2,478 matches
-
în „Drumul nostru” (București). Localizate în spațiul rustic al Țării de Jos, în preajma Prutului, cele mai izbutite nuvele din Minunea au în centrul lor coagularea unei obsesii în jurul unui fapt real - „păcatul” unei fete ce se lasă sedusă de fiul arendașului (Copilul buruienilor), adulterul unui telegrafist (Hoțul) etc. - ori al unor credințe străvechi - locul rău (Calul alb), soarta (Ceasul din zid), blestemul (Hoțul), femeia fatală (Profesoara de dragoste), împăratul peștilor (Împăratul), comoara revelată de flăcări (Comoara din cetate) etc. -, anticipând întrucâtva
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
învățământ sunt persiflate în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un amalgam năstrușnic, în care se învălmășesc neurastenia cu telegraful fără fir, țiganul și arendașul, proprietarul și meseriașul sărăcit, personaje-personificări ca, de pildă, Criza, Naftalina și altele. Probabil că în epocă efectul de ilaritate era asigurat, autorul făcând apel la procedee umoristice verificate (calamburul, limbajul stropșit, parodia ș.a.). Un comentator spiritual, malițios, pus pe arțag
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
în urma unor conflicte, răzbunându-se apoi printr-un pamflet corosiv. În 1878, an în care R.-R. colabora la „Timpul”, Mihail Kogălniceanu îl cheamă în Departamentul Afacerilor Străine, ca traducător de limbă germană. Peste câțiva ani, căsătorit cu fiica unui arendaș, începe să ducă o viață mai retrasă, de moșier. Răscoala din 1907, în timpul căreia casa îi este mistuită de pârjol, îl înspăimântă și îl zdruncină, determinându-l să se refugieze la Iași. Nu peste multă vreme moare, în urma unui atac
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
convingerea că va pleda mai bine în favoarea răsculaților înfățișând lucrurile cu un realism aspru, uneori însă de-a dreptul halucinant, lăsând să se vadă originile exploziei sociale, multiplele ei motivări individuale, cum ia naștere și crește ura oamenilor împotriva moșierilor, arendașilor și autorităților complice cu ei. Dat fiind și caracterul subiectului, talentul autorului de a surprinde și urmări sufletul mulțimii apare aici cu o pregnanță fără precedent. Niciodată în literatura română nu a fost înfățișat un spectacol mai cutremurător al psihologiei
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
, Alecu (17.III.1819, Strășeni-Lăpușna - 5.II.1859, Iași), prozator. Era fiul lui Iancu Rusul (sau Russul), proprietar de moșii, arendaș și neguțător de cereale. Mama făcea parte, pe cât se pare din neamul Donici. Învață acasă cu un dascăl grec, iar în 1829 este trimis în Elveția, la Institutul „François Naville” din Vernier, lângă Geneva, unde rămâne până în toamna anului 1835
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Premiul Academiei Române), Gura iadului (1915), Clacă și robot (1916) ș.a. Nuvela titulară a culegerii Pădurarul Stoichiță (1957) ilustrează tipic incapacitatea prozatorului de a conferi o armătură durabilă unei materii remarcabile. Scenele în care, întorși de la un proces nedrept, moșierul și arendașul sunt atacați și sfâșiați de lupi, iar pădurarul, om de bine, scapă, dar cu mințile rătăcite, rămânând să plătească pentru două crime de care nu e vinovat, au tensiune, însă aceasta e subminată de arta rudimentară a narației. Vocabularul scrierilor
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
sale nu se încadrează întru totul curentului. Cartea care a determinat subsumarea sa la sămănătorism a fost romanul Două neamuri (1906). Aici se ilustrează într-adevăr ideea potrivit căreia suferințele și dramele țărănimii din epocă s-ar datora exclusiv moșierilor, arendașilor și cârciumarilor străini, îndeosebi greci și evrei, pripășiți în lumea satelor. Cum sugerează și titlul, confruntarea are loc între „două neamuri”, boierul român de viță veche Ilarie Măcieș și arendașul grec Iani Livaridi, care ajunge să îl ruineze pe primul
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
și dramele țărănimii din epocă s-ar datora exclusiv moșierilor, arendașilor și cârciumarilor străini, îndeosebi greci și evrei, pripășiți în lumea satelor. Cum sugerează și titlul, confruntarea are loc între „două neamuri”, boierul român de viță veche Ilarie Măcieș și arendașul grec Iani Livaridi, care ajunge să îl ruineze pe primul. G. Ibrăileanu a remarcat cu justețe că autorul „păcătuiește împotriva adevărului; d-sa nu zugrăvește oameni reali; d-sa procedează în mod simplist”. Spre deosebire de romanul Două neamuri, schițele și nuvelele
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
D.[umitru] (31.III.1886, Broscari, azi Livezile, j. Mehedinți - 5.VI.1945, Satulung, j. Brașov, azi Săcele), critic literar, publicist și traducător. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Tomescu, mic arendaș. Urmează cursul secundar la Liceul „Traian” din Turnu Severin. S-ar fi înscris la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care n-ar fi terminat-o, familia neputîndu-l sprijini financiar. Nu este exclus însă ca motivul principal să
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
sinteză sub mai multe aspecte. Filonul epic actualizează o temă frecventă anterior - înlocuirea în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea rurală. Într-o zi de vară, la Dinu Murguleț, boier patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în treacăt, întrebarea dacă acesta e bucuros a se încuscri cu ea. Ofensat, întrucât Tănase era flăcău tomnatic, fiu al uneia din fostele lui
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea rurală. Într-o zi de vară, la Dinu Murguleț, boier patriarhal, apare intempestiv un vecin de moșie, arendașul Tănase Sotirescu, poreclit de el Tănase Scatiu, însoțit de coana Profira, mama arendașului, care aruncă, oarecum în treacăt, întrebarea dacă acesta e bucuros a se încuscri cu ea. Ofensat, întrucât Tănase era flăcău tomnatic, fiu al uneia din fostele lui slugi, iar Tincuța, fiica lui, încă o copilă, bătrânul nu răspunde sfidătoarei întrebări
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
uneia din fostele lui slugi, iar Tincuța, fiica lui, încă o copilă, bătrânul nu răspunde sfidătoarei întrebări și, după plecarea oaspeților nepoftiți, poruncește să se deschidă ușile, ca „să iasă mirosul de mitocani”. Planul ticluit de „mitocani” va reuși totuși: arendașul îl are la mână pe boier, căci i-a împrumutat bani, și nici un scrupul nu îl împiedică să îl constrângă să îi dea fata și moșia. Îmbogățindu-se întruna, prin cele mai josnice mijloace, Scatiu intră și în politică, ajunge
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu tematică rurală din secolul al XIX-lea, această viziune va orienta la începutul secolului următor literatura sămănătoristă. Tănase Scatiu se definește caracterologic încă din primul volum
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Tănase Scatiu se definește caracterologic încă din primul volum al ciclului, cel de-al doilea susținând prin noi detalii dominantele portretului său moral. Fiu al unui argat și al unei femei respingătoare, „groasă, buhavă, murdară”, meschină, abrutizată de alcool, ambițiosul arendaș unește în felul de a fi explozii de energii necheltuite ale omului din popor cu tarele sufletești ale specimenelor din straturile de jos societății. Ros de frustări sedimentate și cu apriga dorință de a sui pe scara socială, e în
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Rând pe rând, Viața la țară, Tănase Scatiu, Lydda trec dinspre proiecte, intenții, sens avut în vedere, schițe de personaje, situații și conflicte către realizarea ca atare, cu dezvăluiri, în scrisori, despre geneză și elaborare, demne de toată atenția. Parvenirea arendașilor îl interesează dintr-un unghi al sociologiei și psihologiei sociale (Tănase Scatiu în special), nu își ascunde dorința de a-i „judeca” în proiecția dată imaginii lor ficționale, dar fără nimic schematizant, fără a-i transforma în fantoșe; „tendința” (nu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
unei disperări pe care o declamă în tirade romanțioase, lacrimogene, este gata să se înroleze. Însă intervenția unui boier mărinimos, plin de omenie față de țăranii de pe moșia lui (pe care o gospodărește singur, nelăsând-o pe mâna hrăpăreață a unor „arendași cumpliți”), se dovedește salvatoare și Petre, „recrutul răscumpărat”, se poate, în fine, căsători. Atmosfera e idilică. Compunerea, însuflețită de bune intenții, salutând, de pildă, binefacerile științei de carte la sate, denotă un moralism strict, evident în tonul rigid, în care
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
se află Al. Macedonski - cu proză, D. Petrino (după conflictul cu Junimea), N. Skelitti, M. Gregoriady de Bonacchi, Pantazi Ghica. O bogată activitate jurnalistică are, în primii ani (1868-1869), Gr. Alexandrescu, semnatar de articole politice, înviorate de accente satirice (Leneșa, Arendașul prudent ș.a.), și traducător din Ed. Laboulaye. Cu articole de polemică politică sau de critică este prezent și Pantazi Ghica, acesta tipărind aici și o scrisoare în care critică scrierile teatrale ale lui B. P. Hasdeu. Cezar Bolliac dă fragmente
PRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
PETRESCU, Cezar (1.XII.1892, Hodora, j. Iași - 9. III.1961, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Olgăi, fiica senatorului liberal Iordache Comoniță, moșier și arendaș, și al lui Dimitrie D. Petrescu, doctor în științe agricole la Paris. După două clase primare pregătite acasă (1899-1901) și două la Roman (1901-1903), începe gimnaziul la Liceul Internat din Iași (1903-1904), își continuă învățătura la Roman (1904-1907) și iarăși
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
toate celelalte laturi ale existenței. Doar Zaharia Duhu, când se îmbogățește și își simte bunăstarea, se dezleagă ușor de ea, nevăzând-o ca rod al muncii: va dărui o imensă avere boierului scăpătat Boldur Iloveanu, sărăcit - loc comun sămănătorist - de arendași. Din epopeea lumii rurale românești a începutului de secol nu putea lipsi, pentru cel care își dorea o radiografie a ei, un eveniment cardinal, bulversant pentru conștiința contemporanilor: răscoala din 1907. Subiectul i se impune romancierului târziu, după marea reușită
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
RĂCĂCIUNI, Isaiia (pseudonim al lui Isaiia Nacht; 21.IX.1900, Gâșteni-Răcăciuni, j. Bacău - 16.VI.1976, București), dramaturg, prozator și traducător. Este fiul Zeldei (n. Gittner) și al lui Beniamin Nacht, arendaș; actorul N. Stroe este fratele său. Din 1909 învață la București, urmând gimnaziul la Școala Evanghelică (1911-1912), unde îl are profesor de limba română pe Ioan Slavici. Ar fi frecventat apoi Academia Comercială. În 1920-1921 este secretar literar la Editura
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
NAUM, Anton (17. I. 1829, Iași - 27. VIII. 1917, Iași), poet și traducător. Comerciant mărunt, apoi arendaș, tatăl lui N., Theodor Naum, căsătorit cu Zamfira (n. Nactu), se stabilise în Iași venind din Macedonia. După absolvirea Academiei Mihăilene din Iași, fiul urmează la Paris, începând din 1858, Facultatea de Litere și Collège de France. Întors în țară
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
ucenicii Domnului sunt „ucenicii” sau „învățăceii” Săi. Ulterior, Sf. Pavel a încercat să ierarhizeze vocațiile, situând învățătorii în urma apostolilor și a profeților (I Corinteni 12, 28). Acești membrii activi ai Bisericii erau, desigur, creștini înzestrați cu o charismă specială, pricepuți arendași ai memoriei lui Israel, dar și neguțători gata să comunice cu slujitorii unui „Dumnezeu necunoscut”. Pentru candidații la botez ai Bisericii primare, un riguros parcurs catehetic era la fel de important precum mărturisirea păcatelor înaintea Sfintei Împărtășanii. Volumul și densitatea învățăturilor creștine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
răscoalele țărănești din 1907. Povestirea sa arată starea de spirit a masselor din satele Hotare, Salcia, Vădastra, Vladomira și apoi izbucnirea răscoalei În satul Vădastra, distrugerea conacului Eleonorei Smadoviceanu, fuga surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși sunt decapitați cu securea. Femeile scapă datorită faptului că atenția țăranilor fiind concentrată asupra arendașilor, Elena dă bice cailor și reușește să fugă. (Ă). În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Hotare, Salcia, Vădastra, Vladomira și apoi izbucnirea răscoalei În satul Vădastra, distrugerea conacului Eleonorei Smadoviceanu, fuga surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși sunt decapitați cu securea. Femeile scapă datorită faptului că atenția țăranilor fiind concentrată asupra arendașilor, Elena dă bice cailor și reușește să fugă. (Ă). În O sută de kilometri apărută anterior, scriitorul trasează o temă mai puțin Întâlnită În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși sunt decapitați cu securea. Femeile scapă datorită faptului că atenția țăranilor fiind concentrată asupra arendașilor, Elena dă bice cailor și reușește să fugă. (Ă). În O sută de kilometri apărută anterior, scriitorul trasează o temă mai puțin Întâlnită În literatura noastră actuală. Este vorba de agitația tineretului sătesc, dintr-un sat de pe malul Dunării, În preajma
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]