o parte din românii ardeleni au trecut la unor cripte. Regimul de pedeapsă prevedea hrană obișnuită o catolicism și ungurii i-au acuzat că au trecut doar de formă, un dată la trei zile, un pat metalic și o pătură jerpelita de la orele episcop român
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
zonă agrestă, cu specific transilvan. Procedeu de fapt al prozei, care însă are aici rolul de a fortifica lirismul printro paradoxală personalizare care este impersonalizarea. Inefabilul e încercuit de termeni neaoși, prin preciziuni stradale și geografice, descriind cercul biografic al ardeleanului acum viețuitor în Capitală: „O răzbunare a cărnii tale sfîrșite, a lutului/ Către-o zăranie dinspre nălucirile începutului,/ O dibuire prin umbrele anilor, vanii,/ Coasta Vaideiului repetată prin mirifice Transilvanii,/ Ori numai lampa din amintire, în nopțile mele de vară
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
frunte cu IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. "Prin tradiție, acest pelerinaj se leagă de icoana Maicii Domnului, care a lăcrimat în urmă cu trei secole, o icoană care are o vechime și o istorie care se identifică cu istoria ortodoxiei ardelene. A fost pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod, a avut un traseu interesant, a stat 70 de ani îngropată, apoi în timpul comunismului originalul nu s-a păstrat în biserică, probabil și pentru a evita un pelerinaj de amploare
Peste 25.000 de persoane au ajuns la Mănăstirea Nicula pentru slujbele de Sfânta Maria () [Corola-journal/Journalistic/25482_a_26807]
-
se închiriază direct de la americani, ci prin tot felul de comisionari elvețieni. DIM Soft srl. câștiga, în 31.07. 2009 contractul. Pe 7 august, în urma izbucnirii scandalului, acordul cadru semnat cu MCSI este anulat. Firma avea trei acționari: Marius Ioan Ardelean, din Arad, Andrei Iliescu, din Pitești și Adrian Ujeniuc, din Craiova, fiecare cu 33%. După doi ani succesivi cu profituri de circa un milion de euro fiecare, cei trei decid să renunțe la firma care aștepta doar un aviz ministerial
Megaşmenul DIM Soft SRL revine în forţă. După ce a curăţat Ministerul Comunicaţiilor de 100 milioane de euro, "căpuşa" sare în curtea lui Blejnar () [Corola-journal/Journalistic/25492_a_26817]
-
nasul pe sus, deodată coana Profirița lasă să-i scape un admirabil „se duce cu Franceza lui la dracu”, pentru ca imediat să-i ia înainte coanei Joițica: „...ce mă fac eu? Să mor?”. Criticul obține efecte delicioase din nesiguranța limbii, ardeleanul autor al imnului nostru național - patriot român care nutrea și speranța că Franz Josef avea să-l „reagă luminat” - fiind, cu „paserica din colivie”, pe un loc fruntaș. „Bineînțeles oda n-are nici o noimă.” E vorba de Alecsandri. Farmecul și
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
Gilles Alții se reîntorc în anarhia țării de unde au plecat. Vaillancourt, se află în fotoliul decizional al urbei de peste 20 Un înaintaș de vază al imigrației românești a fost de ani, cu persepectiva de prelungire, adică, pe viață. La mulți ardeleanul Ioan Beldie, care a sosit în Laval în urmă cu 85 de ani și multă putere de muncă. 37
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
colaborarea în redacția „Revistei de istorie și teorie literară” (1991-1997), unul ca redactor-șef, celălalt ca secretar (la un moment dat devenit „general”!) de redacție. Trecut-au alte șiruri de ani, și „conu Dicu” s-a retras „în pensie”, vorba ardeleanului. Cu timpul, și-a împuținat preumblările și le-a redus la preajmă sau chiar la vatră. Sociabil și cu vocația prieteniei pe viață, acum când amicii i s-au prea rărit suferă de o singurătate pe care telefonul nu i-
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
feluri. Pe de-o parte, e canonul, unul foarte umanizat. Literatura nu face parte din viață, ea este viața. Chiar dacă nu poți mânca pâinea desenată, artistic, pe o coală (e argumentul de om așezat cu care îl combate un țăran ardelean pe exaltatul Murivale), suferi după un poet cunoscut ca după un neam de-al tău: „Da cin’ ți-a murit, frate, soră, ceva?”. Literatura, așadar, e făcută s-o iei personal. Împarte indiscrețiile ei controlate cu voluptate, cultivând o anume
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
a garanta statutul minorităților naționale. Goga se dedulcise însă la funcțiuni ministeriale și - cerea - mărturisește Vaida-Voevod în memoriile sale - fuziunea imediată a P.N.R. cu gruparea generalului Al. Averescu, Partidul Poporului. Ceea ce Maniu, Vaida-Voevod, Al. Mihali, Mihai Popovici și alți lideri ardeleni refuzau. Atunci Goga, în 1920, convingîndu-i pe Vasile Goldiș și pe Tăslăuanu să i se alăture, trece în partidul lui Averescu, ajungînd, toți trei, miniștri, în martie 1920 (pînă în 16 decembrie 1921) în guvernul condus de general. Din păcate
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
Dan, universitar din Cluj (născut în 1936, fiul cunoscutului prozator al cărui nume se regăsește într-al d-sale), care este literatura. Feluritele tendențiozități au azvîrlit asupra multora dintre capitolele ei umbre grele, favorizînd clișeele corespunzătoare. Un caz caracteristic: Școală Ardeleana. Sub imperativul istoriei "angajate", manualele școlare apreciază pînă în prezent cunoscută mișcare culturală drept "o expresie a iluminismului românesc". Cîteva întrebări de bun simț se impun. Una de ordin doctrinar: "cît de raționalist, materialist și laic a putut fi spiritul
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
imperativul istoriei "angajate", manualele școlare apreciază pînă în prezent cunoscută mișcare culturală drept "o expresie a iluminismului românesc". Cîteva întrebări de bun simț se impun. Una de ordin doctrinar: "cît de raționalist, materialist și laic a putut fi spiritul Școlii Ardelene din moment ce majoritatea corifeilor mișcării au fost fete bisericești"? Altă de ordin istoric: "ce fel de filiație sigură va fi existat între răfuiala iluminiștilor din Franța (...) cu absolutismul sau cu fanatismul religios și lupta cărturarilor români din Transilvania pentru drepturile politice
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]