651 matches
-
accesa categorii universale care să permită translațiile culturale din sfera modelelor. Ștefan Augustin-Doinaș oferă ocazia unei retrospective a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă, onctuoasă a miticismului și explică respingerea inițială a acestui „mize- rabil patriot”, a cărui operă, „cea mai mare parte”, nu reprezenta decât
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de un Octavian Goga sau convertită filozofic în poezia și filozofia lui Lucian Blaga către urbanismul demistificator și adesea suburban al „momentelor” și „schi- țelor” lui Caragiale, sensibilitatea tânărului Doinaș are de trecut niște hopuri cuantificate ca reflexe mentalitare. Ethosul ardelenesc se confruntă cu amoralismul munte- nesc desfășurat pe o arie largă, decelabil în acțiunile per- sonajelor caragialești : cinism, superficialitate, tendință odioasă spre moft și zeflemea, „un împrumut caracteriologic adus din Levant”, adică din Balcania în contradicție cu seriozitatea aproape victoriană
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a României. Nu uitase atitudinea lui în afacerea "Skoda". Nu a uitat-o nici Iuliu Maniu, dar nu cu aceleași sentimente pe care le-a păstrat Beneș. 50 Veturia Goga, soția lui Octavian Goga, oferise Elenei Lupescu, o frumoasă scoarță ardelenească. În aceeași seară, a telefonat soțul ei, care se afla în străinătate, spunînd că Duduia a fost extrem de încîntată de cadoul primit. Erau semne că o apropiere de palat era un drum bun. Într-adevăr, de Crăciun, în 1937, depunerea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
câteva, care sunt de rererință. În anul 2007, a apărut la editura ”Cartea Studențească” volumul autobiografic, ”Însemnări în verde - gri”, în care își amintește de copilăria sa în Oltenița, în 1940, când avea 8 ani. Despre tatăl său, cu obârșii ardelenești, își aduce aminte cu nostalgie: ”Tatăl meu, venit din zona Sibiului, cu rubedenii întinse între Săliștea, Rășinari și Poplaca, se instalase ca meșter tâmplar într-o zonă cerealieră în care oamenii învârteau mulți bani și unde se construiau casele care
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
-o N. Gane în 1865 (vezi facsimilă. După discursurile despre care am vorbit, urma partea cea mai veselă. Porneau povestirile hazlii și totul culmina cu anecdotele. Atunci Creangă își arăta măsura talentului său în a le spune. Începea - cu accent ardelenesc - să-l imite pe profesorul Suciu, care la o propunere a lui Dim. Asachi de a se introduce o dare pentru burlaci numită „burlăcărit” a răspuns cam în felul următor: „Onorabilul cetățean cere bunăoară ca noi burlacii să plătim de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
apărut un prieten avocat din Barcelona pe care l-a convins și ajutat să-și construiască o casă de vacanță aici, ne-a prezentat ca pe o curiozitate și ca pe cei care au venit cu „apă de foc” (horinca ardelenească prea tare pentru a fi băută oricum) și în acest fel, mai pe englezește, noi prin semne, am fost invitați să cinăm cu familia și prietenii (toți avocați) la „căsuța din povești”. Cu această ocazie am intrat și noi într-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
deschisă o șampanie, s-a adus cafea pentru cei care au îndrăznit s-o bea aproape de miezul nopții (noi nu) și, în loc de obișnuitul cognac, cu care se sfârșește fiecare masă de aici, s-a pus la bătaie țuica ardelenească adusă de la Oradea. A plăcut și s-a tot băut, dar noi am plecat cu furgoneta lui Giusepe, claie peste grămadă, căci cabina are doar locul șoferului și încă unul, iar noi făceam cât patru la un loc. La spate
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pământu și pe stăpânu meu l-aruncă-n capătu pământului și-i sare căpățâna de la cap” (Fărcașele - Olt). Întregul pământ se mișcă pentru a restabili starea de conștientă întemeietoare, fiindcă Terra Genetrix însăși resimte nevoia regenerării arhetipale. Un text din colecția basmelor ardelenești culese de Ion Pop-Reteganul conține imaginea artistică a cornutei nimicitoare în ipostaza unui taur sălbatic care strică recoltele: „E un taur mare, (...) e cu părul sur, cu două coarne de câte o jumătate de stânjen de lungi și de largi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
săi occidentali. (Primul „roman modern”, În 1603, este Don Quijote, dacă nu mă’nșel?! Și primul „roman politic” este extraordinarul Roșu și negru, În 1830! La noi, abia În 1920, modestul, aproape necunoscutul fiu de Învățător din Maieru, de lângă Bistrița nordului ardelenesc, Liviu Rebreanu „reușește” primul roman cu adevărat modern și „stabil”, „rezistent”!...Ă Dar... ce a fost Înainte de cel de-al doilea exil al meu, Înainte de a mă hotărî să-l urmez; deloc senin, Întristat, iritat mai ales nu de „camarila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de cei care abuzează de idealurile naționale, de ceaușiștii de ieri sau de politicienii demagogi și profitori de azi! Revenirile mele pe teritoriul național, repetate și ciudate sau incomode pentru mulți, mai ales În vechiul regim, ca și sângele meu ardelenesc o dovedesc cu prisosință. Și pot să mă mândresc cu faptul că am plătit cu vârf și Îndesat și „Înainte” și „după” credința mea că aparțin unei națiuni viguroase, profund legitimate istoric și capabilă de valori ample, universale și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
supraviețuit din această confruntare, în timp ce fratele lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de dureri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lui Hanno Höfer (care a luat Marele Premiu DaKINO anul trecut evident, doar simbolic !), nici 17 minute întârziere al lui Cătălin Mitulescu (câștigătorul Marelui Premiu la CineMAiubit anul acesta) nu au câștigat la Târgu Mureș ; ea ține poate de seriozitatea ardelenească, dar și de o ștachetă pusă foarte sus (în fond, nu toți cei care lucrează ca voluntari pentru TIFF sunt din Ardeal). Devine foarte clar că, înainte de a importa tot felul de modele manageriale din Occident, ar trebui poate să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost acolo, celălalt, Mănescu, doar zice c-a fost), dar vorbesc totuși ; Emisiunea trebuie umplută cu vorbe, iar moldovenii sunt sfătoși. (Oare cum ar fi fost A fost sau n-a fost ? dacă s-ar fi petrecut într-un orășel ardelenesc la Turda, să zicem ?...) Faconda aceasta umple de fapt intervalul, demonstrând că se poate vorbi despre orice, chiar și despre lucruri pe care nu le cunoști, dacă există bunăvoință. Or, bunăvoință există : moș Pișcoci lasă baltă treburile (care nu există
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a promovat politica Partidului Național Liberal în ținuturile ardelenești. În acest sens, a întreprins acțiuni de refacere a organizațiunilor locale și județene, de înființare a noi organizații și de alegere a comitetelor județene. În concepția sa, scopul organizațiilor liberale din Ardeal consta în principal, în a rezolva problemele de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
intens preocupate în cursul anului 1946 de reorganizarea vieții politice. Lui Alexandru Lapedatu i-a revenit coordonarea demersurilor liberale de refacere a structurilor județene din Transilvania. El a propus unificarea energiilor politice ale formațiunilor politice tradiționale, prin ideea unui ,,bloc ardelenesc”. În cuvântările sale, el a afirmat credința în izbânda Partidului Național Liberal. Pentru alegerile din 1946, conducerile celor două partide istorice au adoptat în urma propunerii lui Alexandru Lapedatu, hotărârea de a candida în Transilvania pe baza unui cartel electoral 64
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Călcând tot pe foi de ceapă, nimenea să nu priceapă. Și veniți pe miez de noapte, numai eu vă voi cunoaște. Tutor Gheorghe, născut în anul 1902 a fost recunoscut de întregul sat a fi un virtuos al dansului popular ardelenesc. Nu a existat dansator de talia lui în aceată parte de țară. Stăpânea perfect toate figurile jocurilor românești din județele Brașov, Făgăraș, Sibiu, Alba sau de pe Târnave. Mulți ani a fost angajat de patronul unui restaurant-grădină din București numai pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întâmplare, care ne duce prin Streza, pe la finele secolului al XVIII-lea, ca să observăm că din totdeauna oamenii satului nostru au simpatizat cu răzvrătiții, că atunci când nu se implicau în mod direct în luptele sociale ce se desfășurau pe pământ ardelenesc, îi ascundeau și-i protejau pe răzvrătiți, și ca să încercăm să ne lămurim de ce lucrurile nu puteau fi oable în acele vremuri trecute. Desființarea iobăgiei na dus obligatoriu la mulțumirea deplină a tuturor, așa cum sperase și propovăduia socialistul nostru cârțoroșan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
supraviețuit din această confruntare, în timp ce fratele lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de dureri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de la 23 august până la 14 septembrie 1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în țară, s-a întors la Iași, a fost angajat ca inginer la Uzinele căilor ferate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Județean Satu Mare, iar din 1991 la Policlinica Județeană Satu Mare. Debutează în 1967, în „Luceafărul”, cu schița Fuga. În 1974 obține Premiul de proză al Festivalului național studențesc de la Oradea. B. epicizează fapte cotidiene într-o narațiune realistă, urmând tradiția prozei ardelenești, adesea într-un limbaj colorat. Nu este un stilist, dar are o bună observație a caracterelor, realizând personaje vii, autentice. Experiența medicală îl stimulează și oferă substanță cărților sale. Astfel, Călători ca apele (1987) este un roman al cărui erou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
bolșevizate, revendicările agresive ale Ucrainei de anexare a Basarabiei au agravat starea de insecuritate și criză. În aceste împrejurări, Consiliul Directorilor Generali a solicitat Guvernului României, la 22 decembrie 1917/4 ianuarie 1918, trimiterea urgentă la Chișinău a unui regiment ardelenesc care să stea la dispoziția sa. În răspunsul dat la 24 decembrie/6 ianuarie, Marele Stat-Major român comunica ordinul ca 1000 de ardeleni cu arme și mitraliere ce veneau de la Kiev (foști prizonieri din armata austro-ungară constituiți în grupuri de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești și ardelenești înălțătorul Deșteaptă-te, Române ! Da, de azi înainte nu mai suntem niște frânturi de popor, aruncate de soartă pe unde a vrut ea, de azi înainte suntem un popor ! Și iată, noi, o mână de intelectuali pe care împrejurările dureroase
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
loc=”Fălticeni” data =”15/XII, 68”> Dragă amice, Cu cele mai călduroase mulțumiri pentru amabilul răspuns și bătaia de cap avută În ce privește identificarea acelor ardeleni ai mei; nu te mai deranja cu nimic pentru că odată ce nu figurează În Enciclopedia Diaconovici, ardelenească, foarte greu să mai dăm peste dânșii. Primește cele mai bune mulțumiri, deasemenea pentru fotografiile date (...). Sperând a ne revedea la Fălticeni, primește cele mai bune și dragi sentimente ale mele. Aurel George Stino Tot nu poți reuși să te
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
penibilă: tă cerea și tristețea lor contrasta cu defileul românilor și părea ca o prevestire a complicațiilor din viitor. Abia se sfârșise defileul și o ploaie torențială inundă orașul. Bieții oameni fugeau în toate părțile, cei mai mulți aveau ploaiere (frumosul termen ardelenesc), muntenii - glugi mari care îi acopereau cu totul. Grija de căpetenie era pentru frumoasele cojoace albe ca zăpada, singura scăpare era să le întoarcă pe dos. Când se sfârși serbarea la Alba Iulia, micul oraș trezit pentru câteva ceasuri dintr-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a tuturor vietăților. Gospodăria era dispusă pe câteva paliere corespunzătoare diferitelor stadii de evoluție ale materiei - de la regnul animal și până la poarta cerului, cimitirul din vârful dealului. intri pe poarta masivă, sculptată În lemn, poartă zdravănĂ și Înaltă, de casă ardelenească, și pășești În curtea pavată cu pietre de râu, a căror rotunjime și albeață jucăușă netezesc gândurile. Poiata găinilor și grajdul vitelor se găsesc În stânga, cum intri pe poartă, lângă magazia de lemne. În dreapta, sub casă, două pivnițe În care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]