999 matches
-
lor - fotbaliștii, altfel, mai toți, mediocri și submediocri, nu și alți sportivi de care nu auzim, în mass-media, decît atunci cînd iau medalii europene, olimpice, adică, o dată la cîțiva ani, guriști, vedete de un sezon, destule, etichetate cu vocabule din argoul tabloidelor de scandal, politicieni penibili sau/și agresivi în limbaj, agramați, infractori spilcuiți, evident, cu gulere albe, dar bine plasați în vizorul aparatelor foto și al camerelor de filmat, "analiști" de toate pentru toți... Se știe doar: reputația se poate
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
Rodica Zafiu Mișto este, fără îndoială, cuvantul fundamental al argoului românesc: prin răspândire, vechime și chiar prin sens - pentru că exprimă cea mai generală apreciere pozitivă. Cuvîntul este emblematic și prin origine: provine din limba romaní, sursa principala de împrumuturi a nucleului argotic românesc. Deși a intrat de mult în uzul
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
al căilor de pătrundere. Nu e cîtuși de puțin o "legendă urbană", cum o califica, pe site-ul 123urban.ro, partizanii teoriei "mit Stock" (care corespunde, tocmai ea, etichetei de "legendă"). Adverbul țigănesc mișto, cu sensul "bine", a pătruns în argoul românesc, apoi în limba comună, păstrîndu-și foarte bine sensul și forma invariabila - nu numai că adverb, ci și ca adjectiv (o țipă mișto). I s-au adăugat, treptat, noi sensuri (trecerea de la "bine" la "frumos" e aproape automată; adăugarea sensului
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
punct, invocînd asemenea argumente lingvistice. Succesul falsei explicații provine, desigur, din caracterul ei spectaculos și neașteptat, dar poate, pentru unii, și din dorința secretă că un cuvînt atît de frecvent să nu fie de origine țigăneasca. Cuvîntul există și în argoul franțuzesc, unde a intrat direct din romaní, dar ocupă o poziție destul de marginala; în Dictionnaire de l'argot (Larousse, 1990), apare cu forma michto și cu varianta mișto, ca adjectiv "bon, agréable, beau". Mișto a fost înregistrat, de altfel, de
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
folosit în respectivul joc de îndemînare. De altfel, zarul însuși e cuvînt turcesc (în limba veche apărea că masculin, cu pluralul zări). Zarurile se făceau din os, așa că, metonimic, nu e de mirare să întîlnim oase cu sensul "zaruri" (în argou, sensul este curent pînă astăzi). Revenind la table, e de observat că și alte elemente esențiale ale sale sînt denumite în română prin cuvinte de origine turcă: micile discuri care se mută pe tablă sînt puluri (în turcă, termenul pul
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
net) etc. Derivarea cu -ez aduce însă o notă specifică de distanțare ironică, e un semnal, o marcă de apartenență la un anume limbaj. Este exact funcția pe care o are așa-numita sufixare parazitară, studiată mai ales de cercetătorii argoului francez și pentru care s-au propus în ultima vreme și denumirile sufixare gratuită sau ludică (Françoise Mandelbaum Reiner, în Langue française, nr. 90, 1991). Sufixul produce o lungire, o deformare a cuvântului, pe care nu îl face însă de
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
Rodica Zafiu Un cuvânt argotic necuprins în dicționarele noastre generale, stabil ca sens, dar cu mai multe variante fonetice și ortografice, este ixivă (sau icsivă, exivă, ecsivă...). Termenul a fost înregistrat de V. Cota, în micul său glosar de argou din 1936 (Ar-got-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor), în forma de plural icsive, cu definiția "acte, hârtii fără valoare". După mai bine de jumătate de secol, cuvântul pare să fie încă în circulație, mai ales în limbajul lumii interlope. A reapărut
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
limbajul lumii interlope. A reapărut într-un reportaj despre hoții de buzunare (din revista Flacăra, nr. 22, 1993), tot la plural, cu explicația "acte". Într-un alt articol (din Adevărul, 13.07.2005), se inventariau "cuvintele cele mai utilizate în argoul șuților", amintindu-se și de ixivă ("act"). Un alt text jurnalistic sugera o anumită specializare semantică: "buletinul și pașaportul, numite generic Ťexiveť, rămân întotdeauna la proxenet" (Ziarul de Iași, 23.10.2001). Glosarele și dicționarele de argou apărute în ultimii
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
mai utilizate în argoul șuților", amintindu-se și de ixivă ("act"). Un alt text jurnalistic sugera o anumită specializare semantică: "buletinul și pașaportul, numite generic Ťexiveť, rămân întotdeauna la proxenet" (Ziarul de Iași, 23.10.2001). Glosarele și dicționarele de argou apărute în ultimii douăzeci de ani au înregistrat termenul, dar au căzut în capcana variantelor sale, pe care le-au tratat ca și când ar fi fost cuvinte diferite. Glosarul lui T. Tandin (Limbajul infractorilor, 1993) cuprinde, la litera E, forma ecsivă
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
litera E, forma ecsivă, în expresia a da ecsivă, cu sensul "a da de știre, a anunța", iar la litera I - forma ixivă, cu pluralul ixive și explicația "acte de identitate". Nina Croitoru Bobârniche, în prima ediție a Dicționarului de argou al limbii române (1996), definește cuvântul ecsivă ca "bilet trimis clandestin de deținuți de la o celulă la alta; scrisoare trimisă acasă prin unul din vizitatori, fără știrea ofițerilor din penitenciar", iar ixivă (cu pluralul ixive) - "acte, buletin de identitate". La
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
din penitenciar", iar ixivă (cu pluralul ixive) - "acte, buletin de identitate". La ediția a doua (2003), autoarea adaugă la ecsivă sensul "știre, anunț", ilustrat de expresia preluată probabil de la Tandin (a da ecsivă). George Volceanov și Anca Volceanov (Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, 1998) tratează cuvântul tot în două intrări lexicografice diferite: ecsivă - "act găsit într-un portofel furat"; "mesaj scris trimis pe căi ilicite complicilor din libertate" și ixivă - "act de identitate". Definițiile rămân neschimbate în
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
furat"; "mesaj scris trimis pe căi ilicite complicilor din libertate" și ixivă - "act de identitate". Definițiile rămân neschimbate în ediția din 2006, semnată doar de G. Volceanov. E destul de evident că, etimologic, ecsivă și icsivă sunt variante ale aceluiași cuvânt; argoul, cu circulație tipic orală, cuprinde multe cazuri de oscilații între sunete (ogeac și hogeag, ciumeg și ciumec, bidiviu și bididiu, zulă și julă). S-ar putea presupune, totuși, că variantele fonetice s-au diferențiat semantic, în timp, una căpătând sensul
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
variantele fonetice s-au diferențiat semantic, în timp, una căpătând sensul de "document", iar cealaltă - sensul de "scrisoare, mesaj". De fapt, lucrurile nu stau așa. Particularizările fiecăruia dintre aceste sensuri provin doar din eșecul pe care îl întâmpină culegătorii de argou în încercarea de a separa sensul stabil de valorile contextuale. Argotizanții nu-i pot ajuta, pentru că explicațiile lor rămân cel mai adesea contextuale și aproximative, stângaci formulate. "Act de identitate", "buletin și pașaport", "act găsit într-un portofel furat" sunt
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
declarație": " păi ăsta a dat sute de eksive presarilor și niciodată nu a sifonat pe nimeni" (sport4all.ro, 7.10.2007). În ceea ce privește originea termenului, pare să existe un fir destul de solid care leagă forma argotică românească de una similară din argoul rusesc: ksiva. Relația etimologică corespunde atât formal - e posibil ca în română să fi apărut o vocală protetică (e sau i), pentru a ușura pronunțarea grupului consonantic inițial (ks) - , cât și semantic: ksiva apare în diferite studii despre crima organizată
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
Eniko Németh, Károly Bibok, Pragmatics and the flexibility of word meaning, 2001, p. 245). Sensul etimonului explică foarte bine stabilitatea nucleului semantic al argotismului românesc: scrisoarea, declarația sau actul de identitate sunt tipice " obiecte scrise". Și calea de pătrundere în argou este verosimilă; ne putem doar întreba, ca și în cazul cuvântului blat, dacă românescul ecsivă/icsivă este preluat direct din idiș sau (și) din rusă. Desigur, uzul colocvial actual poate produce devieri considerabile față de sensul de bază, pentru că termenul este
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
compuse; confuzii paronimice, pleonasmul. Variaţie stilistică Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor. Elemente de interculturalitate Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
figurat. Expresia de amorul artei e destul de cunoscută în registrul familiar al românei; apare (sub cuvântul-titlu artă) în dicționarele curente - DEX, Micul dicționar academic (2001), Noul dicționar universal (2006), DEXI (2007), cu explicația „(în mod) dezinteresat”. Cuprinderea în Dicționarul de argou al limbii române al lui G. Volceanov (2006), cu glosarea „de plăcere”, „pe gratis, fără bani, de pomană”, atestă o lărgire a sensului și a uzului său. Explicația e foarte corectă; nu la fel de justificată mi se pare încadrarea expresiei între
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
este doar un dublet, format prin substituție de sufix sau direct de la pradă. Totuși, cea mai veche atestare a termenului (într-o listă publicată de V. Scîntee, în ziarul Dimineața, în 1906) îl echivala cu „a schimba", iar glosarul de argou al lui V. Cota, din 1935, semnala alt sens, păstrat până azi în argou: „a denunța, a trăda". Derivatul prăduială apare în expresia a face prăduială = „a denunța" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ediția a Il
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
cea mai veche atestare a termenului (într-o listă publicată de V. Scîntee, în ziarul Dimineața, în 1906) îl echivala cu „a schimba", iar glosarul de argou al lui V. Cota, din 1935, semnala alt sens, păstrat până azi în argou: „a denunța, a trăda". Derivatul prăduială apare în expresia a face prăduială = „a denunța" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ediția a Il-a, 2003): „Atunci când într-o propoziție apare numele SRI, înseamnă că tocmai s-a
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
cu „a schimba", iar glosarul de argou al lui V. Cota, din 1935, semnala alt sens, păstrat până azi în argou: „a denunța, a trăda". Derivatul prăduială apare în expresia a face prăduială = „a denunța" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ediția a Il-a, 2003): „Atunci când într-o propoziție apare numele SRI, înseamnă că tocmai s-a făcut o prăduială. Evident că au fost turnați" (antidotul.ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
Atunci când într-o propoziție apare numele SRI, înseamnă că tocmai s-a făcut o prăduială. Evident că au fost turnați" (antidotul.ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau „informator" în numeroase surse (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
sensuri noi, necunoscute vorbitorilor de română standard. Primul sens al termenului - „cursa, întrecere ilegală (adesea improvizată) între mașini (sau alte vehicule)" - este foarte prezent în limbajul tinerilor, având deja numeroase atestări pe internet și pătrunzând și în mass-media. Dicționarele de argou publicate în ultima vreme nu îl înregistrează; îl găsim însă definit în dicționarul on-line 123urban.ro: „cursa de mașini în linie dreaptă pe 400 m; de obicei este ilegală și premeditată, dar și spontană pe la semafor"; explicația e însoțită de
Liniuțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6064_a_7389]
-
înlocuită de un zid propriu-zis". Mentalitatea infantilă și asemănarea de situație au permis trecerea de la un joc inofensiv la unul foarte periculos. Celălalt sens al termenului liniuța - „doză de cocaină" - e rezultatul unui calc semantic, adaptat parțial prin diminutivare. În argoul drogurilor, în mare parte preluat din engleză, termenul linie e transpunerea engl. line, care are și sensul „doză de cocaină dispusă în linie pentru a fi inhalata pe nas" (Merriam-Webster, versiunea on-line). În Dicționarul de argou al lui G. Volceanov
Liniuțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6064_a_7389]
-
parțial prin diminutivare. În argoul drogurilor, în mare parte preluat din engleză, termenul linie e transpunerea engl. line, care are și sensul „doză de cocaină dispusă în linie pentru a fi inhalata pe nas" (Merriam-Webster, versiunea on-line). În Dicționarul de argou al lui G. Volceanov (2006), cuvantul linie este cuprins cu acest sens și reluat în explicația - chiar cu exces de detalii - a expresiei a face o linie („a întinde pulberea de cocaină pe o suprafata plana și netedă, cu ajutorul unei
Liniuțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6064_a_7389]
-
este furnizor de droguri și la scurt timp după ce a inhalat drogul primește un apel urgent. În starea în care se află, pornește printr-un oraș care explodează într-o polisemie cromatică derutantă, ne aflăm la începutul a ceea ce în argoul consumatorilor se numește Trip, călătoria cu ajutorul drogului. Oscar alunecă în universul sinestezic ca într-un lichid, ca o orgă care amplifică până la refuz senzații, „mixing memories and desires". Odată ajuns la întâlnire realizează tardiv că face obiectul unei ambuscade, poliția
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]