2,248 matches
-
procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica 'Sfântul Gheorghe Nou' din București. În perioada 12-15 mai, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului București, prin responsabilul de șantier, arheolog expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu și expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologică a mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu de la biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa de cercetare a fost completată de doi cercetători de la Institutul de Antropologie "Francisc Rainer", din cadrul
Procesiune de Sfinții Constantin și Elena. Vezi cum a fost în 1934 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29840_a_31165]
-
cu nerușinare că te-ntorci (voi ieși singur în spatele casei să văd încotro se duce învolburată cenușa: strigăt uscat) acoperișul sub care te-am iubit se va frînge șubrede zidurile vor mai trăi întregi în alt veac doar sub lopețile arheologilor departe în alt veac, se va duce totul odăi în care am îndrăznit să ne ducem dorințele la incandescență vor fi ruină va crește iarba de sute de ori peste masa la care am rîs și am plîns întunericul și
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
ruină va crește iarba de sute de ori peste masa la care am rîs și am plîns întunericul și umezeala vor citi cuvintele noastre dar cenușa s-a împrăștiat prea departe peste ani voi avea o victorie tîrzie: la focul arheologilor într-o seară vor crede că te-ai întors Ieșim din pubertate ca dintr-o piele fierbinte Niciodată n-am să mai cînt îngropat pînă la brîu în monede de aur ca acum: imaginația e un majordom care a văzut
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
iarnă-iarnă! Corespondentul TVR, Ioan Ceaușescu, înfrigurat bine, transmite un reportaj cu priveliște de apocalipsă din Munții Călimani: Cariera de sulf, unică în felul ei în Europa, lăsată de izbeliște - imaginile parcă amintesc de Pompei... Probabil peste-o vreme, cândva, niște arheologi, vor constata că băștinașii din acea zonă locuiau la bloc, aveau școală, cămin cultural etc., așa că vor exclama: - Nii, mă, ăștia erau civilizați!... A venit iarna. Au căzut primii fulgi de zăpadă și, una câte una, neînțelegerile din Alianța DA
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Nicolae Scurtu Biografia arheologului, literatului și istoricului de artă Oreste Tafrali (1876-1937) cuprinde o sumă apreciabilă de erori, denaturări și, mai ales, calomnii, din cele mai odioase cu putință, care au contribuit, în timp, la conturarea unui portret cu totul inadecvat și greu, foarte
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
urmă și ar fi fost ucis și jupuit de Neandertalieni. Descoperirea a fost făcută în apropiere de Paris, pe valea Marnei. Este al patrulea mamut descoperit în Franța, prima descoperire datând de acum un secol. O echipă complexă de cercetători, arheologi, paleontologi, geomorfologi, sedimentologi, arheozoologi, paleoparazitologi și alții se află de luni bune la fața locului, în mare secret, accesul presei fiind recent. Au fost excavați 400 metri pătrați de sol. Scheletul, în perfectă stare, destule oase nefiind desprinse unele de
Mamutul cu blană () [Corola-journal/Journalistic/4105_a_5430]
-
unor „care” de lemn, pe care statuile erau culcate. Ceea ce ar fi avut, ca pagubă colaterală, deforestarea insulei și sărăcirea populației. Cercetători ulteriori au văzut chiar în deforestare și în consecințele ei o mise-en-abîme a situației care amenință întreaga planetă. Arheologii americani sunt de părere că statuile nu mai puteau fi ridicate, o dată cu poziționarea lor orizontală. Așadar, ele au fost probabil transportate în picioare. Argumentul principal este că baza tuturor statuilor e serios deteriorată, ca în urma târîrii lor. Totodată, faptul că
Deforestarea n-a avut loc () [Corola-journal/Journalistic/4109_a_5434]
-
zi am deschis cercetarea și au ieșit deja la iveală opt bordeie, medievale și de epoca bronzului. Este foarte important că investitorii înțeleg necesitatea acestor cercetări și respectă legea“, ne-a declarat prof. dr. Florin Drașovean, coordonatorul șantierului arheologic, alături de arheologul Alexandru Szentmiklosi. Săpătura de salvare se va încheia în 20 aprilie, raportul urmând să fie prezentat Comisiei Naționale de descărcare de sarcină arheologică, de pe lângă Ministerul Culturii și Cultelor. Întreg inventarul descoperit va fi adus la Muzeul Banatului, în al cărui
Agenda2005-14-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283550_a_284879]
-
Copoului din Iași, proprietatea a ajuns la Alecu Beldinam, în timp palatul având diferite întrebuințări. La parter se aflau restaurante și localuri, aceste saloane au găzduit “Maison Jockey Club restaurant de Paris”. În urmă descoperirilor, lucrările au fost oprite de către arheologi.
Lucrari oprite in Fundatie datorita descoperirilor ruinelor "Maison Jockey Club restaurant de Paris" [Corola-blog/BlogPost/95084_a_96376]
-
E doar o poveste meșteșugită de entuziasme și vise. Pe piață se vinde orice. ?i duhul prostimii și mama și tata. E-o necuprindere zona plăcerea uitarea cu toate poftele ei. În Imperiu să te înțelegi cu Imperatorul. Să fii arheolog și etnosociolog. Desigur doar amator în urzeala acestui nou început duhnește a vid Doamne înțelepțește-ne azi! IOAN ȚEPELEA Fratele meu Nu-mi ești frate?! Nici tu nu vii din copilărie? Adică fluiditatea gândului meu nu se purifică la inimă
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
trecu, nasturii rămîn. îi pun înapoi în pungă, iar punga în dulap. Ce se va întîmpla cu acești nasturi după? Un faraon i-ar fi luat cu el în mormînt. Dar eu nu vreau să-i arunc în perplexitate pe arheologii mileniului 4. îmi voi depune, așadar, colecția la Muzeul Literaturii Române. Ștefan Cazimir
Faraonul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10277_a_11602]
-
face incognoscibil „a te înșela”. Dominanta nu poate fi decât un haos virgin, unde nu te poți regăsi decât în formă pură. Cu cât poate crește imensitatea unui suspin, dacă valurile au construit un palat, iar spuma lor un submarin? Arheologii au descoperit frunza pe ocean și viermele a început să cânte „Vals vienez” suflând într-o mare înecată în zvâcnirea unei inimi. Iată câtă expresie! Și când te gândești că toate acestea trebuie să „impresioneze ochiul”! Când „A-și schimba
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
înfățișarea” s-a intersectat cu „Radiația electromagnetică”, sub aura ontofaniei frunzei pe ocean, Lumina a lăsat munții de capul lor, ei s-au scufundat și-n mare, crezând că astfel se face ordine în infinit. Și haosul a devenit asimetric, arheologii au descoperit epava inimii a ruinei unui fruct rostogolit de pe un deal în forma de măr. Iată ce înfățișare! Și atunci cum să nu vrei să te întorci în haosul virgin? Interferența „A-și schimba expresia” - „a vedea lumina zilei
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
cultură”. Oricare interferență: „A(-și) schimba expresia” sau „A(-și) schimba înfățișarea”, face posibilă anemia cosmică și aceasta întotdeauna a lăsat în letargie rădăcinile. Și, florile au început să se ofilească, iar stejarii să vorbească în tăcerea munților. Aproape că arheologii nu au mai avut interes să scotocească pietrele, ele oricum ne sunt hotarele contemplației. De aceea oamenii nu și-au găsit încă limitele, ei au rămas în căutarea nemuririi, uitând să măsoare oxigenul din rezervorul lor. În loc să fie preocupați de
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
reprezintă o etapă importantă în studierea spiritualității comunităților neolitice de la Dunărea mijlocie. Edificiul de cult de la Uivar completează alte descoperiri similare făcute în România și Serbia, precum cele de la Parța, Căscioarele și, respectiv, Vinca și Gomolava“, ne-a declarat ilustrul arheolog Florin Drașovean. Spectacole folclorice și sărbători l Organizate de Centrul de Cultură și Artă Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș organizează în acest sfârșit de săptămână activități artistice pe mai multe planuri. Duminică, 11 septembrie, între orele 17-20
Agenda2005-37-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284172_a_285501]
-
din nefericire, și pentru intensa activitate a vulcanilor din regiune, majoritatea vestigiilor incașe dispărând demult, dar abundă totuși în clădiri din secolele XVII și XVIII. Cu siguranță cele mai enigmatice locuri sunt ruinele orașului-templu Machu Picchu, descoperite în 1911 de arheologul Hiram Bingham de la Universitatea Yale. Este aproape sigur că incașii s-au folosit de acest templu de la începutul secolului al XV-lea, însă există multe legende și mituri conform cărora Machu Picchu (care înseamnă „Vârful cel vechi”) ar fi fost
Agenda2005-37-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284193_a_285522]
-
române și câteva dicționare. A preconizat studiul comparativ al limbilor romanice, a introdus o terminologie modernă și a expus un sistem ingenios de alfabet latin. JOI, 25 AUGUST ION NESTOR În urmă cu un secol s-a născut Ion Nestor, arheolog și istoric al antichității, membru al Academiei Române. A făcut specializări la Berlin și Marburg. A realizat prima sinteză arheologică privind întreaga preistorie a României, definind aria de răspândire, conținutul și problematica majorității culturilor din epoca neolitică și cea a bronzului
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
Informații suplimentare poate oferi dna Sorana Olaru la telefon 0745 188 444 sau prin e-mail contact@rosiamontana. ro. Arheologie la Sânandrei l „Legile locuirii“ după 6000 de ani Oricât de atipică în manifestările ei meteorologice, vara rămâne anotimpul favorit al arheologilor care nu pot sta departe de șantierele lor: când privești la... 6000 de ani vechime, perspectiva se schimbă, susțin istoricii. Până la sfârșitul lunii iunie se desfășoară campania arheologică la situl neolitic de la Sânandrei. „Acesta este unul de tip tell - locuiri
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
care doresc să se implice și au nevoie de informații suplimentare pot lua legătura cu doamna Adela Dumitrescu, coordonatoarea acestei competiții, la tel. 0724 346 276. Cercetare arheologică l La șantierul Pecica În această săptămână a sosit la Timișoara ilustrul arheolog american John O’Shea, profesor la Universitatea din Michigan. „Prezența sa, care ne onorează cu adevărat, este legată de parteneriatul încheiat între Muzeul Banatului, Muzeul Arad și Universitatea Michigan, în cadrul căruia, până în 26 iulie, se vor desfășura cercetările româno-americane de la
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
coasta sudică a Peru, cunoscută mai ales pentru faimoasele țesături conservate în perfectă stare datorită aridității extreme a zonei. Corpurile morților, învelite în pânze înainte de a fi îngropate, s-au mumificat din cauza aerului foarte uscat, fiind acum asiduu cercetate de arheologi. Aceste pânze, fie că sunt brodate, pictate, sau țesute, sunt decorate cu motive zoomorfe, cel mai adesea cu reprezentări de feline, amintind de cultura Chavin de pe înălțimile Anzilor. Ceramica Paracas este recognoscibilă după pictura cu pigmenți minerali și vegetali realizată
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
încadrează în intervalul 4900-4700 î.Hr. Prin colaborarea Muzeului Banatului cu echipa profesorului Wolfram Schier de la Universitatea din Wurzburg cercetările s-au bucurat de aportul unor specialiști din Germania și România, dar și din Serbia, Ungaria, Italia“, ne-a declarat ilustrul arheolog Florin Drașovean, coordonatorul șantierului și inițiatorul parteneriatului internațional. În ultimii patru ani, la Uivar s-au făcut descoperiri de senzație, inclusiv o mască-unicat de zeu neolitic, veche de peste 6000 de ani. Acesta va fi al patrulea premiu național cucerit de
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
este chiar așteptarea celuilalt. Andrei Makine: Femeia care aștepta. Editura Polirom, București, 2004. Preț: 175 000/17,5 lei. Comoara din papyrus Trilogia despre scribul Taita ajunge la final. Ultima filă a poveștii se scrie în plină modernitate, atunci când un arheolog renumit, Nicholas Quenton-Harper, reușește să descopere un papirus vechi de aproape patru mii de ani. E un papirus care ascunde cheia către o comoară fabuloasă, pierdută din vremi imemoriale. Dezlegarea misterului care înconjoară acest uriaș tezaur îi face pe cei
Agenda2005-11-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283492_a_284821]
-
tinerilor specialiști români. Tot cu acest prilej, i-am înmânat distinsului profesor Premiul Constantin și Hadrian Daicoviciu al Ministerului Culturii pe anul 2004, pentru cel mai bun proiect de cercetare arheologică din România, cea de la Uivar“, ne-a relatat ilustrul arheolog Florin Drașovean. Expoziția reunește cele mai importante piese descoperite la Uivar, vase, idoli și masca de zeu neolitic, o piesă-unicat, vădind practici magice extrem de sofisticate în comunitatea care trăia în urmă cu cca 6 500 de ani aici. „Prezentarea este
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
mai bine decât domnia sa n-ar fi putut spune povestea fiecărui loc, piatră, acoperiș ori hotar de timp al burgului. Parte din această nesfârșită cunoaștere rămâne în cărțile și fișele sale, parte trăiește în discipolii săi, numeroși și fideli. Ilustru arheolog, autor al unor descoperiri fundamentale pentru preistoria românească și a peste 100 de studii și cărți de istorie, fost director al Muzeului Banatului, Cavaler al Ordinului Național Serviciu Credincios, profesorul Medeleț și-a dedicat darurile și harurile tuturor celorlalți. Vineri
Agenda2005-24-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283795_a_285124]