32,942 matches
-
Prima parte a profeției s-a împlinit, restul va fi privilegiul viitorului. Vorba lui Topîrceanu: „Așteptăm, cu inima strânsă, evenimentele”. Mai abil, Valerius Potitus, tribunul plebei, în opoziție cu antevorbitorul, alege o cale mult mai comodă și avantajoasă, aceea a argumentelor de ordin afectiv, în favoarea femeilor. Îl laudă cu artă pe Cato senator cu autoritate, discursul lung și bine argumentat al acestuia, la care el nu va răspunde decât în câteva cuvinte. Mai apoi respinge ca nedreaptă mustrarea severă a matroanelor
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
bine argumentat al acestuia, la care el nu va răspunde decât în câteva cuvinte. Mai apoi respinge ca nedreaptă mustrarea severă a matroanelor, ele care, în repetate rânduri, au făcut sacrificii pentru cetate, salvând-o. Își înfrânge adversarul cu propriile argumente, scoase dintr-o carte mai veche a acestuia. Încât retorica interogativ-afectivă, primind răspunsuri afirmative chiar din cartea adversarului astfel ruinat, asigură succesul tribunului. Logica lui e fără fisură, de vreme ce conduce la ideea că o lege poate fi abrogată, atunci când condițiile
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
Constantin Sunt un cititor voyeurist, avid de biografic, de orice informație care trece dincolo de statutul de autor și de aceea nu am neapărat nevoie de notorietatea vreunui nume sau de girul unui destin de excepție pentru a-i citi jurnalul. Argumentul funcționează deocamdată și pentru Mai nimicul nostru (Jurnalul din Noaptea 1949-1989). Prin subtitlul dintre paranteze Mihai Bogdan, autorul, m-a făcut să cred că este vorba despre un excurs prin istoria diabolicului regim comunist, dar lucrurile nu prea stau așa
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
care le augmentează apoi până la întunecarea deplină, un soi de poziționare perenă în epicentrul minusurilor vieții. Mihai Bogdan nu a scris un jurnal intim. O recunoaște în câteva ocazii, dar dincolo de mărturia sa observația se poate susține singură prin câteva argumente. În marea lor majoritate paginile sunt văduvite de firescul cotidian, de prea-omeneștile banalități, de nimicurile care dau culoare unei vieți, așa că zona privatului, a intimului este într-un sensibil reflux. În rest, în cam vreo 345 de pagini... ,,o amestecătură
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
al altor intelectuali români foarte mediatizați (dacă ne gîndim că, la vîrsta lui, Adrian Cioroianu are probabil un public de zece ori mai nemeros decît Ioan Pânzaru și Radu Toma la un loc). Fără ca îndemnul meu să fie luat drept argument pentru excepționalitatea a două din șaptesprezece texte ale volumului prezentat - există intervenții foarte bune și nici una nu iese de sub incidența calificativului pozitiv - el trebuie citit astfel: printre profesori există și autori.
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
în cîteva din țările pe cale să devină membre ale UE a fost aceea că evoluțiile democratice din aceste țări nu mai justifică existența unui post de radio care a emis vreme de decenii pentru ascultători de dincolo de cortina de fier. Argument solid, fără discuție. În principiu, cu o presă și cu o mass-media internă liberă, aceste țări nu mai au nevoie de „Europa liberă”. România, Bulgaria sau țările baltice n-au de ce să mai apeleze la vocea unei lumi din care
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
la asta acum. Am pierdut aproape șase luni cu ea. - De ce sînt încurajate falsurile și „luările de opinie” deplasate, artificiale - precum cea de față? Marta Petreu, și nu numai dumneaei, într-un amplu serial publicat în revista „22”, „demontează” cu argumente concrete falsul Alexandrei Lavastine: citate eronat selectate, surse greșit citate, neverificate, plagiat, false situări în context etc. - Mi-a plăcut foarte mult să citesc articolele Martei Petreu, în care a evidențiat erorile Alexandrei Lavastine privind modul în care ea l-
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
străzile pe care le străbatem grăbiți și indiferenți în fiecare zi au fost călcate în trecut de nume mari ale istoriei și spiritualității românești. O carte despre Bucureștiul anului 1900, scrisă de criticul Dan C. Mihăilescu are, a priori, toate argumentele pentru a sugera un viitor best-seller. Pe de o parte, recunoscuta expresivitate stilistică a lui Dan C. Mihăilescu, predispoziția sa naturală către formulările spumoase, punerea în valoare a farmecului desuet al arhaismelor, sensibilitatea sa cu totul specială în fața imaginilor cu
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
îngerilor, despre Lumea în oglindă, despre Îngeri și litere sau despre Căderea îngerilor și răul omenesc, pe lîngă capitolul Omul de lîngă înger, una din cele mai calde înțelegeri ale călugărului, apar în carte și demonstrații strînse, perfect logice (vezi argumentul tomist al existenței îngerilor). Nu de puține ori splendide formulări aforistice articulează cîte o idee: “Ești ceea ce știi să-ți adaugi”; “Boala demonică prin excelență este fascinația de sine”; “Intelectul omenesc e intelect angelic adumbrit de trup”; “Departele e materia
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
materie de patriotism, de apărare cu prețul vieții a fruntariilor țării (vă amintiți belicoasele declarații gen „Am îmbrăcat cămașa morții” și alte aiureli macabre ale țuțerului barbian?) nu e capabil să-și apere propria revistă. Mai mult decât orice alt argument, faptul că Vadim e îngenuncheat ca un ageamiu în propria-i casă e similar loviturii de grație dată unui balon umplut cu gazele fetide ale comunismului și securismului ceaușeștian. Imaginați-vă că soarta unei întregi țări ar atârna de promptitudinea
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
câteva comentarii superficiale — și nimic mai mult. Inexplicabila ieșire din pepeni a prietenului meu, Dan Pavel, n-o pun la socoteală, pentru că sunt sigur că el însuși realizează că a comis o gafă: problema nu e cine a gândit primul argumentele eliminării din viața publică a putregaiului politic. Problema e că nu există voință politică de a pune lucrurile la punct. E bine, însă, de știut, că și pe vremea lui Emil Constantinescu grija de a nu clinti nici un fir de
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
sat) care face pandant perfect cu relatarea aceluiași moment făcută lui Zoltán Rostás de altă studentă a lui Gusti, Marcela Focșa. Cei mai savuroși interlocutori ai Marinei Spalas sînt, de altminteri, cei mai implicați politic, dar și cei în care argumentul marginalității funcționează cel mai pregnant. E vorba despre Pan M. Vizirescu (de extremă dreapta și crezînd în continuare în justețea opiniilor lui), Paul Lupașcu (comunist din convingere, cu sentimentul c-a fost trădat de conducerea partidului în care s-a
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Preda - nu numai nuvela Ana Roșculeț - poartă un balast propagandist considerabil, care facilitează afirmația că mesajul ideologic, și nu ambalajul estetic, joacă rolul central: Nimeni nu va putea opri pe cineva să selecteze oricând un Preda propagandist al regimului comunist". Argument convingător, într-o analiză, totuși, unilaterală: problema opțiunilor politice ale scriitorului și a discreditării omului Preda joacă în acest eseu un rol prea important. Apoi, validarea estetică se poate face, cred eu, și altfel: așezăm orice roman al lui Preda
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
și a discreditării omului Preda joacă în acest eseu un rol prea important. Apoi, validarea estetică se poate face, cred eu, și altfel: așezăm orice roman al lui Preda alături de Lanțuri, Negura, Drum fără pulbere, Desculț etc. La o adică, argumentul descalificării morale funcționează peste tot. Granița dintre literatură și deșeurile realist-socialismului se situează, însă, independent și dincolo de el.
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
scenografic, sînt soluții atent căutate pentru fiecare student, sînt încercări de deșteptare ale valențelor, ale dorințelor artistice, sînt nuanțe - ca în Vassa Jeleznova - la care nu m-am gîndit, dar care mi se par absolut plauzibile. Și, oricum, întărite de argumente scenice. Încă ceva, înainte să trec la analizele-flash ce urmează. În fiecare seară, după reprezentații, am stat de o vorbă, deschis, calm, constructiv, nu întotdeauna la unison, despre ce am văzut. Am vorbit, cu alte cuvinte, chiar despre teatru, dialog
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
origine bulgară. "Vintilă Horia-Caftangioglu, Haig, Arșavir Acterian nu și-au renegat rădăcinile armenești", Dan Botta avea în arborele genealogic un filon corsican - ca să nu mai pomenim originea macedoneană a multor căpetenii legionare, Corneliu Zelea Codreanu fiind, însă, cel mai clar argument pentru ceea ce s-ar putea numi răsturnarea complexelor. Proaspăt aclimatizați, ei nu-și însușiseră sănătosul scepticism național... Dar cât de lungă e lista? îl mai cuprinde pe Vasile Alecsandri cu străbunic botezat, pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu mamă evreică, pe
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
1935 la Reichenbach - Vogtland), ocupă pînă în 1976 funcția de lingvist la Academia de Științe din Berlinul Răsăritean (Ostberliner Akademie der Wissenschaften). Deși, începînd din 1969 a scris numeroase lucrări literare, publicarea acestora i-a fost interzisă în RDG cu argumentul tipic folosit de cenzura politică în mai toate țările lagărului socialist: Nu e pe linie. De altfel el nu a ezitat să-și exprime, chiar și sub dictatura comunistă opțiunile politice. A semnat, împreună cu alți scriitori și intelectuali de vază
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
teoria bunei direcții, este mai ales a doua imagine: frenezia tuturor azimuturilor. Despre facultate ca "roză a vînturilor" își scrie Andrei Bodiu primul roman, Bulevardul Eroilor, recent publicat la Paralela 45, o poveste "închinată" filologiei brașovene și "resurselor" ei eroi-comice. Argumentul "de autor" îndeamnă la o lectură lejeră, potrivită cu o istorisire "de plăcere", care nu se complică să dea verdicte și să înșire concluzii docte. E, în atmosfera laxă, ca de picnic universitar, o simplă fotografie de aproape, făcută pe
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
să acoperi găurile mari cu care vin studenții din liceu, de pildă. Se instalează un decalaj mental, de comunicare, psihologic, se vorbesc limbi diferite. UNATC-ul nu a fost scutit de degradare. Am discutat asta serios de nenumărate ori, cu argumente. Am găsit prea puțini parteneri de dialog acolo. Prea puțini. Defilarea sub lozinci de tot felul - sîntem minunați, sîntem cei mai buni, sîntem toți de nota zece, sîntem geniali - mi s-a părut întotdeauna periculoasă, neproductivă. Și fără să formuleze
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
În locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabilă, Bata Marianov și-a căutat, în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
Manifestul fotbalist de Traian Ungureanu și de romanul Evanghelia după Arańa de Nicolae Strâmbeanu, ambele găzduite de Humanitas. Cât despre insinuarea conform căreia editurile bucureștene publică numai bucureșteni, invitând la tribalizare editorială de-a lungul și de-a latul României, argumentul cade dacă ne uităm la buletinul sau domiciliul lui Șerban Foarță, Gheorghe Crăciun, Robert Șerban, Nicolae Strâmbeanu sau Marius Oprea... O altă mostră de aroganță a Editurii Humanitas este mâna întinsă unor tineri cercetători (Cătălin Cioabă, Sorin Lavric și Ștefan
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
marelui sculptor englez, în revista Contemporanul din 26 februarie 1966, este mai mult decît un comentariu la o expoziție, este un dialog profund între două mari personalități, o meditație pe marginea artei și a frumuseții, a creației și a însingurării, argument suficient de puternic pentru a-l rememora, alături de căteva extrase din paginile de jurnal, acum cînd sculptura engleză a venit din nou la București.
Corneliu Baba despre Henry Moore by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12118_a_13443]
-
moralizator - ceea ce o face "primitivă" și, categoric, "inferioară". Slavici nici nu e pomenit. Dacă pentru Octavian Goga avea, în alte articole, cuvinte mai bune, considerându-l reprezentativ, pentru George Coșbuc nu avea nici un pic de înțelegere (ba, dimpotrivă, susținând cu argumente noi, posibilul plagiat în serie al baladelor coșbuciene). E. Lovinescu nu avea, înainte de 1918, mai multă considerație pentru literatura ardeleană decât avem noi astăzi pentru literatura basarabeană. Când va iniția campania revizuirilor, în anii 1914-1916, în "Flacăra", continuată și după
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
un personaj, Mentorul, se ridică împotriva divizării lui Dumezeu în trei de către Biserică. Tată, Duh și Fiu. Mesajul: discursul evanghelic, după aproape două mii de ani, trebuie rediscutat. Publicul este astăzi cu totul altul. Sintagma literă de evanghelie nu este un argument pentru a evita o deschidere absolut necesară: nici o dogmă nu este infailibilă. Personajele cărții au atitudini pro și contra, așa cum, de altfel, au și cititorii. C.M.: Literatura dumneavoastră a fost tradusă în străinătate cu real succes. Care vi s-a
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
Năstase?" "N-am citit, dar am auzit. Are dreptate. Are multe case și disprețuiește oamenii." "Și atunci? Cum puteți vota pentru el?" "Nu-mi place Năstase, dar Băsescu e nereprezentativ. N-are față de președinte!" Renunț: când vine vorba de gusturi, argumentele n-au nici o importanță. Dacă nici nu relativ neatrăgătoarea femeie din fața mea nu se regăsește în Băsescu, ce pot face?! M-am întrebat de unde-o fi provenind brusca preocupare a compatrioților mei pentru etic și estetic. Ce mutație fundamentală s-
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]