473 matches
-
mi-a recitat din Odiseea, Își amintise, din tinerețea noastră comună, că este cartea mea favorită. Vă spun versul În traducere, ca să Înțelegeți de ce l-am compătimit din toată inima când mi-a l-așoptit: Mai bine-aș vrea să fiu argat la țară/ la un sărac cu prea puțină avere/ decât aici În iad să fiu mai mare... — O, la-la! Ca și când ar fi fost pus cu de-a sila În Înaltele lui funcții! În fapt, dacă am Înțeles bine, el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
se întâmple vreo nenorocire? ― Nu te teme. Nu se va întâmpla nimic... În acest răstimp, hangiul și-a terminat treburile prin beci. După ce a tras o raită și prin curte, să vadă dacă lucrurile sunt în ordine, strigând la un argat sau la altul, a intrat în han tocmai când hangița se depărta de masa lotrului. ― Bună seara și poftă bună. Ai fost servit după voia și pofta inimii sau mai dorești ceva? - l-a întrebat hangiul. ― Dacă ar fi după
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
bucătăria hanului, a vorbit: ― Dormi liniștită. Dacă el te întreabă unde ai fost astă noapte, îi spui că ai stat mai mult în grajd, fiindcă iapa a dat semne că a răcit... Și te temeai să nu lepede. Pui un argat să lege un țol pe ea. Eu am să trec pe aici peste două-trei zile... Îi pui fiertură de la Zaura în băutură sau în mâncare în fiecare seară. Să nu-l ierți! ― Să vii, că eu te aștept. Am să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
apetența pentru poezie autentică, i- am răspuns dorinței sale de a-i da în scris poezia: “Coșmar penitenciar” din 25 Decembrie 1949, Camera 4 Spital: “O noapte de Ajun...dar sorții undeva în iad erau jucați; mai trebuiau doar niște argați în spațiu-ncercuit al morții. O clipă am crezut că nu mai sunt: pădure-adâncă, și din mine rupeau flămândele jivine și nu puteam să le înfrunt. O mână a sărit din umăr, un lup trăgea de un picior, haitele puse pe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
pocnea din bici. A ridicat tot praful din curtea lui Bică-Jumate. Până s-apuce ceilalți să-i spuie că jupânul îl căuta cu poliția, acesta a și oprit iepșoara, crunt, și-a strigat la Mielu: - Banii, tîlharule! Unde sânt banii? Argatul râdea de parcă-și pierduse mințile: - Ha, ha, te-ai speriat, domn' Bică! Te-ai speriat, ai? Credeai că plec cu banii dumitale... N-am ce face cu ei, că-s murdari, dacă vrei să știi! Și i-a aruncat în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a înșeuat o droașcă de-o avea, a suit butoiul cerut pe șleauri și-a desfăcut cepul. Pungașii și curvele s-au cățărat pe unde-au putut, nedumeriți, dar speriați de glasul grozav al Stăpânului care poruncea. - Mînă! a strigat argatului. Să mă treci Grivița pe la Gara de Nord, și de-acolo s-o iei spre Trei Coinaci... Gheorghe murise de frică la spatele căruței. Coardele cântau bete de gâtul lui Sandu și-al lui Piele. Acesta le umbla în sân, vîrîndu-le zăpadă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
boi și doudzăci de cai, iepe... Așijdere, să aibă a scuti și o pivniță aice, în târgu Iași... de toate angăriili. Osăbitu, m-am milostivitu... pentru dzece liudi (oameni), și doi vieri (lucrători la vie), și un văcariu, și doi argați... să fie în pace de... toate dările și angăriile. Așijdere, am miluit sfânta m(ă)n(ă)stire ca să aibă a lua pe tot anul din vama ce mare câte cindzăci de lei noi pre an; ca să trimită egumenul de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
băiat, pe care îl iubea ca lumina ochilor și căruia voia să i lase bogăția lui, precum și puterea de stăpânitor al acelor ținuturi. Băiatul moștenise de la tată-său patima vânătoriei. Alerga de dimineață până seara, cu o mulțime de flăcăi argați și hăitași, adică oameni care goneau fiarele și le aduceau în bătaia arcului sau a suliții. Se afunda în codrii neumblați, pe unde picior de om nu călcase vreodată. Nu-l înspăimântau întunecimile pădurii, stejarii trăsniți și schimonosiți, peșterile, stâncile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
absolvit un colegiu agrar acum douăzeci de ani nu înseamnă că are habar ce se întâmplă în societatea modernă. Nu știe nici măcar ce este rata de conversie, pentru Dumnezeu! — Rata de conversie? Dorothy explică răbdătoare, ca și cum s-ar adresa unui argat slab de minte: Cantitatea de hrană vârâtă în animal și produsul obținut din el, carnea adică. Zău așa, e deajuns să citești câteva numere din Farming Express și înțelegi totul perfect. Presupun că ai auzit de Henry Saglio, nu? — Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rugat personalul azilului să trimită scrisori la copiii lui Sturza și ai lui Tudose, rugându-i să-l ierte că a greșit și că nu poate muri, dar răspunsul a fost pe măsură: Și noi am chinuit, am crescut ca argați și slugi la alții, acuma chinuie și tu, că așa-ți trebuie, știe Dumnezeu ce face. După ce l-a dus la azil, nevasta lui s-a recăsătorit la Țibănești, dar tot mai merge din când în când la Schinetea ca să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o linie melodică funebră Înfiripată la țambal. Fragmentele tropăite ale frazei de Început vor fi reluate periodic și viril de-a lungul concertului, prin sonoritățile pline ale Întregii orchestre. Citim din armoniile primei mișcări: „odios complot mondial”, „toți au intrat argați la puterile străine, numai poporul român stă, se uită și cîntărește cu Înțelepciunea sa milenară”, pauză, și „ungurii vor Ardealul”, se-aude tuba Însemnînd pericol, „dacă acum ucid români, și incendiază lăcașele noastre de cult”, ce-o să fie mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
își trădase adevărata lui vocație, care era, într-un anumit sens, religioasă și ajunsese, ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci, flatat și fericit că poate amuza oameni de tot felul, de la castelani și castelane la argați și slugile lor... - Și atunci, întrebă nedumerită Maria, ce s-a întîmplat? De ce s-au despărțit? - Tocmai asta nu înțeleg prea bine. Poate nu mai mi-aduc aminte sfârșitul povestirii. Logodnica, scria autorul, l-a părăsit chiar în noaptea aceea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
loc terminând Facultatea de Filologie, desăvârșindu-mi pregătirea profesională. Titlul încercării de față mi-a fost indus de o întâmplare asemănătoare din vremea copilăriei mele. Prin 1930 am avut nevoie de o audiență la proprietarul moșiei din jurul satului meu. Un argat al boierului, pe motiv că boii pe care i pășteam, fiind în vacanța de vară, încălcaseră moșia stăpânului său, vrea cu tot dinadinsul să-mi sechestreze vitele, abia scoase de la treierat, pe aria din vecinătate. M-am opus, dar până la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
recensământ preliminar, în temeiul căruia comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești<footnote Ibidem, f. 37r-39r, 185r. footnote>. În afară de aceștia întâlnim între
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Ungureanu, C.Turcu, Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și orătănii, ici-colo vreun țăran pipernicit, iar pe un dâmbuleț, mai afară, o bisericuță de lemn ca o jucărie stricată. Titu Herdelea deschise gura să întrebe ceva, dar Iuga i-o luă înainte: ― Aici odinioară au fost numai colibe pentru argații de pe domeniu. Satul s-a înfiripat fără voia nimănui, de aceea e cum e... După ce ieșiră din Babaroaga, urmă: ― Ai observat încrucișarea ulițelor în mijlocul satului? În stânga era drumul spre Ionești și mai departe spre Costești, iar în dreapta, traversând moșia Nadinei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de piatră cu turnul poleit, ridicată de bunicul său, și asupra școlii noi, clădită de tatăl său, iar într-o ulicioară, pe stânga, îi arătă și conacul moșiei Vaideei, în care locuia arendașul Cosma Buruiană și care fusese casă de argați înainte de a se fărâmița domeniul. ― Stai, Ichime, să ne dăm noi jos, să vază boierul mai bine ce-avem pe-aici! strigă deodată Grigore, sărind din brișcă, urmat de Titu. Voi luați-o înainte! Pe dreapta, începea gardul de uluci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe sub zidire de cărămidă, cu stâlpi pătrați din loc în loc. Era conacul Iuga. În dosul împrejmuirii un șir de plopi bătrâni străjuiau ca un front de ostași de gardă. Printr-o poartă deschisă, se vedea ograda cu clădirile pentru logofeți, argați și alți slujitori, cu grajduri, cotețe, hambare... Mai încolo, după vreo sută de pași, venea intrarea principală la casele boierești. Poarta era înaltă și largă, cu trei arcade de zid unite deasupra, într-o cușcă de porumbei. Intrând cu Titu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
N-ați auzit ce-am pățit? Adică de unde să auziți că și eu adineaori aflai pocinogul... M-au prădat, cucoane Miroane! O jumătate de vagon de porumb, pe puțin, azi-noapte, din hambarul cel nou!... Pândarii nu știu, n-au văzut, argații nu, nimic, în sfârșit, nimeni nu știe ce-a fost și cine a fost. Și doar trebuie să fi umblat toată noaptea, nu unul, ci mulți... Și de-abia săptămâna trecută îl dijmuisem, de, cinstit, părți drepte, cum mă știți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nici bună cuviință... Apoi îi măsură pe rând, încet și rece, și pe toate fețele citi limpede aceeași dorință mare. Privirile lor stăruitoare îl frigeau, în tăcerea neliniștită răsună atunci deodată aspru, prelung: "Huo, boală, fire-ai a dracului!" Un argat adăpa vacile. Erau în ograda conacului. Cârduri de galițe scormoneau și ciuguleau. O găină începu a cotcodăci sâcâitor. ― Așa, măi oameni! zise Miron liniștit, ca și când înjurătura argatului I-ar fi smuls dintr-o toropeală. Să vorbiți cu conița dacă n-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
neliniștită răsună atunci deodată aspru, prelung: "Huo, boală, fire-ai a dracului!" Un argat adăpa vacile. Erau în ograda conacului. Cârduri de galițe scormoneau și ciuguleau. O găină începu a cotcodăci sâcâitor. ― Așa, măi oameni! zise Miron liniștit, ca și când înjurătura argatului I-ar fi smuls dintr-o toropeală. Să vorbiți cu conița dacă n-o să vă luați seama, că dumneaei e stăpâna moșiei. De altfel mă bate gândul s-o cumpăr mai bine eu... ― Aoleu! Atunci degeaba ne mai străduim noi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Surâsul tău e viața mea! ― Măi Chirilă, tu nu știi carte? Păcat!... Ia vino-ncoace să-ți arăt ceva! Într-o odăiță cu o masă de brad și câteva scaune fără spetează, unde avea cancelaria moșiei ― în corpul caselor de argați ― Plata-monu scoase din portofelul umflat o hârțoagă albă și o flutură sub ochii logofătului. ― Vezi tu zdreanță asta, Chirilă?... O vezi bine... Uită-te!... Ei, asta e Babaroaga, băiete! strigă arendașul cu o bucurie exuberantă. Uite asta! Poți să le
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Talabă spunea într-un grup că în alte părți oamenii nu se lasă așa călcați în picioare, Trifon Guju răbufni cu glasu-i pătrunzător: ― Aidem, măi oameni, că-i mai mare rușinea să ne tot ciorovăim ca babele! Intrară în ograda argaților. Un stol de porumbei se ridică în văzduh, iar galițele se risipiră speriate. Curtea se umplu. Leonte Bumbu, logofătul, ieși mirat dintr-o odaie în capul gol: ― Da ce-i, de-ați venit tot satul? Răspunseră mai multe glasuri deodată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
avut ce face, și copilașii rabdă de foame! Văzând că n-o scoate la capăt, primarul Pravilă mai făcu vreo două glume și apoi o șterse la cancelarie. Pe la amiază pică însă Matei Dulmanu de la Lespezi cu știrea aflată de la argații conacului că azi are să sosească cuconița de la București cu automobilul, că a și făcut foc în toate odăile și curățenie... Între țărani se începu o fierbere, ca și când intră dihorul între găini. Glasuri felurite porniră și se încrucișară în mulțimea răscolită
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]