647 matches
-
a tuturor vietăților. Gospodăria era dispusă pe câteva paliere corespunzătoare diferitelor stadii de evoluție ale materiei - de la regnul animal și până la poarta cerului, cimitirul din vârful dealului. intri pe poarta masivă, sculptată În lemn, poartă zdravănĂ și Înaltă, de casă ardelenească, și pășești În curtea pavată cu pietre de râu, a căror rotunjime și albeață jucăușă netezesc gândurile. Poiata găinilor și grajdul vitelor se găsesc În stânga, cum intri pe poartă, lângă magazia de lemne. În dreapta, sub casă, două pivnițe În care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
și oamenii reușeau cumva să țină pasul cu trecerea timpului, căci Întot- deauna le ajungea ziua să ducă la bun sfârșit ceea ce era de făcut peste zi, iar dacă cumva nu terminau, se duceau la culcare Împăcați, tărĂgănând un unduios ardelenesc „No, las’ că-i vreme și mâine !“. Chiar și tata, care muncea singur atâta amar de pământ, intra seara În casă senin și liniștit, ca un Înțelept care coboară din munți printre oamenii de rând, cu mulțumirea muncii temeinic Împlinite
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a tuturor vietăților. Gospodăria era dispusă pe câteva paliere corespunzătoare diferitelor stadii de evoluție ale materiei - de la regnul animal și până la poarta cerului, cimitirul din vârful dealului. Intri pe poarta masivă, sculptată în lemn, poartă zdravănă și înaltă, de casă ardelenească, și pășești în curtea pavată cu pietre de râu, a căror rotunjime și albeață jucăușă netezesc gândurile. Poiata găinilor și grajdul vitelor se găsesc în stânga, cum intri pe poartă, lângă magazia de lemne. În dreapta, sub casă, două pivnițe în care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
chiar și oamenii reușeau cumva să țină pasul cu trecerea timpului, căci întotdeauna le ajungea ziua să ducă la bun sfârșit ceea ce era de făcut peste zi, iar dacă cumva nu terminau, se duceau la culcare împăcați, tărăgănând un unduios ardelenesc „No, las’ că-i vreme și mâine !“. Chiar și tata, care muncea singur atâta amar de pământ, intra seara în casă senin și liniștit, ca un înțelept care coboară din munți printre oamenii de rând, cu mulțumirea muncii temeinic împlinite
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
obișnuitei garnituri, moșierul strânsese mobile de felurite stiluri și vechimi, bine armonizate, printre care un fel de armoar sculptat în stilul Renașterii și pe care, zicea gazda, l-a cumpărat în Normandia. Pe dulapuri, în cuiere țărănești, se îngrămădeau ulcele ardelenești și poterie occidentală, printre care câteva tipsii perugine de la începutul secolului al XVI-lea. Ceaiul însuși fu servit în cești de porțelan subțire japonez. Pascalopol scoase dintr-un dulap un bocal de farmacie italiană din secolul al XVIII-lea și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca și a bivolilor. Degetele picioarelor atârnând fără scări erau îmbrăcate într-o coajă de tină. Noroiul în care intrase i se lipise în țurțuri de perii fluierelor. Sudoarea, îngroșată cu colb, îi brobona fruntea adăpostită sub o pălărie mică, ardelenească, foarte unsuroasă, și semănând cu tichia lui Mercur. Părea Hermes însuși, rătăcit prin nămoluri, cu caduceul rupt. - Tu ești, măi Lepădat! zise Pascalopol. Unde îi duceți? - D-apăi îi mânăm mai sus, la jgheaburi! - N-ați pierdut nici unul? - Ba nu, numai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să nu participe la convorbire, fața lui exprima jena de a nu pricepe despre ce vorbea anume Pascalopol. Acesta tăie fraza și, smulgând un măr de la gura Otiliei tocmai când slujnica aducea castronul cu supă, îl aruncă pe un blid ardelenesc de pe masă. - Produce mult o moșie? întrebă Felix, numai ca să spună ceva. - Produce, firește, răspunse Pascalopol tehnic, dacă o exploatezi rațional. Eu cultiv îndeosebi oleaginoase, cu comenzi anticipate din Anglia. Culturile specializate sunt mai rentabile. Pentru asta e nevoie însă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearșafuri ude... O masă fără picioare, la mijloc, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a "lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș...". Sublinierile pe care le-am făcut sunt, luate separat, o mostră a modului în care înțelegea să-și oficializeze poziția literară și, implicit, statutul auctorial Urmuz. Declarația sa de "independență
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de la București li s-a conferit titlul de exarhi ai Plaiurilor, adică de reprezentanți ai Patriarhiei Constantinopolului în Transilvania. Influența celor două mitropolii s-a suprapus cu aproximație, în logica unor conexiuni geografice, peste divizarea lingvistică a Transilvaniei între graiul ardelenesc din nord, mai apropiat de cel moldovenesc, și graiul ardelenesc din sud care se confundă cu cel muntenesc. În Ardeal, al cărui pământ fusese cotropit de diverse puteri convertite la catolicism sau, mai târziu, protestantism, ortodoxia a avut statutul de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Plaiurilor, adică de reprezentanți ai Patriarhiei Constantinopolului în Transilvania. Influența celor două mitropolii s-a suprapus cu aproximație, în logica unor conexiuni geografice, peste divizarea lingvistică a Transilvaniei între graiul ardelenesc din nord, mai apropiat de cel moldovenesc, și graiul ardelenesc din sud care se confundă cu cel muntenesc. În Ardeal, al cărui pământ fusese cotropit de diverse puteri convertite la catolicism sau, mai târziu, protestantism, ortodoxia a avut statutul de religie tolerată. Considerați schismatici, românii au ajuns să fie persecutați
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
problemei sociale a femeii” (V.Bărbat), „Selecțiunea și orientarea profesională” (Fl. Ștefănescu-Goangă). Prezentarea unor momente și personalități ale culturii române și universale ocupa, de asemenea, un loc important: „M. Eminescu” și „Eminescu și Transilvania” (Gh. Bogdan-Duică), „Limba română și graiul ardelenesc” (Pușcariu), „Începuturile literaturii românești” (N. Drăgan), „Literatura engleză și sufletul poporului englez” (O. Grimm), „Elementele culturii românești și unificarea lor” (V.Ghidionescu), „Eliade Rădulescu: viața și opera sa, Titu Maiorescu” (Gh.Bogdan-Duică). Nu au fost neglijate subiectele cu problematică educativă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al lui Marin Preda, învățînd lecția împărțirii unei pîini cu ai săi, într-o scenă antologică din "Viața ca o pradă" ori copilul din "Hronicul și cîntecul vîrstelor" al lui Lucian Blaga, cu lăuntrul forjat în zariștea casei și spațiului ardelenești nu se regăsește, în romanul prozatorului de azi, între copiii robiți jocurilor video de pe consolă ori tabletă, crescuți pe scările blocurilor gri în gașca băieților de băieți, formați în orizontul fracturat al televizorului, cu "știrile de la ora cinci", în violență
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a luat atitudine față de sămănătorism, poporanism, față de tradiționalismul de la Gândirea. El considera că sămănătorismul ar putea fi salvat prin contactul cu literatura modernă și cu o anume concepție filosofică. În viziunea lui E. Lovinescu exista un sincronism al tradiționalismului: modernismul ardelenesc, modernismul arghezian, modernismul Sburătorului, cel al Vieții Românești. Criticul a atras atenția asupra unor valori: L. Rebreanu, D. Anghel, I. Minulescu, Al. Philippide, Lucian Blaga, Adrian Maniu, G. Bacovia, H. P. Bengescu, Tudor Arghezi, I. Barbu, Aron Cotruș, I. Pillat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o carte de referință. În acest roman, autorul evocă aspecte din viața Marei și mai apoi secvențe din viața copiilor ei, Persida și Trică. Destinul familiei Marei se intersectează cu destinul familiei neamțului Hubăr. Acțiunea se petrece într-un târg ardelenesc, la Radna, lângă Lipova, unde personajele au diferite meserii: precupeață, măcelar, cojocar, și nu sunt dezumanizate de puterea banului. Mara e o văduvă cu doi copii, este chibzuită și din instinct de apărare este așa prevăzătoare. Ea iese în evidență
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Caragiale sunt burghezia, mica burghezie și mahalaua. Boierimea și marea burghezie reușiseră să-și însușească vocabularul oamenilor instruiți și, deci, nu constituiau un subiect de satirizare. Capacitatea de observație lingvistică a scriitorului contribuie la redarea exactă a fonetismului vorbirii ardelenești sau moldovenești. Această înregistrare exactă a caracteristicilor graiurilor regionale și a vorbirii păturilor sociale este la scriitor și produsul unei înțelegeri adânci a fenomenelor lingvistice. În încheierea amplului său studiu, Iorgu Iordan subliniază marea dragoste a lui Caragiale pentru limba
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ales în zona Trotușului superior, și unele elemente de vocabular care circulă numai în estul Transilvaniei, în Carpații Orientali și în Bucovina, unele dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a promovat politica Partidului Național Liberal în ținuturile ardelenești. În acest sens, a întreprins acțiuni de refacere a organizațiunilor locale și județene, de înființare a noi organizații și de alegere a comitetelor județene. În concepția sa, scopul organizațiilor liberale din Ardeal consta în principal, în a rezolva problemele de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
intens preocupate în cursul anului 1946 de reorganizarea vieții politice. Lui Alexandru Lapedatu i-a revenit coordonarea demersurilor liberale de refacere a structurilor județene din Transilvania. El a propus unificarea energiilor politice ale formațiunilor politice tradiționale, prin ideea unui ,,bloc ardelenesc”. În cuvântările sale, el a afirmat credința în izbânda Partidului Național Liberal. Pentru alegerile din 1946, conducerile celor două partide istorice au adoptat în urma propunerii lui Alexandru Lapedatu, hotărârea de a candida în Transilvania pe baza unui cartel electoral 64
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a promovat politica Partidului Național Liberal în ținuturile ardelenești. În acest sens, a întreprins acțiuni de refacere a organizațiunilor locale și județene, de înființare a noi organizații și de alegere a comitetelor județene. În concepția sa, scopul organizațiilor liberale din Ardeal consta în principal, în a rezolva problemele de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
intens preocupate în cursul anului 1946 de reorganizarea vieții politice. Lui Alexandru Lapedatu i-a revenit coordonarea demersurilor liberale de refacere a structurilor județene din Transilvania. El a propus unificarea energiilor politice ale formațiunilor politice tradiționale, prin ideea unui ,,bloc ardelenesc”. În cuvântările sale, el a afirmat credința în izbânda Partidului Național Liberal. Pentru alegerile din 1946, conducerile celor două partide istorice au adoptat în urma propunerii lui Alexandru Lapedatu, hotărârea de a candida în Transilvania pe baza unui cartel electoral 64
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
restrânsă și mai neavută material, împreună cu țăranii care o înconjurau, au compensat lipsa drepturilor politice prin credința și cultura ortodoxă, prin curajul și omenia corelative dovedite în momente istorice cruciale. În comunicarea instituțională precumpănea latinismul, iar în limba populară regionalismele ardelenești au îmbogățit mereu graiul românesc vorbit de poporul întreg. Nu exagerăm reamintind că viața era asigurată în mare măsură de pământurile îngrijite și de animalele prăsite de iobagii români majoritari, favorizați de pronie cu resurse naturale îndestulătoare. Laturi frumoase ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
maghiare din localitatea, respectiv județul în cauză. Transformarea caracteristicii etnice într-un vot favorabil UDMR nu este automată, desigur, dar UDMR rămâne principalul beneficiar al votului etnic maghiar în Transilvania. În ciuda concurenței PCM, care depune liste electorale în aceleași județe ardelenești ca și UDMR, pierderile de mandate înregistrate între 2004 și 2008 sunt relativ mici, deși ele par importante pentru partide regionale mici, precum FDGR și ApT. Tabelul 8: Comparație între rezultatele electorale ale UDMR și PCM în județele din Transilvania
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a rămas îngropat în paginile Tribunei din Arad, de aceea critica nu are cunoștință de el. Doar G. Călinescu îl menționează în a doua ediție a Istoriei literaturii române. Compediu din 1946 cu titlul "Vasile Corbei" pentru subiectul său "politic ardelenesc". De fapt scriitorul a fixat titlul definitiv încă de la începutul publicării sale în ziarul arădean. Interesantă e opțiunea pentru limitarea la numele de familie al eroului. Nu știm ca în epocă să mai fi existat un caz asemănător. Formula onomastică
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în condiții incomparabil mai favorabile realizase Titu Maiorescu prin Convorbiri literare. E cunoscut faptul că ziarul a tranșat definitiv vechiul conflict între fonetism și etimologismul latinist, că a pus bazele unui valoros "realism poporal" din care se va trage literatura ardelenească majoră, a oferit modele de limbă și artă literară. Exemplul cel mai grăitor în acest sens îl reprezintă opera lui George Coșbuc, poetul revendicat în întregime de cotidianul sibian. Mișcarea literară a fost doar una dintre inițiativele publicației anunțate de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ele remarcându-se prin vigoare generală bună, știuleți de formă cilindrică, lungi cu boabe galbene, sticloase, rezistente la secetă. În general, populațiile acestei rase, prin însușirile favorabile ce o caracterizează, constituie surse valoroase de gene pentru activitatea de ameliorare. Rasa Ardelenesc Rasa provine din formele de porumb existente în Transilvania, îndeosebi în nordul localității Cluj - Napoca, care se aseamănă cu rasa Românesc Comun, dar se deosebește prin talia plantelor mai scundă, prin știuleți de dimensiuni mai mici și prin perioada de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]