468 matches
-
3. Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă 6. Ștefan Bujoran, slugă 7. Sandul, ungurean, slugă 8. Gavril Grosu, slugă 9. Neculaiu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
22. Petre, plugar 23. Eftimie Drăgun, plugar 24. Mafteiu, plugar 25. Ion fiul lui Dumitrașco, pușcaș 26. Toader Vele, pușcaș 27. Neculaiu țară, dulgher 28. Ivașco, cojocar 29. Iacov, rus, hergheligiu 30. Iacov, rus, văcar 31. Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
23. Eftimie Drăgun, plugar 24. Mafteiu, plugar 25. Ion fiul lui Dumitrașco, pușcaș 26. Toader Vele, pușcaș 27. Neculaiu țară, dulgher 28. Ivașco, cojocar 29. Iacov, rus, hergheligiu 30. Iacov, rus, văcar 31. Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Edit. Știința,Chișinău, 1975. 299 299 3. Locuitorii satului Mlenăuți după Catagrafia din 1774 44 - toată suma caselor - 19scădere rufeturile, însă: o 5 femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satului Mlenăuți după Catagrafia din 1774 44 - toată suma caselor - 19scădere rufeturile, însă: o 5 femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
suma caselor - 19scădere rufeturile, însă: o 5 femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300 4. Tabel nominal cu militarii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300 4. Tabel nominal cu militarii din comuna Hudești care și-au jertfit viața pentru apărarea independenței, libertății și suveranității noastre naționale 1877-1878 1. Agrăpinei Constantin, soldat 2. Giosu Vasile, soldat 3. Olaru Ion, soldat 4
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cât mai departe cu ajutorul altui băț. Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
concluzia autorul - că țărânilor muncitori dijmuiți și iarăși dijmuiți de către aceste lipitori nu le mai rămâne de luat decât o foarte mică parte”. „Așa zisă reforma” ar fi transformat circa 450.000 de țărani, membrii ai cooperativelor, în niște autentici „argați”, plata unei zile de muncă fiind în medie de circa 10 - 15 dinari, ceea ce conduce la un venit anual de aproximativ 1.000 - 1.500 dinari, echivalentul a circa 3,5 kg. zahăr. Tabloul nu ar fi fost complet fără
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la vale. Să mergem să vedem, împreună, nu-i departe. Eu am văzut și de mers nu merg. De ce? se repezi tata. Am alte treburi. Ce treburi, moșule? Să-ți caut calul. Asta-i bună! răbufni tata. Ce ești tu, argatul meu? Vorbește frumos, spuse moșul, nu înțelegi nimic. Pentru tine m-am întors. Știam că nu ești în stare să ajungi la podul de piatră. Grăbește-te, o să-ți putrezească oasele aici pe câmpie. Râul vine din ce în ce mai mare, în curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
umplând casa și ograda de larma și veselia cuviincioasă a familiei Barbu. După căsătorie, tata a redevenit răzeș veritabil și notar respectabil. Muncitor și conștiincios până la absurd, pentru a nu dezavantaja nici una din cele două atribuții, avea angajat permanent un argat pentru treburile câmpului și gospodăriei, el ocupându-se aproape exclusiv cu activitatea notarială. Nu cred ca el să fi lipsit vreodată sau măcar să fi întârziat de la primărie și aceasta din respect, avea un cult pentru această instituție, singura prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în ultima clasă, la fără frecvență, a liceului din Focșani. Eu ... tânăr student ... și îmbrăcat tot în costum național (luat de la școală) ... garanție a seriozității în lumea satelor de munte ... frumușel (datorită costumului) ... am făcut ... cred ...o impresie bună, din moment ce argatul a fost trimis imediat să pună la punct sălile de clasă ale școlii ... părintele mi-a garantat că toate cadrele didactice au asigurate masa și dormitul în încăpătoarele sale camere ce vor fi aranjate de cameristă ... iar coana preoteasă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
bună-voire! (Simion Florea Marian, Llegendele Maicii Domnuluistudiu folcloristic, București, 1940) Feciora Maria naște pe Mesia Să depanăm și altă poveste din bătrâni despre Crăciun cel aspru și nevastă-sa Crăciuneasa. Inimă de piatră, omul bogat Crăciun își persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile dormeau cu rândul, ca să nu le prindă stăpânul odihnindu-se. Crăciun nu era, deci, acasă atunci când Maica Domnului și Iosif i-au bătut la poartă. Maria dădea să nască. Gospodarul cel rău tocmai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bună-voire! (Simion Florea Marian, Llegendele Maicii Domnuluistudiu folcloristic, București, 1940) Feciora Maria naște pe Mesia Să depanăm și altă poveste din bătrâni despre Crăciun cel aspru și nevastă-sa Crăciuneasa. Inimă de piatră, omul bogat Crăciun își persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile dormeau cu rândul, ca să nu le prindă stăpânul odihnindu-se. Crăciun nu era, deci, acasă atunci când Maica Domnului și Iosif i-au bătut la poartă. Maria dădea să nască. Gospodarul cel rău tocmai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la pocăința sa doar în gândul și inima lui. Apoi a trecut la rugăciunea de pocăință: „Tată! Am greșit înaintea ta și a Cerului, și nu mai sunt vrednic a mă numi fiul tău, fă-mă ca pe unul din argații tăi”. Tatăl știa ce a făcut fiul său, precum bine cunoaște Dumnezeu păcatele noastre. De aceea omul are nevoie să-și mărturisească păcatele și să recunoască: „fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea Ta este pururea”. Numai o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
statistice, cât impresiile, observarea calitativă a subiecților. Singur, rareori Însoțit, mergea din sat În sat și din izbă În izbă și nota situația celui recenzat: ocnaș, colonist, țăran, fost deportat sau liber; apoi familia, nevasta legitimă sau concubina, copiii, chiriașii, argații. Notează și statutul său dinainte de condamnare: „fost soldat”, de pildă. La „politici” n-a avut acces sau a ezitat să-l ceară. Găsește multe femei și fete foarte tinere care practicau prostituția, uneori cu acordul familiei, ca mijloc de supraviețuire
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
faptul că producția de lapte e cam pe ducă. Tove-Rasmussen e de părere că e o adevărată risipă să crești oi pe Gotland. Activitatea în zona Hemse se desfășoară conform planului. Câteva incidente din cauza chestiei cu incinerarea cărnii. Oponentul, un argat din partea locului, zice că "Gotland e o insulă prea săracă să dai foc la porci." Tove-Rasmussen e întrucâtva neliniștit în ceea ce privește veterinarii suedezi încorporați, pentru care activitatea în cadrul ISA se poate considera serviciu militar. Ar prefera să nu aibă în subordine
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de-o vară". Însă "nu mai e vorba de o iubire sărăcăcioasă, cu poalele-n brâu pe un maldăr de paie din șură. Păstorițele cu ciorapi de mătase și combinezon de dantelă nu se mai mulțumesc să fie înghesuite de argații de la fermă prin vreun ungher întunecos din grajd, ci vor să aibă parte de cunoștințele în ale iubirii ale unui tânăr cultivat între un șimi și un tangou, într-o seară de sărbătoare în capitala cantonului"116. Același fenomen are
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
eforturi din partea mea și a mamei am reușit, în cele din urmă, să termin șapte clase, fiind chiar premiant în mai mulți ani. Eram doar în clasa a doua primară când, după moartea tatei, am fost trimis să servesc ca argat la cârciumarul Dobre Ispas din orașul Râmnicul Sărat, când am pierdut două luni de școală. m-am întors de acolo plin de păduchi... A trebuit să recuperez la învățătură materia pe care o predase învățătorul între timp... Dar a avut
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
goană. În gospodărie, preoteasa muncea enorm. Mâinile ei erau mereu crăpate, de la mulsul oilor și vacilor, de la pregătirea hranei animalelor. Uneori o mai ajuta sora ei, Ghența, o fată la fel de frumoasă și de harnică (până ce s-a căsătorit). Mai avea argați la păscut vacile și oile și la îngrijitul cailor. Aceștia stăteau foarte puțin la el, că nu le plăcea simbria. Preotul era cam zgârcit de felul său și nu respecta ceea ce propovăduia cu atâta strădanie la slujbă, la biserică. Titi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mod extensiv. Ferma de aici e numită Ranch. Unele au suprafețe de mii și mii de hectare, proprietate particulară sau proprietate de stat, dată În arendă. Organizarea unui Ranch e redusă la minimum. Câteva construcții pentru personal compus din 5-6 argați cowboy, care umblă călări pentru inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În statele sudice nici atât. În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
rolului pe care trebuie să-l joace mecanizarea În fermele lor. Condus de P. Pană mergem să vizităm ferma Harold Bruder, la câțiva kilometri de Urbana. Ferma aparține unui bancher și e cultivată de familia Bruder În dijmă. Nu are argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează În dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează În dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au consolidat mediocritățile și ele dictează criteriile de selecție. V.A. : În partide au intrat foarte mulți oameni fărĂ căpĂ‑ tâi, așa cum s-a întâmplat și în timpul ocupației bolșevice a României, când alde neica nimeni au umplut Partidul Comunist, adică argați la țară, oameni marginali din lum‑ penul din orașe ș.a.m.d. A.M.P. : Deci în ’90 a fost ce a fost, dar acum s-a creat o structură... De exemplu, n-au creat la niciunul din par‑ tide departamente
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
credea, pe bună dreptate, că: Într-o zi va veni și ziua aceea, o știi prea bine tovarășe Sadoveanu se vor cunoaște toate actele de eroism ale intelectualilor cari au preferat mizeria în formele cele mai distrugătoare, decît să devină argați ai propagandei marxiste". Și, cîteva pagini mai încolo, îi reproșează trist-amar lui Sadoveanu: Singura statornicie pe care ai avut-o în viață a fost aceea a lipsei de caracter, iar bunătatea nu ți-a trecut niciodată de raza călimării. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]